46,598 matches
-
noului aparat administrativ, a unor elite politice care să fie diferite de vechea protipendà boiereasca. Pe fondul memoriei fanariote "inhibate", oamenii timpurilor noi au nevoie în primul rând de ceea ce s-ar putea numi "alfabetizare politică". Într-adevăr, pe masura ce oratorii parlamentari deprind "alfabetul" politicii, vom putea observa o mai bună focalizare a temelor de dezbatere, o mai precisă definire a termenilor și o preferință clară pentru anumite izvoare ale filosofiei/teoriei politice. Studiul de față își propune explorarea terminologiei de proveniență
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
obiectivitatea informației se judecă adesea conform "imaginației idilice"13 dezvoltate de acești cititori decalați de... întârzierea curierului 14. Lexic, instituții și modele teoretice englezești: o schiță Știrile externe se bucură de o reală difuziune abia în momentul în care oratorii parlamentari aleg să devină ei înșiși îndrumătorii "profesioniști" ai opiniei publice, adică imediat dupa consacrarea unor publicații oficiale ca suport de înregistrare a vieții politice românești. Nu de puține ori Titu Maiorescu, Take Ionescu, N. Fleva sau N. Blaremberg citează și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ușă tuturor celorlalți avocați ca să caute o contrabalansare a influenței"19. Într-un corpus de 94 de texte (rostite de 35 de oratori consacrați în secolul al XIX-lea) pe care l-am constituit în vederea publicării 20, referințele la protocolul parlamentar westminsterian și la Parlamentul englez ca instituție de prestigiu sunt mult mai frecvente decât cele care au în vedere Adunarea națională franceză. De asemenea, precizam că ocurentele cuvintelor "Francia/ Franța", "francez" și, respectiv, ocurentele cuvintelor "Englitera/ Anglia", "englez" se află
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Voltaire, Pierre Beaumarchais, Alexis de Tocqueville, François Guizot, Victor de Broglie, Théodore Simon de Jouffroy și Pierre-Paul Royer-Collard ș.a. S-a observat că unii politicieni români - I.C. Brătianu 21 și, pe urmele sale, constituționaliștii de la "Junimea" - preferă să împingă dezbaterile parlamentare în spațiul conceptual și oarecum securizat al temei constituționale, eludând realitățile imediate: împroprietărirea țărânilor, legea tocmelilor agricole, lega domeniilor coroanei etc. Deși poate fi considerată și că o formă de precauție electorală, opțiunea pentru discursivizarea unor chestiuni abstracte, precum regimul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și oarecum securizat al temei constituționale, eludând realitățile imediate: împroprietărirea țărânilor, legea tocmelilor agricole, lega domeniilor coroanei etc. Deși poate fi considerată și că o formă de precauție electorală, opțiunea pentru discursivizarea unor chestiuni abstracte, precum regimul constituțional sau protocolul parlamentar se justifică, fără îndoială, si in precară alfabetizare politică a elitelor conducătoare. Maiorescu însuși se vede nevoit să suporte acidă ironie a lui Delavrancea, care observa tendința liderului junimist de a ridica discuția concretă la înălțimea "gândirii filosoficești"22. Semnalată
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
limbuția"24 sau "politica de vorbe"25 decurg și din insuficientă educare a patimilor, și din etichetarea imprecisa a realităților politice. Insuficient pregătiți pentru o lectură politică a vietii obișnuite, unii politicieni se definesc exclusivist, după model englezesc, ca oratori "parlamentari": P.P. Carp, Titu Maiorescu și, înaintea lor, Barbu Katargiu subliniază faptul că ei nu vorbesc oamenilor de pe "uliți". Alții declară explicit că modelele politice din proximitatea lingvistică sau geografică (francez, german, rus) sunt insuficiente pentru în raport cu aspirațiile tânărului stat din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
spațiul anglo-saxon: "constituționaliști", "dinastici"/"monarhici", "liberali sinceri" etc.); 3) simbolizarea experiențelor și destinelor individuale (biografiile oamenilor de stat se scriu în strânsă legătură cu biografia ideii de stat); 4) uzajul și interpretarea codurilor puterii (monarhia constituțională, dinastia, guvernământul reprezentativ, viața parlamentară, ideea federalista etc.); 5) în fine, edificarea, prin mijloace discursive, a unei identități naționale care se proiectează în modelul închis al insulei britanice (și românii se definesc că o "insula de latinitate" în marea slavă) sau în formula incorporanta a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Costache Epureanu, Chestiunea locuitorilor privită din punctul de vedere al Regulamentului Organic și al Convenției, Tipografia Albinei, Iași, 1860, pp. 6-20. 16 Mihail Kogălniceanu, Apărarea ministerului din 30 aprilie 1860 înaintea Adunării Elective din Iași (16-17 februarie 1861), în Discursuri parlamentare din epoca Unirii. 22 septembrie 1857-14 decembrie 1861, Ediție de Vladimir Gh. Diculescu, studiu introductiv de V. Rata, Editura Științifică, București, 1959, pp. 230-308. 17 N. Fleva, Regim autocratic. Politică centralizatoare a guvernului conservator Lascăr Catargiu. Interpelare dezvoltată în ședințele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
limba franceză tipărită din inițiativa unui iubitor de adevăr, Noua Tipografie a Laboratorilor Români, București, 1878, pp. 51-75. 19 Titu Maiorescu, La Adresa. Nemulțumirea în țară. Necesitatea unei magistraturi mai independente (Ședința Camerei de la 27 noiembrie 1885), în Opere III. Discursuri parlamentare, ediție îngrijita, prefață, note și bibliografie de D. Vatamaniuc, Introducere de Eugen Simion, Fundația Națională pentru Știință și Artă-Univers Enciclopedic, București, 2006, pp. 930-945. 20 Oratorie politică românească (1847-1899), ediție îngrijita de Roxana Patraș, selecția textelor, nota asupra ediției, comentarii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Delavrancea, Monitorul oficial; Dezbaterile Adunării deputaților, 23 decembrie 1894, în Barbu Ștefănescu Delavrancea, Discursuri, antologie, postfața și bibliografie de Constantin Călin, Minerva, București, 1977, pp. 53-67. 23 P. P. Carp, Ordinea socială (13 martie 1881), în P. P. Carp, Discursuri parlamentare, ediție îngrijita de Marcel Duță, Ed. Grâi și suflet - Cultură Națională, București, 2000, pp. 114-117; P. P., Carp, Era nouă (4 decembrie 1884), în Discursuri, volumul I (1868-1888), Editura Librăriei "Socec", București, 1907, pp. 325-339; C. Dissescu, Opiniunea publică (27
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Carp, Era nouă (4 decembrie 1884), în Discursuri, volumul I (1868-1888), Editura Librăriei "Socec", București, 1907, pp. 325-339; C. Dissescu, Opiniunea publică (27 februarie 1885), Haimann, 1885, București, pp. 1-40. 24 Titu Maiorescu, Oratori, retori, limbuți, în Opere ÎI. Discursuri parlamentare, FNȘA - Univers Enciclopedic, București, pp. 686-724. 25 Simion Mehedinți,Politica de vorbe, în Omul Politic și politică de vorbe, Viața românească, București, 1920. 26 Lucian Blaga, op. cît.; Pompiliu Eliade, Influența franceză asupra spiritului public în România: originile, Institutul Cultural
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din inițiativa unui iubitor de adevăr, Noua Tipografie a Laboratorilor Români, București, 1878. CAMPBELL, Angus, CONVERSE, Philip E. et al. (eds.), The American Voter, Wiley, New York, 1960. CARP, P. P., Ordinea socială (13 martie 1881), în P. P. Carp, Discursuri parlamentare, ediție îngrijita de Marcel Duță, Editura Grâi și suflet - Cultură Națională, București, 2000, pp. 114-117. CARP, P. P., , Era nouă (4 decembrie 1884), în Discursuri, vol. I (1868-1888), Editura Librăriei "Socec", București, 1907, pp. 325-339; C. Dissescu, Opiniunea publică (27
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
and the Politics of Education, în Andreea A. Lunsford, Helen Moglen & James Slevin, The Right to Literacy, New York, MLA, 1990, pp. 74-80 KOGĂLNICEANU, Mihail, Apărarea ministerului din 30 aprilie 1860 înaintea Adunării Elective din Iași (16-17 februarie 1861), în Discursuri parlamentare din epoca Unirii. 22 septembrie 1857-14 decembrie 1861, Ediție de Vladimir Gh. Diculescu, studiu introductiv de V. Rata, Editura Științifică, București, 1959, pp. 230-308. MACAULAY, Thomas Babington, Discursuri de Macaulay, trad. de Anghel Demetrescu, Motzătzeanu, București, 1895. MACAULAY, Thomas Babington
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
trad. de Anghel Demetrescu, Motzătzeanu, București, 1895. MACAULAY, Thomas Babington, Speeches. Corrected by himself, vol. 1-2, Tauchnitz, Leipzig, 1853. MAIORESCU, Titu, La Adresa. Nemulțumirea în țară. Necesitatea unei magistraturi mai independente (Ședința Camerei de la 27 noiembrie 1885), în Opere III. Discursuri parlamentare, ediție îngrijita, prefață, note și bibliografie de D. Vatamaniuc, Introducere de Eugen Simion, Fundația Națională pentru Știință și Artă-Univers Enciclopedic, București, 2006, pp. 930-945. MAIORESCU, Titu, "Oratori, retori, limbuți", în Opere ÎI. Discursuri parlamentare, FNȘA - Univers Enciclopedic, București, pp. 686-724
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
noiembrie 1885), în Opere III. Discursuri parlamentare, ediție îngrijita, prefață, note și bibliografie de D. Vatamaniuc, Introducere de Eugen Simion, Fundația Națională pentru Știință și Artă-Univers Enciclopedic, București, 2006, pp. 930-945. MAIORESCU, Titu, "Oratori, retori, limbuți", în Opere ÎI. Discursuri parlamentare, FNȘA - Univers Enciclopedic, București, pp. 686-724. MEHEDINȚI, Simion, "Politica de vorbe", în Omul Politic și politică de vorbe, Viața românească, București, 1920. MILL, John Stuart, Disertație asupra libertății, traducere de Carola Ungath, Independence Roumaine, București, 1902. MILL, John Stuart, Dissertations
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pentru toată lumea musulmană. Islamul însuși nu este o entitate monolitica și e reprezentat de viziuni adesea divergențe 23. Așa se și explică faptul că, deși musulmanii sunt majoritari în peste cincizeci de țări, formele de guvernământ sunt foarte diverse (democrații parlamentare, republici autoritare sau teocratice, monarhii absolute sau junte militare 24), iar jurisprudența și pedepsele aplicate, de asemenea. Occidentalii traduc uneori Șaria că pe "legea sfântă" a Islamului, dar Bernard Lewis arată că, în realitate, alăturarea substantivului "lege" și a adjectivului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
trebuie să plătească la nesfârșit pentru o greșeală de tinerețe, dar aici avem de-a face cu un caz de competență îndoielnică, de proasta expertiză în chiar domeniul pe care Norica Nicolai este chemată să-l păstoreasca. Norica Nicolai este parlamentar, face politică, însăși cariera ei este dovada că nimeni nu și-a propus s-o lustreze pentru păcatele tinereții. Dar nu cred că un fost procuror care a greșit grav în carierea să și s-a eschivat invocând “necunoașterea legii
Tot despre cazul Norica Nicolai by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82897_a_84222]
-
se răzbună astăzi... E clar că Băsescu nu e președintele la care-am visat, din păcate, dar nici nu poți accepta să fie scos din scenă de un parlament atît de penal. La modul ideal, soluția ar fi o republică parlamentară (sau chiar o monarhie constituțională!), cu condiția ca parlamentul să se ‘salubrizeze’. Asta l-ar îngrădi ridicol pe ‘presedintele-jucator’ - pe care l-aș vedea mult mai bine în postura de prim-ministru... Rolurile au fost inversate: DE FAPT, Base premier
Siluirea Constitutiei din respect pentru Constitutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82981_a_84306]
-
însă pe ce se bazează cînd emite asemenea proclamație ridicolă. De cînd a început toată tevatură cu Mona Musca, am întîlnit destui misogini nefericiți, cărora însă, nici prin cap nu le-a trecut să-și învîrtoșeze umorile, incarcind-o pe fosta parlamentară cu eșecul colectiv al femeii politician . Însă Dragoș nu vrea să riște, el vrea să fie cu doi pasi înaintea misoginului exemplar, vrea să preîntîmpine orice atac pervers și-atunci se repede să-i smulgă ăstuia vorbele de pe buze, pt
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
să se impună în fața baronilor din provincie, el pare să fi abandonat o bătălie fără șanse de triumf. Puterea mafiilor locale, politice și transpolitice, a devenit atât de serioasă încât ordinele venite de sus nu mai impresionează nici măcar portarii birourilor parlamentare ale reședințelor de județ. Oricât ar fi de obedienți față de omul care i-a pus în funcție, chiar și prefecții se gândesc de două ori pe cine e mai primejdios să supere: pe șeful cel mare, dar aflat departe, la
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
agan Nimic peste măsură Al doilea precept delfic : Gnothi seauton Cunoaște-te pe tine însuți Obs. La modul activ, nu contemplativ. Negația este asimptotică la nimic Note: ș1ț Burton F. Beers, "World History", Prentice Hall,1980 ș2ț Heinrich Klebes, "Diplomația Parlamentară", IRSI, București, 1998 ș3ț V. Dorobanțu, " Lipsa de respect față de regulă", România literară, 1999, "Căderea dreptei în stânga", România literară, nr.19, 1996. ș4ț Platon," Opere I ", 1974, ediție îngrijită de Petru Creția și Constantin Noica ș5ț Aristotel, "Hermeneia", în "Probleme
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
vor cere despăgubiri pentru casele care le-au fost furate, vor cîștiga, firește, statul va fi bun de plată, iar contribuabilul va achita nota. Legea partidelor e alcătuită pe principiul ce s-a dat e bun dat, fiindcă toate partidele parlamentare au, se pare, pe conștiință și în folosință imobile pe care de-abia așteaptă să le poată cumpăra la preț de nimic, lăsîndu-i cu ochii în soare pe proprietari și pe plătitorii de impozite obligîndu-i să mai subvenționeze o dată și
Bani publici pentru legea partidelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14759_a_16084]
-
înființeze un partid musai să aibă cincizeci de mii de membri și nu oricum, ci pescuiți din majoritatea județelor într-un anumit număr mi-nim pentru fiecare filială în parte. Plus alte asemenea detalii care ar pune în încurcătură și partidele parlamentare de azi, dacă ar trebui să le îndeplinească pe toate. Nu e prima oară cînd Parlamentul ticluiește legi ca și cum membrii celor două Camere s-ar fi încuiat pe dinăuntru și ar fi aruncat cheia. Actuala clasă politică dă semne tot
Bani publici pentru legea partidelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14759_a_16084]
-
autorului. De aici nevoia de poezie, nici ea lăsată de capul ei să-și exubereze fără cenzură frivolitățile. Îmbujorările se simt la tot pasul. Cel mai sever cenzor al lui Ion Pop este el însuși." Binefaceri de partid și vise parlamentare Cu luni în urmă, cînd premierul Adrian Năstase a anunțat că guvernul vrea să ofere copiilor la școală un corn și o cană de lapte, Cronicarul a pus o piatră albă la activul executivului. Chiar dacă a crezut și crede în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
Cronicar Mișcarea literară Acuma de ce încep economiile de la carte și artă? Pentru că omul politic român este imbecil, barbar și anticultural. Cine ar fi dispus să nu mă creadă, să binevoiască a asculta discursurile parlamentare sau a citi articolele de gazetă ale oamenilor noștri politici. Cum să ceri simpatie pentru artă și cultură unor oameni care nu sunt în stare să închege o frază, care nu se pot ridica o clipă deasupra meschinelor interese și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]