193 matches
-
seminobile) sau nenobile, din care se pot realiza turnături de precizie, de duritate medie, pentru a permite brunisarea marginală. Avantajele onlay-ului: - fizionomic: se păstrează intacte, nepreparate, naturale, fețele vestibulare, greu de imitat prin alte materiale; -profilactic: contact mai redus cu parodonțiul marginal, zonele marginale sunt vizibile, controlabile, atât la cimentare, cât și ulterior, putându-se depista și obtura în fază incipientă eventualele carii; -mecanic: adaptarea (inserția) mai ușoară la cimentare, prin lipsa efectului hidraulic, care este posibil la coroanele de acoperire
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de canal, -absența proceselor inflamatorii periapicale, -lungimea rădăcinii și diametrul ei, -numărul și direcția rădăcinilor (canalelor): paralele, divergente, curbe (la ce nivel), -integritatea rădăcinii: fracturi radiculare, resorbție radiculară, rezecție apicală (nivelul), -calitatea implantării osoase: rezorbții alveolare orizontale sau verticale, -starea parodonțiului marginal, -dinții adiacenți (migrați spre rădăcina în cauză), -relațiile ocluzale. Unele dintre aspectele prezentate se constată clinic, altele numai radiologic, multe dintre ele prin coroborarea datelor clinice și radiologice. PREPARAREA DINTELUI PENTRU COROANA DE SUBSTITUȚIE Prepararea suprafeței bontului radicular a
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cu dinții vecini; -relațiile cu țesuturile moi parodontale; -statusul parodontal; -extinderea și localizarea leziunii carioase; -probleme legate de fizionomie; -vitalitatea pulpei. Examenul radiografic completează examenul clinic, oferind relații suplimentare cu privire la raporturile procesului carios cu camera pulpară, mărimea camerei pulpare, starea parodonțiului de susținere. Pe baza datelor culese se stabilește diagnosticul ce se referă la topografia leziunii, întinderea în suprafață și profunzime, starea pulpei etc. Coroborând datele culese la examenul dintelui cu statusul bucal, se stabilește indicația de tratament, legată de obiectivele
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
confecționează și a tehnologiei folosite, se au în vedere următoarele variabile: -scopul urmărit: restaurarea morfologiei și funcției coronare, agregarea unei proteze fixe, ancorarea unei proteze mobilizabile etc.; -topografia dintelui pe arcadă: în zona frontală sau laterală; -starea pulpei și a parodonțiului marginal; -condiții clinico-tehnice: dotarea cabinetului și a laboratorului. Contraindicațiile coroanelor de înveliș: -Igiena bucală deficitară. Orice tratament protetic trebuie precedat de igienizarea și educarea pacientului în vederea executării unei igiene corecte la domiciliu. Doar după verificarea însușirii unei tehnici corecte de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
ca bontul să aibă diametrul maxim la colet. În același timp se reduce și dimensiunea verticală a coroanei. Obiectivul urmărit este asigurarea spațiului necesar pentru confecționarea unei coroane care, după aplicarea pe bont, -să realizeze raporturi de protecție mutuală cu parodonțiul marginal, -să prezinte un volum final integrat în arcadă, -să stabilească raporturi ocluzale funcționale cu dinții arcadei antagoniste. Obiectivele biofuncționale și biomecanice sunt aceleași la toate tipurile de coroane de înveliș. Materialele și tehnicile de execuție fiind diferite se adaptează
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
principale ale popularității restaurărilor cu acoperire totală față de altele, care sunt mai conservatoare din punct de vedere biologic (coroanele parțiale). Dezavantaje: Deoarece toate suprafețele coronare sunt incluse în preparare, îndepărtarea structurilor dure dentare poate avea efecte nefavorabile asupra pulpei și parodonțiului. Datorită proximității zonei terminale cu gingia, nu este neobișnuit să se producă o traumatizare a țesutului gingival. După cimentare, nu mai este posibilă realizarea testării electrice a vitalității unui dinte stâlp. Acest lucru poate fi un dezavantaj dacă apar complicații
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
fețele vestibulară și orală ale molarilor inferiori, urmează ca frecvență fața vestibulară a molarilor superiori și fețele proximale ale premolarilor superiori (îndeosebi primul premolar). Coroana de înveliș va trebui să reproducă aceste caneluri, pentru a ușura igienizarea zonei critice pentru parodonțiul marginal. Pentru a evita contactul dintre parodonțiul marginal și marginea coroanei, precum și necesitatea de a șlefui prea mult pentru deretentivizare, la dinții cu retracții parodontale accentuate, cu convexități prea mari, se recomandă coroane ecuatoriale. Se deosebesc de coroanele de înveliș
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
urmează ca frecvență fața vestibulară a molarilor superiori și fețele proximale ale premolarilor superiori (îndeosebi primul premolar). Coroana de înveliș va trebui să reproducă aceste caneluri, pentru a ușura igienizarea zonei critice pentru parodonțiul marginal. Pentru a evita contactul dintre parodonțiul marginal și marginea coroanei, precum și necesitatea de a șlefui prea mult pentru deretentivizare, la dinții cu retracții parodontale accentuate, cu convexități prea mari, se recomandă coroane ecuatoriale. Se deosebesc de coroanele de înveliș obișnuite prin deplasarea zonei terminale, în prag
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și, mai ales, pe modelul de control, pe baza unei amprente. Această metodă este deosebit de utilă în preparări multiple, îndeosebi în asociere cu un paralelometru. În cursul preparării bontului, pot să apară incidente și accidente care interesează dinții, pulpa dentară, parodonțiul marginal și țesuturile moi. Complicațiile sunt legate de afectarea și/sau neprotejarea pulpei dentare, a dintelui (fractură) și a parodonțiului marginal. Un grup aparte îl reprezintă erorile care apar mai frecvent în prepararea bonturilor, cunoașterea lor fiind deosebit de importantă mai
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
în asociere cu un paralelometru. În cursul preparării bontului, pot să apară incidente și accidente care interesează dinții, pulpa dentară, parodonțiul marginal și țesuturile moi. Complicațiile sunt legate de afectarea și/sau neprotejarea pulpei dentare, a dintelui (fractură) și a parodonțiului marginal. Un grup aparte îl reprezintă erorile care apar mai frecvent în prepararea bonturilor, cunoașterea lor fiind deosebit de importantă mai ales pentru începători: -reducerea insuficientă din suprafața ocluzală; -reducerea neuniformă a suprafeței vestibulare și/sau orale cu prezența de retentivități
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
-mascarea coleretei metalice în profunzimea șanțului gingival va avea drept rezultat inflamația gingivală; -acoperirea coleretei metalice cu ceramică (practică extrem de greșită și, totuși, frecvent practicată la CMMP) nu este o soluție. Marginile vor fi supraconturate, efectul estetic dubios, influența asupra parodonțiului marginal absolut nefavorabilă prin acțiune mecanică și porozitatea ceramicii; -pentru ca bizoul să ofere rezistență coleretei metalice la forțele de distorsionare ce apar în cursul arderii ceramicii, trebuie să aibă un unghi de 70-80ș, ceea ce atrage după sine o margine
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
în zona furcațiilor pentru a preveni pulpectomi-zarea lor. În faza actuală a dezvoltării metalo-ceramicii se pare că nu se poate renunța la colereta metalică. Mascarea ei subgingivală nu este întotdeauna eficientă din punct de vedere estetic și prezintă riscul afectării parodonțiului marginal. Prepararea în chanfrein, la o adâncime care se apropie de a pragului drept, își găsește aplicarea într-o variantă tehnică de mascare a coleretei metalice (blend gold technique). Această metodă permite plasarea marginilor coroanei la nivelul crestei gingiei libere
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
protetic în vederea amprentării respective. Astfel, fenomenele de resorbție osoasă pot fi reduse, va orienta funcțional organizarea trabeculelor osoase, ameliorând și procesul de cicatrizare, și pe cel de osteogeneză. Proteza de temporizare amână din considerente biologice protezarea definitivă. Monitorizarea clinică a parodonțiului și ocluziei și temporizarea tratamentului definitiv au echivalentul unui element de prudență. Capacitatea de vindecare sau compensare, depinzând de vârsta pacientului sau de gravitatea afecțiunii, poate grăbi sau întârzia aplicarea protezei definitive. Funcție de fiecare caz, se indică și proceduri recuperatorii
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
la protejarea câmpului protetic, întregind dezideratul terapiei de condiționare tisulară. Importanța utilizării protezării mobile relevă următoarelor aspecte: -obligativitatea izolării substructurilor de mediul oral și de agenții fizici, datorită plăgii create prin preparare; -împiedicarea migrărilor odontale și imobilizarea elementelor odonto-parodontale; -protejarea parodonțiului marginal și dirijarea cicatrizării lui; refacerea temporară a funcțiilor pierdute prin preparare; -conservarea rapoartelor mandibulo-craniene. Structura protezei parțial mobilizabile acrilice Proteza parțială acrilică este compusă din următoarele elemente (fig. 4.3): 1.șeile protezei, 2.arcada dentară artificială, 3.conectorul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
trebui să aibă o înălțime egală cu cel vestibular, pentru ca șeaua să prezinte o bună stabilitate. La contactul său cu dintele limitrof, șeaua nu trebuie să pătrundă în zonele retentive de sub ecuatorul protetic și trebuie să protejeze papila interdentară și parodonțiul marginal (fig. 4.5). Marginea orală a șeii se continuă cu conectorul principal sub formă de plăcuță palatină sau linguală. 2. Arcadele artificiale Arcadele artificiale, susținute de șeaua protetică, sunt elemente componente ale protezei parțiale acrilice, contribuind esențial la refacerea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
principal acrilic este nelustruită și situată la distanță de zonele ce nu suportă presiuni: torusul palatin, rafeul median, papila bunoidă etc. În zona dinților restanți va avea contact cu fața palatină a lor, având rol de contracroșet, dar va menaja parodonțiul marginal al acestora peste care trece în punte. Conectorul principal acrilic palatinal poate fi ameliorat prin răscroire distală sau decupare, prin decoletare sau fenestrare (fig. 4.8 a, b). . Decoletarea se face în zona anterioară, distanțarea la colet fiind de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
a, b). În edentația frontală se poate utiliza un tip special de conector principal acrilic maxilar sub forma unei benzi centrale ce se dilată posterior spre centrul bolții palatine, luând aspectul de lingură (spoon) (fig. 4.10 a). Nu lezează parodonțiul marginal al dinților restanți și are stabilitate suficient de bună. Conectorul principal acrilic poate avea forma de T, la care cele două prelungiri laterale oferă sprijin pentru croșete (fig. 4.10 b). O altă formă de conector principal acrilic palatinal
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
U deschis posterior, având aceeași grosime de 2 mm. Caracteristici: -fața lustruită este orientată spre limbă, iar fața mucozală nelustruită are orientare dento-alveolară; -marginea superioară se plasează la nivelul dinților restanți supracingular sau ecuatorial. Conectorul va trece în punte peste parodonțiul marginal pentru despovărare, iar marginea lui inferioară va pătrunde în zona funcțională linguală centrală, fiind ușor îngroșată, pentru a nu jena funcționalitatea mușchiului genioglos. În zona linguală laterală, profunzimea conectorului se stabilește în raport de aceleași criterii pe care, la
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de menținere și stabilizare; -pentru a atinge aceste deziderate, este obligatoriu ca acest arc de conexiune să fie rigid și plasat cât mai simetric; -pentru a se asigura profilaxia parodontală a dinților restanți, se va plasa la distanță suficientă de parodonțiul marginal; -va avea un volum redus și o grosime minimă, pentru a nu modifica volumul cavitații bucale și pentru a nu jena funcționalitatea limbii. Conectorii principali metalici se prezentă sub formă de bară sau plăcuțe, putând fi utilizați atât la
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
o face confortabilă, dar are dezavantajul grosimii crescute ce modifică esențial relieful bolții palatine; -are lățimea de 6-7 mm și o grosime de 3 mm; -este poziționat la distanță de mucoasă în funcție de reziliență și de unele zone, cum ar fi: parodonțiul marginal, torus, papila bunoidă etc. -pe secțiune are formă ovalară, rotundă sau semiovalară cu suprafața plană spre mucoasă. Cea mai utilizată este bara semiovalară deoarece prin formă și grosime asigură confortul și rezistența. Barele palatine pot fi transversale și sagitale
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
urmărește curbura arcadei. Fiind situată în zona de frecare, adeseori jenează fonația și deglutiția - de aceea se confecționează mai îngustă și mai subțire. Barele palatine sagitale Orientate paramedian sunt cele mai nebiologice. Urmează curbura arcadei la 10 mm distanță de parodonțiul marginal. Sunt elemente de conexiune a unor șei sau elemente de menținere și stabilizare situate pe aceeași hemiarcadă. Regula simetriei impune plasarea unei bare identice pe partea opusă. Din combinația barelor transversale cu cele sagitale rezultă conectori principali metalici de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
suprafața mare palatină pe care o ocupă. Barele mandibulare pot fi plasate lingual, vestibular sau dentar, au formă semilunară deschisă posterior, iar pe secțiune pot fi: ovalară, rotundă, semieliptice, bifilare sau semipară. Bara linguală se plasează între limbă, dinți și parodonțiu, planșeul bucal și versantul oral al crestei alveolare, cât mai profund dar fără să interfereze cu planșeul bucal. Distanța de la parodonțiul marginal la bară va fi de cel puțin 3 mm, aceeași distanța va trebui respectată și între bare și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
iar pe secțiune pot fi: ovalară, rotundă, semieliptice, bifilare sau semipară. Bara linguală se plasează între limbă, dinți și parodonțiu, planșeul bucal și versantul oral al crestei alveolare, cât mai profund dar fără să interfereze cu planșeul bucal. Distanța de la parodonțiul marginal la bară va fi de cel puțin 3 mm, aceeași distanța va trebui respectată și între bare și planșeul bucal. Lățimea barei va fi de 4-5 mm, iar grosimea de 2 mm (fig. 4.43). În concluzie, aplicarea barei
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
fiind răspunzător de stabilirea elementelor structurale ale protezei mobilizabile scheletate. Concepția americană urmărește plasarea conectorului principal plăcuță palatină în limitele edentației stabilite de dinții limitrofi spațiului edentat (fig. 4.46). Nu ține cont de principiul profilactic, trecând peste torus și parodonțiu marginal, și este în același timp destul de incomodă. Acest tip de conector poate fi utilizat în edentația subtotală, acoperind în întregime bolta palatină și în edentația totală cu indicație la bolnavii epileptici. Varianta franceză utilizează suprafața mucozală cu discernământ, realizând
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și Soyer, în 1950. O altă alternativă de analiză a designului conectorului principal reunește următoarele etape (după Iași) (fig. 4.47). 4Marcarea indicilor clinico-biologici pozitivi și negativi pe modelul funcțional cu creion roșu - zonele ce trebuiesc ocolite de către plăcuța mucozală (parodonțiu marginal, rugile palatine, zonele Schroder, papila bunoidă) iar cu verde - zonele ce contribuie la sprijinul muco-osos (muchia crestei edentate și bolta palatină). 4Se trasează linia mediană sagitală, două linii de simetrie ce pornesc din punctul interincisiv spre extremitățile distale ale
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]