130 matches
-
Am găsit și alte poeme interesante pentru tehnica jocului de cuvinte, dar acesta mi se pare deosebit pentru că folosește, cu oarecare discreție, un paronim pe care nu-l pierde din vedere și în sensul său adevărat. De obicei, joaca cu paronimele este acceptată mai degrabă fără altă finalitate decît gratuitatea unui calambur. Apropul cri-cri, cric, greier ar fi fost suficient în acest caz pentru a obține o satisfacție evident frivolă. Cric vechi în iarbă te pune însă pe gînduri. E posibil
Cric vechi ?n iarb? by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83685_a_85010]
-
s u r e303 crede însă că se poate face distincție între semnificația și valoarea cuvîntului, aceasta din urmă, valoarea, fiind dată de ambianța lingvistică ce determină o anumită poziție a semnificației cuvîntului în limbă și în vorbire (sinonime, antonime, paronime, contex-te). De aceea, la acest lingvist, valorile sînt diferențieri pure, definibile negativ, prin raporturile cu alte elemente ale sistemului, iar nu pozitiv, prin conținutul propriu. În același mod, valorile gramaticale sînt variantele pe care le pot concretiza, în diferite
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
l'intertextualité se répertorient aisément et se laissent décrire]. 35 Clasificările operate sau actualizate de Tiphaine Samoyault sunt disponibile în capitolul referitor la delimitările taxinomice ale intertextualității (infra). 36 Lucrarea se oprește la aspecte legate de referințe, chiar propune un paronim nou, util cercetării, dar pune la încercare vigilența lectorului jucându-se cu cifrele din referințele bibliografice (intertextualitate aplicată...): pentru citatul din articolul lui L. Jenny, se face trimiterea la pagina 226 din Poétique, în loc de 262; numărul Revue des sciences humaines
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
vizează activizarea, precizarea și nuanțarea exprimării orale și scrise, enumerăm pe cele cu frecvența mai mare și finalitate optimă pentru formarea deprinderilor ortografice: a) alegerea cuvintelor care formează o famile, pornind de la un cuvânt de referință; b) determinarea sinonimelor, antonimelor, paronimelor, omonimelor dintr-un mesaj verbal scris; c) identificarea sinonimiei perfecte sau aparente; d) caracterizarea unor personaje, obiecte, fenomene prin cuvinte simple; e) determinarea diminutivelor din textele propuse; f) completarea construcțiilor verbale scrise lacunar; g) conștientizarea expresiilor plastice din textele literare
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
când i s-a vestit decesul unei mari personalități, Georges François Mareschal, marchiz de Bièvre, părintele calamburului modern, a spus: "Fausse nouvelle!" ("Știre falsă") - fals nefiind decesul ci categorisirea regretatului drept o mare personalitate. De multe ori calamburul abuzează de paronime, cuvinte care diferă Între ele printr-un singur sunet, uneori modificînd, cu efecte mai mult sau mai puțin hazlii, cuvintele cunoscute: tembelizor În loc de televizor, pozne În loc de poze, la o paișpe În loc de la o parte, poimarți În loc de poimâine, lipsus În loc de lapsus
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de limba și literatura română de clasa a III-a și a IV-a, numeroase exerciții care cer elevilor să găsească sinonime Ăcuvinte cu același înțeles), antonime Ăcuvinte cu sens opus), omonime Ăcuvinte identice ca formă, dar diferite ca înțeles), paronime Ăcuvinte foarte asemănătoare ca formă, însă diferite ca înțeles și ca origine). Îmbogățirea, activizarea vocabularului elevilor și precizarea semnificației cuvintelor, scrierea lor corectă constituie o sarcină permanentă, care nu trebuie neglijată la nici un obiect de învățământ. Una din principalele căi
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
nici un dicționar), cu același sens, ar putea sta la baza toponimului. Fiind foarte apropiat fonetic de aspru, care putea deveni prin epenteza lui u în grupul consonantic (ca lucru > lucuru, agru > aguru) aspuru, s-a făcut referire și la acest paronim, dar evoluția p > c nu este cunoscută în limba romînă. În aceste condiții, a fost reconstruit un apelativ romînesc *ascur, *ascură, care ar fi fost moștenit din latina care, la rîndul ei l-a luat din gr. askouros, unde e
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Bîrzoi, Pîrvoi, Cîrstoi etc.) Se pare că -ui și -lui sunt, de fapt, sufixe diferite, chiar dacă pot fi întîlnite variante probabil contaminate (Văsui-Vaslui, Bărui- Bîrlui, Bohui-Bahlui, Țugui-Țuglui). Dr. Moldovanu crede chiar că sufixul toponimic de origine turcică era doar -lui, paronimul avînd altă sorginte. Unanimitatea existentă pentru o bună perioadă în legătură cu identitatea pseudosufixului (rezultat din formantul turcic) a făcut ca analiza radicalului să nu mai pară importantă. În cazul lui Covurlui, ca și a alte cîteva, s-au propus anumite radicale
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Porphyrogenetul, Moriș, consemnează trecerea lui a la o, care s ar fi putut produce în „gura“ slavilor (ei ar fi transformat pe lat. maris în more, după modelele calendae > koleda, altare > oltarŭ etc.), poate și prin analogie cu străvechile lor paronime Morava Moravče, Morača. Acest Moriș sau Moreș a putut fi adaptat de romîni în Mureș (ca în Maramoreș > Maramureș, magh. csorda > rom. ciurdă), de unguri în Maros și de sași în Mieresch. Prezența lui -ș final în locul lui -s atestat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Danapris (< *dana, „rîu“, „a curge“ + pris < *pere, *prn, „a sări“, „a stropi“). Simplificarea grupului inițial dn la d a avut loc în limba romînă, așa cum s-a întîmplat și în alte situații. Rezultă că Nistru și Nipru sunt nu numai paronime, inclusiv la origine (Danastris-Danapris), ci și relativ sinonime („rîul care curge“), ba chiar ușor pleonastice („rîul care curge/stropește“), un fel de tautologii toponimice „fosilizate“. Olt Este numele unuia dintre cele mai importante rîuri de pe teritoriul Romîniei. Izvorăște din Transilvania
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din Oaș), Turca (care denumește un deal lîngă Cluj, o vîlcea în avalul pîrîului Drighiu și un sat din județul Cluj) și polarizările sale (Tureac, Tureni, Cheile Turenilor), Tiur (pîrîu afluent de stînga al Tîrnavei) pot fi corelate etimologic cu paronimul Turea. Interesante sunt dublurile străine din documente ale unora dintre aceste nume (Turek, Tiurea, Tyur, Thyr, Theur, Tür, Thywur, Torja, Thüre, etc.), care sunt și ele, ca și toponimele actuale Tur, Tura, Turia, posibil de dedus din substantivul slav turŭ
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fr. botte. Termenul cipic „papuc“ are origine controversată: după unii, ar fi din bg. čepik (DA), iar după alții din magh. cipőke. Varianta țipic ar fi un indiciu că este din maghiară. jartieră și jaretieră Aceste două cuvinte românești sunt paronime (cuvinte care au o formă foarte asemănătoare, dar sensuri diferite și, de aceea, nu trebuie să fie confundate); ele constituie un dublet etimologic: provin din același cuvânt, care a intrat în limba noastră în momente diferite și a fost adaptat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
prin limbaj, măiestria scriitorului constând în adecvarea efectelor comice la condiția specifică fiecărui personaj. Incultura lor determină pronunția deformată a unor neologisme cum ar fi: "dicorație”, "bulivar”, "ezirciț”, "constituțiune”, "andrisant”, "renumerație”. Confuzia de sens între omonime și înlocuirea cuvintelor prin paronime constituie un izvor al comicului: "giantă” (gintă), "modistă” (modestă), "scrofulos” (scrupulos)etc. Numeroase sunt exemplele în care comicul rezultă din utilizarea improprie a cuvintelor: "N-o mai maltrata domnule, măcar cu o vorbă bună”, "m-a insultat cu palme” și
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Fata, când văzu ursul, i se făcu frică. 4. Alege construcția corectă: a) tată al cinci copii; b) în cursul celei de-a doua nopți; c) Ces cu acelea? 5. Cuvintele „veșnicie” și „eternitate” sunt: a) antonime; b) sinonime; c) paronime; d) omonime. 6. Care frază este scrisă corect? a) Cel cel vede săl anunțe. b) Ce-l ce-l vede să-l anunțe. c) Cel ce-l vede să-l anunțe. 7. Antonimul cuvântului "a se bucura" este: a) tristețe
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
superioare comparative cu alți dislalici aflați în terapie. Muzica produce efecte sigure asupra psihicului și în special asupra afectivității. După cum știm, cuvântul reprezintă elemental essential în terapia dislalicilor, terapia s-a centrat pe exerciții în care se foloseau cuvinte sinonime, paronime și i se cerea copilului să identifice, diferențieze, să construiască altele noi. Nu trebuie uitate nici exercițiile de corectare a presiunii din timpul inspirului și expirului. De altfel nici partea terapiei care a încercat să educe personalitatea copilului, să-i
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
construiască propoziții simple sau dezvoltate conform unor cerințe. S-a insistat în cadrul terapiei pe aspectul diferențierii sunetelor la nivelul silabei, cuvântului și a propozițiilor precum și diferențierea sunetului problemă la începutul, mijlocul și sfîrșitul cuvântului. S-au utilizat exerciții cu cuvinte paronime, pornind de la un cuvânt elevul era invitat să înlocuiască litera subliniată pentru a obține un cuvânt nou. Dacă elevul întâmpina dificultăți pofesorul îi oferea imaginea corespunzătoare cuvântului nou obținut sau era sprijinit să utilizeze un dicționar ilustrat. Pentu activități de
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
un program de antrenament pentru dezvoltarea auzului fonematic cuprinzând următoarele tipuri de exerciții: a) „Cine face așa?” - jocul onomatopeelor - se vor utiliza softurile educaționale Tara și Logopedix. Copilul va fi pus să emită și să recunoască diferite onomatopee. b) Jocul paronimelor - se vor pronunța serii de silabe luate din cuvinte paronime Exerciții de diferențiere a sunetelor fizice și identificarea sursei lor sonore în spațiu (tobă, fluier, muzicuța, trompeta, nai, xilofon, pian, foșnet de hârtie, sticlă, lemn, metal, jocul „Deschide urechea bine
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
tipuri de exerciții: a) „Cine face așa?” - jocul onomatopeelor - se vor utiliza softurile educaționale Tara și Logopedix. Copilul va fi pus să emită și să recunoască diferite onomatopee. b) Jocul paronimelor - se vor pronunța serii de silabe luate din cuvinte paronime Exerciții de diferențiere a sunetelor fizice și identificarea sursei lor sonore în spațiu (tobă, fluier, muzicuța, trompeta, nai, xilofon, pian, foșnet de hârtie, sticlă, lemn, metal, jocul „Deschide urechea bine”). Se va continua programul de antrenament pentru dezvoltarea auzului fonematic
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
tobă, fluier, muzicuța, trompeta, nai, xilofon, pian, foșnet de hârtie, sticlă, lemn, metal, jocul „Deschide urechea bine”). Se va continua programul de antrenament pentru dezvoltarea auzului fonematic și va cuprinde: Exerciții pentru diferențierea consoanelor surde de cele sonore în cuvinte paronime. Exerciții pentru diferențierea sunetelor cu punct de articulare apropiat: a) Joc didactic : Cu ce sunet începe și se termină cuvântul...?” b) Joc didactic: „Spune la ce cuvânt m-am gândit...?” transformări de cuvinte prin înlocuire de sunete și silabe. c
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
lumea însăși ..." Maurice Merleau-Ponty, Phénoménologie de la perception, p. XV. A se vedea și: Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești (art. logos). Gheorghe Vlăduțescu, O enciclopedie a filosofiei grecești (art. logos). Alexandru Surdu, Teoria formelor judicative, I.1.a) "Omonime, sinonime, paronime". Christos Yannaras, The Environmental Issue: an Existential not a Canonical Problem; Idem, Persoană și eros (Partea a treia). Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei (Partea întâi, Capitolul patru); Idem, Introducere în metafizică (§45-§56): "Logos-ul este strângerea laolaltă, care stă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
substituirea unui element în cuvintele înlănțuite îpasă-lasămasă-rasă etc.), prin reversibilitate (lac-cal, rac-car, mac-cam), prin cuvinte neînlănțuite îbun-pun, bile-pile etc.);compararea similitudinii parțiale în cascadă: cort-port-tort-mort; - compararea similitudinii structurilor permutate: car în cra, rac, arc, car, rac; - compararea sintagmelor care conțin paronime sau au structuri inversate; - citirea de texte cu structuri de complexitate și dificultate variabilă; - citirea de texte „sudate' la care dislexicul separă cuvintele; - citirea de propoziții „dezmembrate' la care dislexicul așează cuvintele în ordinea logică. (86, 228) Metoda analitică Metoda
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
literaturii române, Rped, 28, nr.5, 1979, 29-32. [129] NEȘTIANU VALERIU, O abordare interdisciplinară și integrată a structurii limbii române, în Rev. de pedagogie, București, an 28, nr. 5, mai, 1979, p. 29 32. [130] NISTOR, IOAN, însușirea corectă a paronimelor, ProblSLLR, 231-236. [131] NIȚOIU, PAUL, Procedee metodice privind predarea sintaxei la studenții străini, PredLRSS, 2, 175-186 [132] NOVAC. ILINCA, Cultivarea limbii în școală, în: ȘB, 7, 1979, p. 8. [133] OANCEA ILEANA, Despre „adecvare” în comunicare, în “Limba și literatura
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de control. Limba și literatura română pentru admiterea în învățământul superior. Secțiile Institutori, Birotică. Petroșani, 1998, 64 p. [134] LĂZĂRESCU, RODICA, Limba română pentru liceu și concursurile de admitere în facultate. Teste propuse spre analiză. Soluțiile testelor. Dicționar de antonime, paronime, sinonime neologice, pleonasme, neologisme ortografiate etimologic, expresii din limba latină, expresii care conțin un nume propriu. București, Niculescu, 1998, 288 p. [135] LĂZĂRESCU, RODICA., Limba română pentru examenele de capacitate, bacalaureat, concursurile de admitere în licee și facultăți. Teste rezolvate
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
latină, expresii care conțin un nume propriu. București, Niculescu, 1998, 288 p. [135] LĂZĂRESCU, RODICA., Limba română pentru examenele de capacitate, bacalaureat, concursurile de admitere în licee și facultăți. Teste rezolvate. București, Niculescu, 1998, 215 p.[cu un dicționar de paronime, locuțiuni, expresii și clișee internaționale]. [136] LECTURI suplimentare: [antologie de texte literare] pentru clasele I-IV/ - București: Editura Coresi, 1998 (Imprimeria de Vest). [137] LICEENII vor simula bacul la română Libertatea, nr. 2346,25 apr. 1998, 11. [138] LIMBA română
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
clasa a X-a, București, Editura Didactica si Pedagogica, 2005, 216 p. [59] CRĂCIUN, CORNELIU, Metodica predării limbii și literaturii române în gimnaziu și în liceu, Deva, Emia, 2005, 300 p. [60] CREȚA, ZORELA; GHERMAN, CRISTINA, Mic dicționar de omonime, paronime, sinonime, antonime, București, All, 2005, 190 p. [61] CREȚOI, EUGENIA; BURNIC, ELISABETA; SAVIN, VALERICA, Să fii primul în clasa a III-a: limba română, matematică, Brașov, Romprint, 2005, 190 p. [62] CREȚOI, EUGENIA; CONSTANTIN, MARIANA; IONESCU, FLORICA, Să fii primul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]