92 matches
-
forme inutile"32. Adică, departe de a ilustra o economie echilibrată, de corespondență perfectă între numărul formelor și cel al ideilor, limbile sunt fie prea bogate, fie prea sărace. Categoriile gramaticale care exprimă acest dezechilibru permanent sunt cele ale sinonimiei, paronimiei și polisemiei pe care Herder le explică prin intervenția factorului afectiv. Sinonimele apar în momentul în care ființa umană își transcrie senzațiile, numărul cuvintelor care se referă la același lucru, ilustrând multiplicitatea pozițiilor și atitudinilor ființei în fața lumii: există mai
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu sensuri diferite (omonime semantice): (1) provenite din limba greacă: eco (cf. ήχώ "ecou, sunet"; ecografie) și eco (cf. οίκος "casă"; ecosferă, ecologie); (2) provenite din limba latină: vari- (cf. varius " pătat, variat") și vari- (cf. varus "pustulă"; varicelă, variolă). Paronimia existentă la nivelul afixelor este una specială, realizată formal, prin interfixele i/o, prin interfix φ/vocala o; funcțional, prin referenți diferiți: imuni- (lat. immunis "scutit, apărat") și in = lipsit de + munus= obligație; tifl-/ tiflo- s.a.m.d. Afixoidele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Worte auf mich aus.““ Orașul capătă, prin acest mediu lingvistic al percepției, accesul către originea formelor sale, care sălășluiesc în forța numelor adamice. Pentru copil, neinițiat în tehnicile cotidiene ale comunicării, orice cuvânt este „adamic“ prin posibilitățile de combinare, prin paronimie și, astfel, prin surprinderea relațiilor, a similitudinilor între referințe diferite. Berlinul, văzut prin jocul copilului sau prin ochii fla neurului, este descris în final printr o serie de imagini care îi pun în evidență caracterul stratificat, scindat, agonic. De exemplu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
folosită pentru mijloacele de transport ale trupelor germane în Primul Război Mondial), e mai curând imaginea creată pentru regimentul de "Ravitaillement en Viande Fraîche" ("Aprovizionare cu carne proaspătă" un program interesant și pentru "armata din umbră" din toate timpurile). Prin paronimie cu faimoasele eroine wagneriene (intrate aproape în "cultura de masă" datorită referințelor din presă), s-a creat imaginea celebră "La Vache Qui Rit", al cărui logotip a fost conceput de Benjamin Rabier. Preluată de brânzarul Léon Bel, imaginea s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
familiar estudiantin al epocii ceea ce făcea farmecul "literaturii de gen", respectiv scriitura calofilă a "jurnalelor intime", din care se publicau uneori fragmente în revistele culturale), pentru a trece în mod neașteptat la un surfing pe valurile semnificantului, speculând la maximum paronimia și apropierile maselor fonice ale lexemelor: alpinist à rebours. Robur roborativ și cuceritor. Joc aparent gratuit ("roborativ" adaptare după "roboratif"62 neputând califica un personaj) pentru că dincolo de el cunoscătorul vede cum sunt contrapuse două referințe ale literaturii secolului al XIXlea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
moționale, colective etc.; compunerea prin alăturare cu sau fără cratimă, prin contopire, prin abreviere; conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii); împrumurile din alte limbi (eventual, în corelație cu anumite conținuturi abordate la activitatea opțională o limbă străină); sinonimia; antonimia; paronimia; omonimia; polisemia; * nivelul morfologic: substantivul comun/propriu; genul, numărul, cazul; articolul; adjectivul: genul, numărul; acordul cu substantivul determinat; pronumele personale propriu-zise și de politețe; pronumele și adjectivele pronominale demonstrative (asociate frecvent adverbelor de apropiere/depărtare); pronumele și adjectivele pronominale posesive
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
din punct de vedere fonetic, lexical și sintactic să distingă sunetele ce compun cuvintele și să le pronunțe corect Cuvântul Silaba Sunetul Sunetele limbii române să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței Sensul cuvintelor Sinonimia Antonimia Omonimia Paronimia Polisemia Derivarea cu sufixe diminutivale, augmentative, moționale, colective etc. Compunerea prin alăturare cu sau fără cratimă, prin contopire, prin abreviere Conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii); Împrumurile din alte limbi etc. să utilizeze un limbaj oral corect din punct
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
jetoane, a unor siluete, jucării etc.; familiarizarea copiilor cu noile conținuturi presupune introducerea/ explicarea cuvintelor/expresiilor noi prin: * intuirea unui obiect, jeton, a unei imagini de pe o planșă etc.; * actualizarea unor versuri/cântece care conțin cuvintele respective; * valorificarea sinonimiei, antonimiei, paronimiei, omonimiei etc.; * introducerea cuvintelor în diferite contexte etc.; povestirea propriu-zisă implică: * anunțarea titlului și autorului povestirii/operei literare (în cazul povestirii realizate după un text literar); * povestirea realizată de către educator/educatoare cu posibilitatea valorificării și a unor pasaje citite, dramatizate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
aplicative (la nivel preșcolar) asupra vocabularului limbii române Nivelul lexical-semantic al limbii române reprezentat în etapa preșcolarității prin unități precum cuvântul/expresia (unitatea lexicală), structura vocabularului, sensul cuvintelor, familia de cuvinte, câmpul lexical, relații semantice între cuvinte (sinonimie, antonimie, omonimie, paronimie, polisemie), îmbogățirea vocabularului (mijloace interne, mijloace externe) implică, pe de o parte, familiarizarea copiilor cu elementele sistemului și, pe de altă parte, formarea/exersarea deprinderii acestora de a le actualiza în anumite contexte; se vizează astfel atât activizarea vocabularului preșcolarilor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
anumitor meserii) etc.; ,,relațiile" dintre cuvinte: familia lexicală, câmpul lexical prin Cuvinte înrudite, Familia lui..., Cuvinte prietene, Împărăția... florilor/anotimpurilor, Cercul culorilor, Clubul informaticienilor/sportivilor... etc.; relațiile semantice: sinonimia (lexicală, frazeologică, lexico-fraze-logică), antonimia (cuvinte diferite, cuvinte formate prin prefixare negativă), paronimia, omonimia (cu actualizarea omofoniei și a omografiei), polisemia (cu raportare la context) prin Găsește cuvântul potrivit!, Găsește perechea!, Cum mai poți spune?, Înțelesuri surori (sinonime), Alb negru, Plus minus, Da nu, Cum este?, Găsește perechea!, Loto-ul opuselor/contrariilor, Jocul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
i-a frecventat pot fi amintiți, Tudor George („Ahoe”), Leonid Dimov, Virgil Mazilescu, Stan Palanca, George Mărgărit, Dumitru Țepeneag, George Astaloș, graficianul Florin Pucă (cu care P. forma un fel de duo inseparabil, frapant și prin, de altfel absolut întâmplătoare, paronimie onomastică). Debutul editorial, întârziat de statutul de „suspect” politic al autorului, este reprezentat de volumul Poezii (1970), singura lui carte publicată în timpul vieții. A colaborat cu versuri la „Tânărul scriitor”, „Luceafărul”, a tradus - proză și versuri - din limba rusă. Prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
ignorate de vorbitori (ca în a tuna, din engl. tune). Destul de derutante sînt tocmai verbele al căror aspect grafic și fonetic e foarte plauzibil în română, foarte apropiat de prototipul statistic, stabilind chiar relații de omonimie (a tuna) sau de paronimie cu cuvinte deja existente. În genere, o dată cu verbele - uneori chiar înaintea lor - se folosesc participiile cu valoare adjectivală: printat sau tunat. Verbul a bana, din jargonul informatic, mi se pare că aparține aceleiași categorii suspect de bine adaptate. Sursa sa
A bana by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7828_a_9153]
-
la enunțuri cu conținut indecent. Sub scopul aparent al probei de dicție se ascunde astfel o manipulare lingvistică: "victima" pronunța fără să vrea fraze care o pun în încurcătură, provocînd rîsul spectatorilor. Dacă lăsăm deoparte această categorie, în care contează paronimiile și omonimiile bine ascunse, rămîn jocurile de natură pur fonetica; dintre acestea, unele sînt direct orientate către anumite defecte de dicție mai răspîndite: celui care rostește cu dificultate consoana "r" i se propun versuri în care tocmai această abundă. Din
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
a conceptului și conversie a ei în mod de viață. Tema ei se construiește cu răbdare, surpând pas cu pas siguranțele de sine ale cititorului. Metoda ei este simplă și clară: ea formează un concept al absurdului abandonânduse unei largi paronimii culturale și mizează pe unitatea fără univocitate a conceptului adunat pentru a-i sublinia forța de explicare a omenescului nostru. Zenon din Elea, Aristotel, apoi Iov, întruparea lui Christos, absurdul lui Tertulian, filosofia transcendentală, propozițiile fără sens ale lui Wittgenstein
Despre hrană, bucurie și sens by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2918_a_4243]
-
așa, lista ar putea da senzația unei ierarhii, iar acest fapt redă tonul cărții: nici tema sofismului, nici aceea a dezastrului nu par să intereseze autorul, fiindcă ele nu fac parte din nota dominantă a cărții. Dimpotrivă, ea trimite spre paronimia non-accidentală a absurdului, singura care ne poate învăța ceva despre comerțul sensului cu absurdul. Ca să îmi explic această unitate (foarte productivă în istoria filosofiei), voi încerca o speculație. Reiau mitul lui Borges, care vorbește despre trei absurduri: în primul, un
Despre hrană, bucurie și sens by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2918_a_4243]
-
drept, o autoritate, o demnitate, o atribuție: (în evul mediu) a da cuiva învestitura” (DEX). E interesant că diferențierea între a investi și a învesti, care le-a dat bătăi de cap multor elevi, la diferite examene, ca exemplu de paronimie, și care nu prea e percepută de mulți vorbitori, a apărut destul de târziu. Dacă la Laurian și Massim opțiunea pentru forma a investi e condiționată ortografic, în dicționarele din prima jumătate a secolului al XX-lea (Candrea, Șăineanu) ea e
Investiții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5244_a_6569]
-
urletului”. Ce ce fel de strigăt? Cel al lui Munch desigur, strigătul metafizic de groază și de spaimă în fața surdei și nemiloasei violențe a faptelor, faptele unei existențe, faptele Istoriei. Dacă în poemele din această carte oximoronul, antiteza, antifraza și paronimia abundă, toate sunt moduri de a spune contradicția existentă între sine și sine, între sine și lume, deci constatarea că permanenta și cea mai terifiantă nefericire a omului rezultă din faptul că niciodată el nu reușește să se potrivească cu
„Lacrima întărește“ by Jean-Pierre Siméon () [Corola-journal/Journalistic/3505_a_4830]
-
cuvânt vechi, familiar, de la care îl cred derivat. Rezultatul procesului este de obicei o modificare de formă, uneori și o alunecare semantică. Etimologiile populare sunt, formal, asemănătoare sau chiar identice cu jocurile de cuvinte, cu calambururile bazate pe omonimie sau paronimie. Le diferențiază intenția: pura etimologie populară e inconștientă și spontană, în vreme ce calamburul e produs cu scop ludic și cu clara percepție a diferenței dintre cuvintele pe care le suprapune. E greu de spus dacă lipsus a fost o greșeală autentică
Lapsuslipsus by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7271_a_8596]
-
dai pe de-a moaca" (Nicuță Tănase, 1957); , Poți să plătești...? întreabă mecanicul. Doar nu crezi că-i de-a moaca" ( G. Cușnarencu, 1988). Trecerea de la moaca la moca pare un caz de remotivare sau de etimologie populară bazată pe paronimie: vorbitorii care nu puteau da un sens expresiei pe de-a moaca au apropiat-o poate de un cuvînt cunoscut - moca (tip de cafea). Lucrurile sînt totuși mai complicate: cuvîntul moacă, cuprins în expresia pe de-a moaca, circulă încă
Moca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11053_a_12378]
-
de a fi citite, cu egală plăcere, de la dreapta la stânga. Deficitară în schimb, dar cu îndreptățire, se dovedește a fi acțiunea propriu-zisă. Cele trei personaje, numite, șăgalnic, Nora Aron, Vasile Elisav și - ei da, aici nu avem decât o simplă paronimie - Carmen Carpen nu fac altceva decât să instrumenteze lungi discursuri despre discurs. Cele două studente și eruditul lor profesor vorbesc, practic, despre orice, dar nu posedă, în fond, nimic. Atunci când protocolul ospitalității o impune, se prefac că degustă băuturi alese
"Din iluzie, eclips" by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8005_a_9330]
-
-ul dicționarului de argou on-line 123urban.ro ilustrează două posibile evoluții semantice recente ale termenului; una mi se pare mai curînd accidentală, fiind rezultatul confuziei între formele unor cuvinte mai puțin cunoscute de vorbitori: acaret preia pur și simplu, prin paronimie, sensul lui amanet - "Nu mai ai bani, îmi lași lanțul acaret pentru 2 bulioane". Cealaltă e mai firească și probabil mai stabilă: prin sensul de "fleac, mărunțiș", cuvîntul se transformă în termen de desemnare disprețuitoare, injurioasă - "ăia care se cred
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]
-
am scrinuit în gând // Și-a zărit în patru zare / cocoloș de miere-n sare / și cum zdrână glosa ceea / mi-a fost dat să-nhap femeia”. Din loc în loc, jocuri de limbaje, metafore adesea, capătă turnură paradoxului, oximoronului sau a paronimiei - toate fiind, în plan stilistic și gramatical, figuri ale ambiguității. Pe un plan subțire, al subtilităților, poetul, în libertatea lui de grafolog al gândurilor (personale), dezleagă înțelegerea cititorului să asocieze, să grupeze și să-și decidă singur înțelesurile care-i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
am scrinuit în gând // Și-a zărit în patru zare / cocoloș de miere-n sare / și cum zdrână glosa ceea / mi-a fost dat să-nhap femeia”. Din loc în loc, jocuri de limbaje, metafore adesea, capătă turnură paradoxului, oximoronului sau a paronimiei - toate fiind, în plan stilistic și gramatical, figuri ale ambiguității. Pe un plan subțire, al subtilităților, poetul, în libertatea lui de grafolog al gândurilor (personale), dezleagă înțelegerea cititorului să asocieze, să grupeze și să-și decidă singur înțelesurile care-i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
am scrinuit în gând // Și-a zărit în patru zare / cocoloș de miere-n sare / și cum zdrână glosa ceea / mi-a fost dat să-nhap femeia”. Din loc în loc, jocuri de limbaje, metafore adesea, capătă turnură paradoxului, oximoronului sau a paronimiei - toate fiind, în plan stilistic și gramatical, figuri ale ambiguității. Pe un plan subțire, al subtilităților, poetul, în libertatea lui de grafolog al gândurilor (personale), dezleagă înțelegerea cititorului să asocieze, să grupeze și să-și decidă singur înțelesurile care-i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
exprimată de acel proverb. Așa se explică de ce limba proverbelor are un Înalt grad de suplețe și expresivitate: astfel, pentru a reda cu pregnanță conținutul ideatic și emoțional al proverbelor, ea face frecvent apel la epitete, metafore, alegorii, personificări, comparații, paronimii etc. Aceste mijloace stilistice sunt menite să pună mai bine În valoare nuanțele ironice și să dea „tâlcului” o notă sporită de subtilitate sau de expresivitate. De obicei, În proverbe exprimarea este alegorică, are un Înțeles ascuns (indirect, figurat), deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]