212 matches
-
cu riscul apariției encefalopatiilor infantile, al morții subite la sugar și al autismului. În prezent, vaccinul acelular care conține toxoid pertusis a înlocuit vaccinul celular în unele țări dezvoltate, datorită avantajului de a fi mai puțin reactogen. 6.6 Oreionul (parotidita epidemică) Definiție Oreionul (parotidita epidemică) este o boală infecțioasă acută ciclică, transmisibilă, specific umană, produsă de virusul urlian, manifestată prin febră, fenomene generale, inflamație nesupurativă a glandelor salivare și a altor țesuturi (pancreas, testicul, sistem nervos). Epidemiologie Considerat o boală
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
infantile, al morții subite la sugar și al autismului. În prezent, vaccinul acelular care conține toxoid pertusis a înlocuit vaccinul celular în unele țări dezvoltate, datorită avantajului de a fi mai puțin reactogen. 6.6 Oreionul (parotidita epidemică) Definiție Oreionul (parotidita epidemică) este o boală infecțioasă acută ciclică, transmisibilă, specific umană, produsă de virusul urlian, manifestată prin febră, fenomene generale, inflamație nesupurativă a glandelor salivare și a altor țesuturi (pancreas, testicul, sistem nervos). Epidemiologie Considerat o boală a copilăriei, oreionul se
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în ganglionii limfatici loco-regionali unde se înmulțește și de unde diseminează în diferite organe, cu preponderență la nivelul epiteliilor glandulare. Tablou clinic Incubația oreionului este în medie de 18 zile (12-24 zile). Cea mai obișnuită formă de manifestare a oreionului este parotidita (70%). Frecvența crescută a acestei localizări a generat și denumirea de parotidită epidemică sau urliană. Debutul parotiditei urliene este precedat cu 24 48 ore de sindrom infecțios moderat și otalgie. Manifestările caracteristice sunt: tumefierea parotidiană dureroasă, cu consistență fermă, elastică
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
organe, cu preponderență la nivelul epiteliilor glandulare. Tablou clinic Incubația oreionului este în medie de 18 zile (12-24 zile). Cea mai obișnuită formă de manifestare a oreionului este parotidita (70%). Frecvența crescută a acestei localizări a generat și denumirea de parotidită epidemică sau urliană. Debutul parotiditei urliene este precedat cu 24 48 ore de sindrom infecțios moderat și otalgie. Manifestările caracteristice sunt: tumefierea parotidiană dureroasă, cu consistență fermă, elastică, inițial uni-, apoi bilaterală, care acoperă unghiul mandibular. Inflamația glandelor submaxilare și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
epiteliilor glandulare. Tablou clinic Incubația oreionului este în medie de 18 zile (12-24 zile). Cea mai obișnuită formă de manifestare a oreionului este parotidita (70%). Frecvența crescută a acestei localizări a generat și denumirea de parotidită epidemică sau urliană. Debutul parotiditei urliene este precedat cu 24 48 ore de sindrom infecțios moderat și otalgie. Manifestările caracteristice sunt: tumefierea parotidiană dureroasă, cu consistență fermă, elastică, inițial uni-, apoi bilaterală, care acoperă unghiul mandibular. Inflamația glandelor submaxilare și linguale se asociază variabil. Tumefierea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
dureroasă, uni sau bilaterală Ovarita, mastita, tiroidita, dacrioadenita, rar întâlnite. Afectarea succesivă a mai multor sedii anatomice în cadrul infecției urliene este de regulă anunțată de creșterile febrile. Localizările neuro-meningeale pot fi primele manifestări ale infecției urliene sau pot apare secundar parotiditei, după prima săptămână de la debut. Virusul urlian este una dintre cele mai frecvente cauze ale meniningitelor virale. Meningita urliană corespunde tabloului general al meningitelor virale și se manifestă clinic prin febră, cefalee, fotofobie, vărsături, semne de iritație meningeană (vezi și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de 4 ori) în dinamică (la debut și în convalescență) a titrului anticorpilor. Tabloul biologic este nespecific, dar leucopenia și hiperamilazemia, au valoare orientativă pentru diagnosticul oreionului. Diagnosticul diferențial se poate face cu următoarele cauze de tumefiere a parotidei: alte parotidite virale cu virusuri Coxackie A, ECHO, v. parainfluenzae, v. coriomeningitei limfocitare parotidite bacteriene (septice) cu stafilococ, streptococ, bacili gram negativi, care sunt de obicei unilaterale parotidite toxice medicamentoase, după administrare de fenilbutazonă, tiouracil parotidite toxice cu substanțe anorganice, după expunere
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
anticorpilor. Tabloul biologic este nespecific, dar leucopenia și hiperamilazemia, au valoare orientativă pentru diagnosticul oreionului. Diagnosticul diferențial se poate face cu următoarele cauze de tumefiere a parotidei: alte parotidite virale cu virusuri Coxackie A, ECHO, v. parainfluenzae, v. coriomeningitei limfocitare parotidite bacteriene (septice) cu stafilococ, streptococ, bacili gram negativi, care sunt de obicei unilaterale parotidite toxice medicamentoase, după administrare de fenilbutazonă, tiouracil parotidite toxice cu substanțe anorganice, după expunere la iod, plumb, mercur litiaza salivară tumorile parotidiene adenitele, adenoflegmoanele tumefierea parotidei
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
oreionului. Diagnosticul diferențial se poate face cu următoarele cauze de tumefiere a parotidei: alte parotidite virale cu virusuri Coxackie A, ECHO, v. parainfluenzae, v. coriomeningitei limfocitare parotidite bacteriene (septice) cu stafilococ, streptococ, bacili gram negativi, care sunt de obicei unilaterale parotidite toxice medicamentoase, după administrare de fenilbutazonă, tiouracil parotidite toxice cu substanțe anorganice, după expunere la iod, plumb, mercur litiaza salivară tumorile parotidiene adenitele, adenoflegmoanele tumefierea parotidei la suflători. Tratament Nu există tratament specific pentru virusul urlian. În formele comune de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cauze de tumefiere a parotidei: alte parotidite virale cu virusuri Coxackie A, ECHO, v. parainfluenzae, v. coriomeningitei limfocitare parotidite bacteriene (septice) cu stafilococ, streptococ, bacili gram negativi, care sunt de obicei unilaterale parotidite toxice medicamentoase, după administrare de fenilbutazonă, tiouracil parotidite toxice cu substanțe anorganice, după expunere la iod, plumb, mercur litiaza salivară tumorile parotidiene adenitele, adenoflegmoanele tumefierea parotidei la suflători. Tratament Nu există tratament specific pentru virusul urlian. În formele comune de boală, tratamentul se rezumă la combaterea simptomelor (febra
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
nu sunt utile pentru diagnostic, dar supravegherea hemoleucogramei, glicemiei, ionogramei, testelor hepatice și renale, sunt utile pentru adaptarea terapiei de suport al complicațiilor. Diagnosticul diferențial al trismusului se face cu angina severă, abcesul molarului de minte, flegmonului periamigdalian, artrita temporo-mandibulară, parotidita epidemică. Contractura tonică generalizată impune diferențierea de meningitele acute, encefalitele acute, rabia, tetanosul, intoxicația cu stricnină, intoxicația cu fenotiazine. Tratament Tratamentul patogenic este prioritar și are ca obiectiv neutralizarea toxinei circulante, cu imunoglobulină antitetanică (IgAT) umană, administrată intra muscular, doze
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de spațiu genian (tumefiere voluminoasă a obrazului, cu piele întinsă, lucioasă și roșie, edem de vecinătate al pleoapelor, regiunii temporale, parotideomaseterine, submandibulare); 2. Supurația de spațiu fascial maseterin (tumefiere de la unghiul mandibulei la arcada temporozigomatică, cu pielea în tensiune); 3. Parotidita acută supurată (eliminare de puroi prin orificiul canalului Stenon); 4. Supurație de lojă parotidiană (tumefiere între mastoidă și marginea posterioară a ramului ascendent mandibular cu tegumente acoperitoare destinse, lucioase). Diagnosticul definitiv rămâne cel menționat ca diagnostic pozitiv. Diagnosticul de certitudine
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
1. Abcesul obrazului (tumefacția cu caractere inflamatorii acute este situată mult mai anterior); 2. Adenita acută supurată pretragiană (debutul fenomenelor inflamatorii acute este nodular, pretragian); 3. Abcesul parotidian (tumefacția inflamatorie este masivă, înconjoară marginea posterioară a ramului ascendent mandibular); 4. Parotidita acută supurată (la presiunea exercitată pe glanda parotidă respectivă, prin orificiul canalului Stenon se elimină salivă amestecată cu puroi); 5. Osteomielita ramului ascendent al mandibulei (semne radiografice sugestive „în miez de pâine”; se poate totuși însoți de un abces profund
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
trecere în revistă a principalelor repere ale diagnosticului diferențial: 1. Alte adenoame parotidiene (adenolimfomul - tumora Warthin, adenomul oxifil; vor fi excluse doar histopatologic); 2. Tumora mucoepidermoidă (va fi exclusă histopatologic; are evoluție mai rapidă și potențial crescut de malignizare); 3. Parotidita cronică, sialoze, parotidomegalii diverse (adesea bilaterale, aspecte sialografice sugestive); 4. Adenopatia cronică intraglandulară (exclusă imagistic); 5. Tumora malignă parotidiană (semne clinice sugestive: creștere rapidă, paralizie de facial de însoțire, tendință de ulcerare la tegument, adenopatie locoregională de însoțire); 6. Tumora
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
celulele β sunt distruse iar diagnosticul se stabilește rapid după debutul bolii. Autoanticorpii specifici pot fi detectați în momentul diagnosticului dar ei dispar în general pe parcursul evoluției bolii. În ceea ce privește factorii de mediu incriminați, în literatură sunt amintiți: anumite infecții virale (parotidita epidemică, rubeola congenitală, citomegalovirus etc.), unii factori nutriționali (consumul excesiv de carne afumată, alăptarea cu lapte de vacă), anumite substanțe chimice sau medicamentoase (raticide, streptozocina etc.). Trebuie menționat însă că pentru fiecare dintre acești factori există argumente pro- și contra-, fără
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
clasificările diabetului zaharat, se referă la una din bolile pancreatice indicate în Tabelul 7. Cazurile de diabet de la Centrul de Diabet din București încadrabile în aceste categorii reprezintă sub 0,5%. Tropismul glandular al unor infecții (cea mai cunoscută fiind parotidita epidemică) face ca, ocazional, debutul diabetului să fie asociat cu boala infecțioasă în cauză. Mai probabil, aceste infecții joacă rol de factor declanșant la persoane prezentând o anumită predispoziție genetică. Pancreatita cronică întâlnită destul de des în țările europene este o
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
elucidata. Cu ani în urmă, această ipoteză a fost susținută pe baza mai multor observații, mai mult empirice: debutul DZ tip 1 era (și este încă) de regulă asociat cu un factor infecțios (viral sau bacterian); în unele cazuri, relația parotidita epidemică-diabet sugera un caracter cauzal, infecția urliană precedând instalarea diabetului cu 1-2 luni; caracterul sezonier al DZ de tip 1 (cu predominantă în anotimpul rece) a sugerat intervenția unui factor infecțios viral, știut fiind că bolile cu vârf sezonier de
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
autoimun caracteristic patogeniei DZ tip 1. Astăzi, se știe că perioada preclinica a DZ de tip 1 este lungă, de ordinul lunilor sau chiar anilor. De aceea, relația stabilită între apariția diabetului de tip 1 și unele infecții virale recente (parotidita, rubeola, mononucleoza infecțioasă, infecții cu virus citomegalic etc.) ar trebui interpretată că o intervenție a factorului viral în agravarea unui proces diabetogen latent, cu trecerea din faza de autoimunitate în faza clinic manifestă. Mai multe virusuri au fost descrise ca
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
izolarea virusului rujeolos (tulpina nevaccinală) din produsele biologice. Clasificarea cazului: Posibil: orice caz care îndeplinește criteriile clinice Probabil: nu este aplicabil Confirmat: ● caz confirmat prin examen de laborator*); ● caz clinic care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat. ------------ Articolul 4 Parotidita epidemică Descriere clinică: afecțiune caracterizată prin debut acut cu senzație de tensiune dureroasă uni- sau bilaterală a glandei parotide și diminuarea secreției acesteia sau a altor glande salivare, cu o durată de cel puțin două zile, în lipsa altei etiologii confirmate
ORDIN nr. 1.163 din 15 decembrie 2003 privind aprobarea definiţiilor de caz utilizate în sistemul naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155298_a_156627]
-
HIV / SIDA Sifilis Infecția gonococică 1.3. Hepatite virale Hepatita B Hepatita C Hepatita A 1.4. Infecții digestive Boli diareice acute Holera Dizenteria Salmoneloze 1.5. Boli ce pot fi prevenite prin vaccinare Poliomielita Difteria Rubeola Rujeola Tusea convulsivă Parotidita epidemică Tetanosul Reacții adverse postvaccinale 1.6. Boli transmise prin vectori Encefalita de căpușe Meningoencefalita West Nile Malaria 1.7. Zoonoze Antrax 1.8. Boli cuprinse în sistemul de alertă precoce și răspuns rapid Variola Pesta Febre virale hemoragice SARS
ORDIN nr. 860 din 30 iunie 2004 privind aprobarea Listei bolilor transmisibile prioritare în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159540_a_160869]
-
infecțiilor cu produse biologice, antibiotice și chimioterapice, antiinflamatorii (cortizonice și nesteroidiene), imunomodulatori. Partea SPECIALĂ: Definiție, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaștere, diagnostic (pozitiv și diferențial) clinic și de laborator, evoluție, tratament în: 1. Boli determinate de virusuri: gripa, rujeola, rubeola, parotidita epidemică, infecții cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecțioasă, infecția cu virusul citomegalic), rabia, hepatitele virale, poliomielita și infecțiile cu enterovirusurile nepoliomielitice, infecții cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecția cu virusul Papilloma uman, encefalite și meningoencefalite determinate de
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
8. Interpretarea explorărilor biologice și imagistice 1.4.7. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE - 1 Lună 1.4.7.1. Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore) 1. Rujeola 2. Rubeola 3. Varicela 4. Gripa 5. Parotidita 6. Infecții cu protozoare și metazoare 7. Boala diareică acută 8. Mononucleoza infecțioasă 9. Zona zoster 10. Scarlatina 11. Hepatitele virale acute 12. Febra tifoidă 13. Salmonelozele 14. Toxiinfecțiile alimentare 15. Tetanos 16. Meningite 17. Encefalite 18. Holera 19. Enterocolite
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
3. Imobilizări membre: 10 4. Incizii: 10 5. Denudări vene periferice: 5 6. Suturi plăgi: 5 1.4.3. Stagiul de boli infecto-contagioase 1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore) 1. Bolile infecto-contagioase ale copilăriei (rubeola, rujeola, varicela, parotidita epidemica, scarlatina). 2. Meningita. 3. Septicemia. 4. Infecția cu HIV. 5. Hepatitele virale tip A,B,C. 6. Bolile nosocomiale din secțiile spitalicești. 7. Profilaxia, epidemiologia bolilor infecțioase. 1.4.3.2. Baremul activităților practice 1. Puncție lombară: 10 2
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
de germeni anaerobi 9. Tetanosul 10. Difteria 11. Salmonelozele tifoidice 12. Infecția luetică 13. Poliomielita 14. Infecția cu virus varicelo-zosterian 15. Mononucleoza infecțioasă și alte infecții produse de virusuri herpetice 16. Infecția cu virusuri gripale și paragripale 17. Rubeola 18. Parotidita epidemică 19. Megaleritemul infecțios și exantemul subit 20. Scarlatina 21. Infecțiile rickettsiene 22. Rabia 23. Infestațiile parazitare (infestațiile intestinale și sistemice cu protozoare, helmintiazele, infestațiile sistemice cu nematode și cestode) 24. Hepatitele acute virale 25. Diagnosticul de laborator al infecțiilor
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
de germeni anaerobi ... (10) Tetanosul ... (11) Difteria ... (12) Salmonelozele tifoidice ... (13) Infecția luetica ... (14) Poliomielita ... (15) Infecțiile cu virus varicelo-zosterian ... (16) Mononucleoza infecțioasă și alte infecții produse de virusuri herpetice ... (17) Infecția cu virusuri gripale și paragripale ... (18) Rubeola ... (19) Parotidita epidemică ... (20) Rujeola ... (21) Megaeritemul infecțios și exantemul subit ... (22) Scarlatina ... (23) Infecțiile micotice ... (24) Infecțiile rikettsiene ... (25) Rabia ... (26) Infestațiile parazitare (infestațiile intestinale și sistemice cu protozoare, helmintiazele, infestațiile sistemice cu nematode și cestode) ... (27) Hepatitele acute virale ... Baremul
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]