33 matches
-
(λ Ari, λ Arietis) este o stea dublă din constelația Berbecul. Bazat pe schimbarea anuală a paralaxei de 25,32 secunde de arc, acest sistem dublu se află la o distanță aproximativă de 129 ani lumină (40 parseci) de Pământ. Perechea de stele are o magnitudine aparentă vizuală de 4,79, care este destul de luminoasă pentru a permite observarea cu ochiul liber. Deoarece membrul secundar galben este aproape cu trei magnitudini mai fad decât cel primar, stelele pot
Lambda Arietis () [Corola-website/Science/328634_a_329963]
-
Noastre. Studii recente au indicat că această galaxie ar putea să conțină mari cantități de materie întunecată. Galaxia se găsește la aproximativ 80 ± 10 kiloparseci (kpc) de Terra și se întinde pe o distanță de 830 ± 100 pe 570 ± 70 parseci (pc). Analizând distribuția stelelor în 1964, Paul W. Hodge a conchis că elipticitatea Galaxiei Pitice din Dragonul era de 0,29±0,04. conține stele de tip gigantă roșie. Cinci stele de carbon în galaxie și probabil patru gigante asimptotice
Galaxia Pitică din Dragonul () [Corola-website/Science/337465_a_338794]
-
materie întunecată. Marea dispersie a velocității ar putea fi explicată prin fenomenul cunoscut al galaxiilor pitice care suferă un efect mareic (curenți stelari nelegați virtual de galaxii pitice perturbate prin efect mareic al Căii Lactee). Totuși, slaba lărgime de 570 de parseci nu suportă această ipoteză. Aceasta face din materia întunecată un foarte bun candidat la fenomenul de dispersie și, prin urmare, din Galaxia Pitică din Dragonul obiectul cu cea mai mare concentrație de materie întunecată cunoscut (2007).
Galaxia Pitică din Dragonul () [Corola-website/Science/337465_a_338794]
-
de la anglofonul for „Where's The Flux?” (Unde e fluxul?), dar și ca referință la expresia anglofonă „What the fuck” („Ce naiba”)) - este o stea de tip F din secvența principală aflată în constelația Lebăda, la o distanță de aproximativ 454 parseci (1480 ani lumină) de Pământ. Steaua prezintă fluctuații neobișnuite de luminozitate descoperite de cercetători amatori ca parte a proiectului Planet Hunters (Vânătorii de planete), iar în septembrie 2015, astronomi și cercetătorii amatori asociați proiectului au prepublicat o lucrare pe serverul
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
angulară este de 3,457 milisecunde de arc per an, în timp ce viteza de expansiune de-a lungul liniei de vedere este de 16,4 km/s. Combinând aceste două rezultate se poate concluziona că NGC 6543 este la 1001 ± 269 parseci (3×10 m), sau aproximativ 3300 ani-lumină distanță de Terra. Expansiunea angulară a nebuloasei poate fi de asemenea utilizată pentru estimarea vechimii ei. Dacă aceasta s-ar fi extins cu o rată constantă de 10 milisecunde de arc pe an
Nebuloasa Ochi de Pisică () [Corola-website/Science/332852_a_334181]
-
au fost tulburate până acum de exactitatea paralaxei. Totuși, în 2002, Telescopul spațial Hubble a fost folosit pentru determinarea distanței de steaua Delta Cephei (și de RR Lyrae, o altă candelă standard) cu eroare mai mică de 4%: 273 de parseci (sau 890 de ani-lumină). Delta Cephei are și un companion, o stea de clasă B, de 500 de ori mai luminoasă decât Soarele. Companionul se află față de steaua principală la circa 41 de secunde de arc, care, la acea distanță
Delta Cephei () [Corola-website/Science/333433_a_334762]
-
ei s-a deplasat cu peste 400 de ani-lumină în raport cu această regiune, ceea ce o face un bun exemplu de stea fugară. Un studiu recent a stabilit că Zeta Puppis este originară din roiul Trumpler 10 aflat la circa 300 de parseci, însă acesta este o grupare de stele mult mai bătrână, iar modelele fizice conduc la o distanță de 450 pc. Un front de ionizare, un „arc de șoc”, a fost detectat în fața stelei Naos. Howarth et al., în 1995, au
Zeta Puppis () [Corola-website/Science/334727_a_336056]
-
(de asemenea numită Proxima b) este o exoplanetă care orbitează steaua pitică roșie Proxima Centauri (cea mai apropiată stea de Soare), actualmente cea mai apropiată nou-descoperită exoplanetă de Pământ. Aceasta este situată la aproximativ 4,2 ani-lumină (1,3 parseci, 40 de trilioane de km, sau 25 de trilioane de mile) de Terra, în constelația Centaurus. În august 2016, Observatorul European de Sud a anunțat descoperirea planetei Proxima b, o planetă terestră care orbitează steaua sa în zona locuibilă. Planeta
Proxima Centauri b () [Corola-website/Science/336716_a_338045]