41 matches
-
2007, 538. 260 Elizabeth A, Martin MA, Dicționar de Medicină, Editura All, București, 2007, 589. 261 Rusu V, Dicționar Medical, Editura Medicală București, 2007, 793. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 102 se disting : partenogeneza accidentală, partenogeneza facultativă și partenogeneza obligatorie [4], partenogeneza este relativ frecventă atât în regnul vegetal, cât și în regnul animal [4] ; întâlnită la plante și la unele animale inferioare (exemplu: afidele) [2]. Corionul [2262, 4263]: de la grecescul khorion - membrană a fătului [2], membrană fetală situată la exterior, constând
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
speciile descrise revin artropodelor. Spre deosebire de alte nevertebrate, organele de simț ale atropodelor sunt foarte dezvoltate, au inimă ce pompează sângele, iar cavitatea internă constituie hemocelul. Artropodele sunt unisexuate, se reproduc doar pe cale sexuată (sunt și excepții, unii se înmulțesc prin partenogeneză). Toate speciile sunt ovipare, numai scorpionii pot fi clasificați ca vivipari. Se dezvoltă prin metamorfoză incompletă, completă sau direct. Ele populează cele mai diverse ecosisteme: terestre, marine, aeriene. Artropodele au o mare importanță pentru om. Unele fac parte din dieta
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
se află pe primul segment al mezosomei. Majoritatea scorpionilor se reproduc sexual. Însă la unele specii ("Hottentotta hottentotta", "Hottentotta caboverdensis", "Liocheles australasiae", "Tityus columbianus", "Tityus metuendus", "Tityus serrulatus", "Tityus stigmurus", "Tityus trivittatus" și "Tityus urugayensis"), în lipsa masculului s-a observat partenogeneza, un proces în care din ouăle nefertilizate se dezvoltă embrionii. Reproducerea sexuală se realizează prin transferul unui spermatofor de la mascul la femelă. Copularea, spre deosebire de alte arahnide este complexă. Masculul își găsește femela cu ajutorul unui amestec de feromoni și vibrațiilor. Împerecherea
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
uneie sau două pereche de membre specializate în copulație, numite gonopode. Aceste gonopode, situate pe al șaptele segment, sunt folosite pentru a transfera pachetele de spermatozoizi femelei în timpul copulației. Un număr mic de specii sunt capabile să se reproducă prin partenogeneză, în cazul în care masculii sunt puțini. Femelele depun între 10 și 300 de ouă, în functie de specie, fertilizate cu sperma stocate în receptaculi. Multe specii depun ouăle în solul umed sau în resturi organice, altele construiesc cuiburi cu
Diplopode () [Corola-website/Science/302232_a_303561]
-
multilaterale față de speciile parentale acești amfidiploizi au fost considerați ca fiind un gen nou — Raphanobrassica. Numeroși amfidiploizi se cunosc la plante spontane. La animale, în mod experimental, au fost obținuți amfidiploizi la fluturele de mătase de către Astaurov (1965), prin îmbinarea partenogenezei artificiale cu hibridizarea între două specii diferite. Mai întâi, prin partenogeneză artificială au fost obținuți tetraploizi din ouă cu numărul de cromozomi neredus, provenit din diviziunea cromozomilor neînsoțită de diviziune celulară. Apoi femelele tetraploide de Bombyx mori au fost încrucișate
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
un gen nou — Raphanobrassica. Numeroși amfidiploizi se cunosc la plante spontane. La animale, în mod experimental, au fost obținuți amfidiploizi la fluturele de mătase de către Astaurov (1965), prin îmbinarea partenogenezei artificiale cu hibridizarea între două specii diferite. Mai întâi, prin partenogeneză artificială au fost obținuți tetraploizi din ouă cu numărul de cromozomi neredus, provenit din diviziunea cromozomilor neînsoțită de diviziune celulară. Apoi femelele tetraploide de Bombyx mori au fost încrucișate cu masculi diploizi de Bombyx mandarina obținându-se hibrizi triploizi, conținînd
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
cromozomilor neînsoțită de diviziune celulară. Apoi femelele tetraploide de Bombyx mori au fost încrucișate cu masculi diploizi de Bombyx mandarina obținându-se hibrizi triploizi, conținînd o dublă garnitură de la prima specie și o garnitură simplă de la cea din urmă. Provocând partenogeneză acestor hibrizi s-au obținut forme hexaploide. Prin fecundarea ovulelor triploide a acestei forme, cu spermatozoizi haploizi de la B. mandarina, s-au obținut amfidiploizi, cuprinzând câte o garnitură diploidă de la fiecare din cele două specii. Fenomenul de poliploidie are mare
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
parteneriate pe viață. La o specie de delfini din Amazon, apare și noțiunea de sex în grup, de regulă între masculi, rar fiind implicată și câte o femelă. Șopârlele Unele specii de șopârle (cele din genul "Teiidae") se înmulțesc prin partenogeneză (femela poate depune ouă fără a fi fecundate de mascul), proces în care femelele se stimulează reciproc activând ovulația. Una dintre femele își va asuma rolul de mascul și se va urca pe cealaltă. Rolul pe care îl vor adopta
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
depuse într-o cameră incubatoare, situată pe partea dorsală a animalului, sub carapace unde ele se dezvoltă până la formarea totală a micilor cladocere, fără metamorfoză. Populațiile de cladocere sunt în mare parte formate numai din femele care se reproduc prin partenogeneză. Ouăle nefecundate dau naștere la femele tinere morfologic similare cu adulții. Producția de masculi și reproducerea sexuată, corespunde, în general, deteriorării condițiilor de mediu. Proporția de masculi de multe ori rămâne foarte scăzută; la unele specii, masculii sunt încă necunoscuți
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
rață. Prin urmare, aceste ouă fecundate permit nu numai perpetuarea speciei, dar, asigură de asemenea, diseminare lor pe scară largă. Atunci când condițiile redevin favorabile, ouăle durabile eclozează și dau naștere la femele tinere care, după câteva năpârliri, se reproduc prin partenogeneză. Generațiile partenogenetice se succed destul de rapid, deoarece timpul de reproducere (= timpul între depunerea unui ou și momentul când individul născut din acest ou depune ouă la rândul său) variază între câteva zile până la câteva săptămâni. În cazul în care condițiile
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
încet. Boa constrictor este ovovivipar, dând naștere la pui vii. Se înmulțesc în general în sezonul uscat (aprilie - august), un mascul împerechindu-se cu mai multe femele. În 2010 un boa constrictor a fost raportat ca reproducându-se asexuat, prin partenogeneză. În perioada de împerechere, femelele emană un miros din cloacă pentru a atrage masculii, care se pot lupta între ei pentru dreptul de a se reproduce. În timpul actului sexual, masculul își înfășoară coada în jurul femelei și își introduce unul dintre
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
foarte vulnerabili pentru prădători. În prima parte a vieții, varanii își petrec timpul în copaci, unde sunt oarecum în siguranță față de prădători și adulți canibali de varani, a căror dietă este reprezentată în procent de 10% din pui de varani. Partenogeneza este o formă asexuată de reproduție în care creșterea și dezvoltarea embrionului se produce fără feritizare și implică dezvoltarea embrionului dint-un ovul neferitilzat. Un dragon Komodo de la grădina zoologică din Londra pe nume Sungai a depus ouă după ce a fost
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
faptul interesant este că Flora nu avusese niciodată contact cu un mascul, și prin urmare în urma testelor a fost relevat faptul că nici ouăle depuse de Sungai nu au fost feritizate de un mascul. Astefel a fost descoperită abilitatea de partenogeneză pe care o posedă varanii de Komodo. Explicația constă în faptul că au sistemul cromozomial de determinare a sexelor de tip ZW, spre deosebire de al mamiferelor de tip XY. Diferența constă în faptul că în sistemul cromozomial ZW specific păsărilor, peștilor
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
ZW, spre deosebire de al mamiferelor de tip XY. Diferența constă în faptul că în sistemul cromozomial ZW specific păsărilor, peștilor, unele crustacee, reptile, sexul este determinat de către ovul, pe când în sistemul XY, specific mamiferelor, sexul este determinat de spermatozoizi. În cazul partenogenezei, prin diviziune celulară haploidă, un singur caracter cromozomial de transimte, ouăle care primesc gena Z devin de tip ZZ(mascul), cele care primes un W si devin de tip WW, nu se pot dezvolta, așadar prin partenogeneză numai masculii se
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
spermatozoizi. În cazul partenogenezei, prin diviziune celulară haploidă, un singur caracter cromozomial de transimte, ouăle care primesc gena Z devin de tip ZZ(mascul), cele care primes un W si devin de tip WW, nu se pot dezvolta, așadar prin partenogeneză numai masculii se pot dezvolta. Se estimează că această adaptare reproductivă permite unei singure femele să intre într-o nișă ecologică izolată(cum ar fi o insulă) și prin partenogeneză să producă masculi, și astfel să se dezvolte o populație
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
devin de tip WW, nu se pot dezvolta, așadar prin partenogeneză numai masculii se pot dezvolta. Se estimează că această adaptare reproductivă permite unei singure femele să intre într-o nișă ecologică izolată(cum ar fi o insulă) și prin partenogeneză să producă masculi, și astfel să se dezvolte o populație reproductivă completă. Dragonii de Komodo au fost atestați documentar pentru prima oară de europeni în anul 1910, când niște zvonuri că un crocodil de pământ ar fi ajuns la un
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]