KorAP: Find »[drukola/base=participial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 >

96 matches

Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748

și de categorii non-verbale - de ex. la pronumele personal. Unele limbi disting aspectul perfectiv-imperfectiv. În 99% din limbile australiene lipsesc forme separate de pasiv. Există forme de reciproc și reflexiv, verbe auxiliare, forme verbale compuse; de regulă nu apar forme participiale. În sintaxa, limba australiană se caracterizează fie prin incorporarea obiectului la verb, fie prin polisemantism (de ex. tiwi307). Topica destul de liberă, cu diferențe stilistice; predomina ordinea subiect-obiect-verb"308. 6.9.5. O limbă izolată: kusunda Kusunda este o limbă pe cale

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433

care se află constelațiile corespunzătoare lunilor anului" (> rom. zodiac, fr. zodiaque) < ngr. [κύκλος] ζωδιακός "idem" (κύκλος "cerc", ζώδιον "zodie, constelație zodiacală"). Unele cuvinte condensate, românești sau internaționale, împrumutate din engleză provin din sintagme formate cu un determinant substantival de origine participială, care se transpune în limbile romanice printr-un substantiv cu prepoziție: fr., rom. living "cameră de zi" < fr. living[-room], rom. living[rum] (sau, poate, direct din engl.) < engl. living room "idem"; engl. (rar) smoking "haină, jachetă, vestă specială folosită

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
uzul deictic al cuvântului simplu în locul sintagmei de bază, care este reconstruită mental (determinantul fiind prezent în mintea vorbitorului), sunt rom. curent / curent electric, circulație / circulație sanguină etc. VII. 2.4. Regent substantival + determinant adjectival Adjectivul determinant (uneori de origine participială), odată izolat de restul sintagmei, se substantivează, preluând astfel nu numai sensul sintagmei, ci și valoarea lexico-gramaticală a centrului grupului nominal. Noul cuvânt păstrează, de regulă, numărul și genul adjectivului și, implicit, al substantivului regent din sintagma originară (constatare care

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
determinat, respectiv din sensul propriu întregului grup sintactic sau compusului condensat. Fiind tributare unor constrângeri semantice, șansele de realizare a substantivării fără implicarea procedeului condensării sunt limitate; prin urmare, adjectivele substantivate în urma condensării unor sintagme, fie ele calificative, relaționale sau participiale, sunt mai frecvente decât cele trecute în clasa substantivelor printr-o simplă conversiune 101. Iată mai multe exemple: tc. açık "ambarcație fluvială fără punte, în formă de luntre" ( > rom. acic "idem") < açık [gemi] "idem" (açık "deschis, neacoperit", gemi "navă, ambarcație

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
substantivele și verbele; în plus, modificatorii lor aduc precizări care restrâng drastic sfera noțională și creează o dependență intrasintagmatică a cărei eliminare este greu de suportat. De aceea, exemplele rezultate prin condensare provin mai ales din adjective cu sens verbal (participial). Odată izolat de restul sintagmei în care este centru, adjectivul se poate substantiva cu ușurință, eventual cu un sens ușor deplasat și mai pregnant decât acela al etimonului: rom. muhaia "om prost, fraier, nătăfleț" < tc. [emre] müheyya "supus, plecat, ascultător

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
schimbător, variabil", literal "care nu se potrivește, care se schimbă de la o zi la alta" (gün güne "de la o zi la alta" [locuțiune adverbială, interpretabilă și ca adverb compus; gün "zi"], uymaz "care se schimbă, neconcordant, nepotrivit, variabil, schimbător" [adj. participial]). VII. 3. Condensarea compuselor tematice Compusele tematice se pot condensa la fel ca orice alt cuvânt compus 106; ceea ce le este totuși caracteristic este, pe de o parte, că de regulă din ele sunt detașate cu sensul întregii formații de

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
prin condensare se poate petrece nu numai pe calea împrumutării acestora, ci și prin calc. Iată exemplul rom. înghețată "cremă de fructe, de ouă, de cacao etc., răcită până la solidificare", considerat în DEX și NȘDU o formă substantivală a adjectivului participial înghețat,-ă, pentru etimologia căruia se face trimitere la verbul a îngheța; alte dicționare îl apreciază însă drept calc ("traducere") după germ. Gefrorenes "idem" (DA, DLRM), care este și el un participiu al verbului gefrieren "a îngheța". La fel este

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
rusă (moróženoe, cf. moróženyj "congelat, înghețat", moróz "ger"), maghiară (fagylalt, participiu al lui fagylal"a congela mai mult timp, a tot îngheța", cf. fagy"a îngheța"), turcă (dondurma, formă nominală, cu valoare inclusiv adjectivală, a verbului dondur"a îngheța"). Modelul participial trebuie să se fi creat prin condensarea sintagmei fr. crème glacée116 și calchierea elementului menținut, pe parcursul dintre franceză și unele dintre limbile menționate (italiană, spaniolă etc.)117. Sintagma franceză a fost condensată cu siguranță atunci când a fost preluată în germană

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
un tip obișnuit al categoriei gramaticale respective: coke "coca-cola, băutură răcoritoare nealcoolică, acidulată, din zahăr caramel, semințe și frunze de cola (din care s-a extras substanța toxică)" < Coca[-Cola] "idem"; movie "film" (în engl. americană) < moving [picture] "idem" (atributul participial a suferit modificări la finală pentru a se încadra în categoria substantivelor). Procedeului condensării i se datorează și o serie de exemple luate din engleza vorbită în unele țări africane, mai ales în Nigeria și Ghana 126: machine "mașină de

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644

circ. condițional$$ „Am privit cu groază cumplita unealtă care, căzută în alte mâini decât ale mele, ar fi fost pentru mine ucigătoare.” (Mateiu I. Caragiale) $atrib. circ. condițional$$ Ca și infinitivul și gerunziul, participiul intră în construcții absolute (construcții absolute participiale), variantă de realizare a funcțiilor sintactice prin constituenți dezvoltați: „Abia plecat Mihai, au și început să-i scotocească prin sertare.” Complement semantic principal al verbului a trebui, participiul realizează, în relație sintactică cu acesta, funcția de predicat, ca predicat dezvoltat

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-l văd ajuns doctor și-apoi nu-mi fac nici o grijă. șcompl. predicativț În enunțuri situaționale, participiul pasiv asigură o relativă autonomie, prin înglobarea în semantica sa și a auxiliarului de diateză a structurilor în care intră: aceste enunțuri - enunțuri participiale - sunt o alternativă la enunțurile infinitivale: Fumatul interzis! - A nu se fuma! Staționarea interzisă! - A nu se staționa! SINTAXA SUPINULUITC "SINTAXA SUPINULUI" Dimensiunea substantivală din planul semantic al supinului ca formă absolută îl apropie de infinitiv; prin aceasta, supinul realizează

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587

întotdeauna la exigențele narațiunii în timpul scrisului. 2.4. Titlurile de capitol rezumative Titlurile de capitol detaliate care rezumă conținutul capitolelor sînt un fenomen destul de obișnuit în romanul timpuriu. Nu mă voi ocupa de titlurile nominale precum "Podsnappery" sau de cele participiale precum "Cut Adrift", întrucît acestea sînt leitmotive sau au mai degrabă o funcție simbolică decît rezumativă.) Multe dintre titlurile de capitol detaliate conțin una sau mai multe propoziții cu o formă verbală finită. De regulă acestea sînt la timpul prezent

by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
în zona tranziției dintre situația narativă la persoana întîi și situația narativă personală de pe cercul tipologic. Această schimbare este vizibilă, de asemenea, în frecvența formei impersonale, care este non-distinctivă în relație cu opoziția persoană, și în predominanța construcțiilor infinitivale și participiale și a fragmentelor de propoziții care nu au un verb cu formă finită. Astfel de practici nu permit nici o concluzie despre categoria persoanei. Dorrit Cohn a pus la îndoială presupozițiile mele potrivit cărora tranziția de la referința pronominală la persoana întîi

by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

Argumente împotriva analizării dublării clitice ca acord 6. Alte analize ale dublării clitice Capitolul 9. ACORDUL ÎN LIMBA VORBITĂ 1. Grupul nominal 1.1. Dezacordul în caz al adjectivului feminin, singular 1.1.1. Adjectivul propriu-zis 1.1.2. Adjectivul participial 1.1.3. Formele pronominale 1.2. Dezacordul în gen și număr al adjectivului 1.3. Dezacordul formelor pronominale de întărire 1.4. Dezacordul numeralului 1.5. Exprimarea orei sau a datei 1.6. Dezacordul lui al 1.7. Utilizarea

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
și lexicale). Prin urmare, subiectul se acordă cu Acordo, iar trăsăturile Acordului sunt transferate asupra verbului. Acestea sunt numărul și persoana, în mod tipic, pentru un verb la un mod finit, sau numărul și genul, în cazul acordului cu formele participiale. După ipoteza Flexiunii divizate, era firesc să apară și ipoteza Acordului divizat. De vreme ce sunt mai multe trăsături conținute de Acord (numărul, persoana, genul, în funcție de limbă și de forma verbului), de ce să nu presupunem că fiecare dintre ele este un centru

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Spell-Out). Valuarea trăsăturilor se face în primul rând pe baze formale, iar dacă trăsăturile formale sunt subspecificate, se recurge la valuarea pe baza trăsăturilor semantice (vezi cap. 1. Aspecte teoretice). Termenii care se acordă cu substantivul centru sunt adjective (propriu-zis, participial, pronominal sau numeral cu valoare adjectivală) sau articole. Trăsăturile implicate în acordul intern grupului nominal sunt, în general, genul, numărul și cazul. Unele pronume acordate cu nominalul-centru au și trăsătura de persoană (prietenele însele, subsemnatul însumi). Acordul din grupul nominal

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
observarea dezacordului în caz al adjectivului sunt monitorizările posturilor de radio și televiziune (cf. cap. 9. Acordul în limba vorbită). În toate perioadele de monitorizare, marea majoritate a contextelor în care s-a înregistrat dezacordul în caz sunt cu adjective participiale: (23) a. în urma prezentării inspirată de filmul Avatar (Prima TV, 2010) b. dacă analizăm textul moțiunii depusă astăzi (Realitatea TV, 2009) c. în urma unei acțiuni desfășurată de agenții FBI (Antena 1, 2008) Dezacordul în caz este influențat de următorii factori

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
TV, 2010) b. dacă analizăm textul moțiunii depusă astăzi (Realitatea TV, 2009) c. în urma unei acțiuni desfășurată de agenții FBI (Antena 1, 2008) Dezacordul în caz este influențat de următorii factori (cf. Gruiță, 1981: 120-128): (i) adjectivul este de tip participial, nu propriu-zis (observație întărită de corpusul de emisiuni monitorizate); (ii) adjectivul este izolat; (iii) între adjectiv și substantiv intervin alte elemente ale grupului nominal. Pe baza datelor cantitative din monitorizările posturilor de radio și televiziune, se poate afirma că dezacordul

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
de corpusul de emisiuni monitorizate); (ii) adjectivul este izolat; (iii) între adjectiv și substantiv intervin alte elemente ale grupului nominal. Pe baza datelor cantitative din monitorizările posturilor de radio și televiziune, se poate afirma că dezacordul în caz al adjectivelor participiale are caracter de tendință a limbii, iar dezacordul în caz al adjectivelor propriu-zise are mai degrabă un caracter accidental, putând fi tratat ca un fenomen de procesare a enunțului. Caracterul de tendință al acestui dezacord a fost remarcat de mai

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
română veche și modernă, Laura Vasiliu a arătat că acest fenomen era destul de frecvent atestat încă din secolul al XVI-lea și a continuat în secolele următoare (cf. Vasiliu, 1965). Pierderea acordului în caz este mult mai frecventă la adjectivul participial (decât la cel propriu-zis) datorită caracterului verbal al acestuia. O explicație bună a acestui fenomen găsim la Gruiță (1981). Frecvent, adjectivul participial are și compliniri de tip verbal (complement de agent, cirumstanțiale temporale, locale etc.), care "slăbesc sudura grupului nominal

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
a continuat în secolele următoare (cf. Vasiliu, 1965). Pierderea acordului în caz este mult mai frecventă la adjectivul participial (decât la cel propriu-zis) datorită caracterului verbal al acestuia. O explicație bună a acestui fenomen găsim la Gruiță (1981). Frecvent, adjectivul participial are și compliniri de tip verbal (complement de agent, cirumstanțiale temporale, locale etc.), care "slăbesc sudura grupului nominal, în sensul că sustrag participiul de sub controlul substantivului, segmentează sintagma, creând un al doilea centru sintactic, în care participiul e regent [...]. În

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
multe entități, ci mai multe evenimente la care participă o entitate. De exemplu, în (78)d nu se compară băieți cu fete, ci gradul de interes al băieților față de diverse obiecte. În multe dintre aceste contexte, adjectivul este de tip participial, deci evenimențial (dar comp. cu adj. bucuroasă, mai sus). Se pot insera adverbe ca mult, puternic, frecvent etc., care nu se acordă: (78) a. Dintre toți membrii echipei antrenoarea era cel mai mult încântată de Mihai. b. specialiștii cel mai

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
un reporter acolo. În (122)a, enunțul este reconstituit mental ca Ion va fi trimis la Budapesta sau Maria va fi trimisă la Budapesta, deși există o neconcordanță între valoarea trăsăturii de gen a nominalului (Ion) și cea a adjectivului participial exprimat (trimisă). Există și un al treilea sau, cu valoare apozitivă. Fiind vorba de un sigur referent, desemnat prin două elemente lingvistice, acordul se face la singular: (123) a. Ioana Popescu sau secretarul general al Organizației de Tineret din P.D.L.

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
unele lucrări 152): (257) Nici paltonul, nici fusta cumpărate nu i-au plăcut. - sensul construcției este " A cumpărat un palton și o fustă și nu i-au plăcut", nu "A cumpărat o fustă și nu i-a plăcut", deci adjectivul participial are ca domeniu semantic întreaga sintagmă coordonată. Desigur, în măsura în care unii vorbitori admit acordul cu cel mai apropiat conjunct al adjectivului (vinul și țuica fiartă), atunci și aici acordul se poate face prin atracție, doar cu ultimul conjunct. Acest tip de

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
elemente nu admit interpretarea colectivă: (260) *colegul și cu prietenul meu, Gheorghe 3.9.4. Gruparea nu numai... ci / dar și..., la limita dintre copulativ și adversativ, admite coordonarea de substantive, în interiorul grupului nominal. Acordul adjectivului propriu-zis și al celui participial se face doar cu ultimul conjunct: (261) a. A cumpărat nu numai o poșetă, ci și o rochie veche / *vechi. b. La festivalul medieval de la Sighișoara a cumpărat nu numai o armură, ci și un scut medieval / *medievale. Extinderea primului

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]