939 matches
-
trivial, vulgar etc. Pentru a caracteriza unele manifestări de limbaj (mai ales glume, bancuri) sînt folosite și expresii precum fără perdea ori (cu aluzie la Creangă și la junimiști) pe ulița din dos. Foarte folosit azi e adjectivul (provenit din participiu) deocheat: cu o semnificație destul de blîndă, de obicei cu referire la manifestări de limbaj, la produse mai mult comerciale decît artistice. Termenul se folosește în legătură cu teatrul sau cu filmul ("A acceptat fără șovăire un rol mult mai deocheat", Evenimentul zilei
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
în măsura în care exemple noi par a o confirma. De fapt, e vorba de mai multe situații diferite; în primul rînd, de întărirea unor tipare deja existente: construcțiile cu anumite verbe, în locuțiuni familiar-argotice (a o da pe...); construcțiile cu adjectiv sau participiu (mai ales la feminin plural): pe bune, pe oneste, pe rupte etc.; un tipar popular de exprimare a direcției și a tranziției temporale: merge pe 2 ani, trece pe clasa a doua; unul de indicare a opțiunii, a mizei: "Oare
"Pe" familiar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11955_a_13280]
-
bucur că vii, mai ales când pleci râurile noastre o pornesc pe ștrec fiecare oaie este un berbec d'aia nu ne merg lucrurile bine că nu ne conduce ăla, știu eu cine care este surd, care este mut vindem participii scoase la rebut una peste alta treaba este oablă și destinul nostru, ați văzut: din tablă nu tai, nu adaugi că nu ești cârpaci tu ești ăla micu, înghite și taci! Citește mai mult că e greu sau e ușor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
în urmăsoarele răsare și apune, decimă bucur că vii, mai ales când plecirâurile noastre o pornesc pe ștrecfiecare oaie este un berbecd'aia nu ne merg lucrurile binecă nu ne conduce ăla, știu eu cinecare este surd, care este mutvindem participii scoase la rebutuna peste alta treaba este oablăși destinul nostru, ați văzut: din tablănu tai, nu adaugi că nu ești cârpacitu ești ăla micu, înghite și taci!... XXXII. ACESTA E MINUTUL, de Ion Untaru , publicat în Ediția nr. 1741 din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
blog nișat pe croitorie" (forum.blogoree.ro); "un blog nișat pe filme" (cinefilul.com). Verbul a se nișa, mai rar decît adjectivul participial, apare mai ales la perfect compus, ceea ce ar indica faptul că mai întîi s-a format, analogic, participiul: "fotbalul românesc s-a nișat ca afacere" (tolo.ro); "cred că valorile s-au mai decantat în ultimii ani, publicul s-a mai Ťnișatť" (dilemaveche.ro). Destul de simplu (fără a depinde direct de circulația verbului) se formează și infinitivul lung
"De nișă"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8404_a_9729]
-
a culturii și a limbii franceze, e posibil ca pronunțarea cu accentul pe penultima silabă să devină dominantă. l Una dintre cele mai aberante evoluții semantice din ultimii ani e prezentă în expresia pe sursă (sau pe surse) și în participiul sursat (TVR, 17.03.2008). Sensul curent al expresiei apărute în jargonul din mass-media e aproape opus celui la care ne-am aștepta, care ar rezulta din analiza termenilor care o compun: o informație pe surse nu este o informație
Varietăți lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7759_a_9084]
-
7.510 pentru "caractere aldine" (în vreme ce doar 121 de citate conțin formula "caractere grase"). Bold pare să fi câștigat bătălia în uzul familiar, unde și-a format o întreagă familie lexicală, prin trei verbe aflate în concurență: a boldui (cu participiul adjectival bolduit și derivatele bolduire și bolduială), a boldi (boldit, boldire, boldeală) și a bolda (cu boldat, boldare). Primul verb mi se pare cel mai bine instalat, cel puțin în limbajul familiar, "Sorine, vezi ce am bolduit în mesajul tau
Bolduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6910_a_8235]
-
întâi la cap cam câte kg vrei să dai jos" (sfaturi.eva.ro); "important este "să te setezi tu în capul tău pe ideea că nu poți continua asta" (forum.desprecopii.com). Și mai răspândite par a fi construcțiile cu participiul adjectival setat, de obicei urmat de prepoziția pe; dacă exemplele anterioare proveneau mai ales de pe forumuri și bloguri, acestea sînt întîlnite destul de des și în jurnalism: "Markó Béla este Ťsetatť pe autonomia maghiarimii" (roportal.ro/stiri); "Agenda Israelului e setată
Setare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8076_a_9401]
-
se referă în "Însemnări pentru un tratat de cocotologie". Literatura din epocă oferă, în plus, numeroase dovezi atribuite numelor diferitelor personaje literare: Doña Perfecta, Pio Cid, Manuel Bueno, Hamlet García, doña Barbara, Tigre Juan..., simbolism nominal din care Unamuno făcea participii, ironizând astfel personajele sale: Avito (bătrân, vetust, în spaniolă viejo, vetusto), Apolodoro (cel mai frumos, lo más bello) etc. 11 Volapük a fost un limbaj artificial creat în 1879 de sacerdotul german J.M.Schleger cu intenția de a servi ca
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Doar mintea lui deranjată poate să inventeze asemenea orori, zice oftând, căzându-mi în brațe. O femeie perfectă trebuie să știe să fie în același timp diafană și vulgară. Pornind de aici, cel mai erotic cuvânt din limba română Îun participiu, pentru pedante) este lăbărțată. E un termen care te face s-o vezi pe lăbărțată zăcând moale, pe spate, sau, precum în Biblia lui Gala Galaction: crăcită. Un participiu care filtrează alchimic oroarea sacră a limbii de care suntem vorbiți
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Pornind de aici, cel mai erotic cuvânt din limba română Îun participiu, pentru pedante) este lăbărțată. E un termen care te face s-o vezi pe lăbărțată zăcând moale, pe spate, sau, precum în Biblia lui Gala Galaction: crăcită. Un participiu care filtrează alchimic oroarea sacră a limbii de care suntem vorbiți. Asta i-am explicat lui Sibylle, deși n-am reușit să găsesc un echivalent flamand exact, în vreme ce ea zăcea sub mine lăbărțată și crăcită, incontestabil, dar fără râs voluptuos
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
atîta vreme cît rămîne doar în plan lexical. Numai că, o dată cu cuvintele, se împrumută și asocieri de sensuri, se calchiază structuri și combinații de cuvinte, astfel încît, prin acumulare, fenomenul are și efecte asupra gramaticii, deci a scheletului limbii. Cazul participiului ofertat e deocamdată destul de izolat, dar fixarea în limbă a structurii pe care o presupune ar putea reprezenta un precedent și, în timp, chiar un model pentru structuri asemănătoare. În destule situații, termenul apare ca participiu cu valoare adjectivală, în
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
a scheletului limbii. Cazul participiului ofertat e deocamdată destul de izolat, dar fixarea în limbă a structurii pe care o presupune ar putea reprezenta un precedent și, în timp, chiar un model pentru structuri asemănătoare. În destule situații, termenul apare ca participiu cu valoare adjectivală, în construcții (pasive) total anormale în română: "Ofertat să se înscrie în PN}CD" (titlu, în Evenimentul zilei = EZ 6.11.2006); "Doroftei ofertat de Cozmin Gușă pentru a intra în politică" (Mediafax, 12.12.2008); "Condescu
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
000 de euro, de o revistă life-style" (Atac, 28.11.2006). Exemplele - numeroase! - par a ilustra un tip de pasivizare imposibilă în română (și copiată probabil, involuntar, după engleză), a unui verb în construcție cu un complement indirect. În română, participiul ofertat s-ar putea referi (fără a fi recomandabil) cel mult la ceva "care a fost oferit" (de exemplu: "program de reconversie profesională ofertat cadrelor didactice din mediul rural", iisj.bc.edu.ro), în nici un caz la persoana căreia i-
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
în franceză echivalentul offerte are un uz mai restrîns, religios. În momentul actual, e cert că a oferta (mai puțin firesc decît locuțiunea a face o ofertă) e folosit, în exces, pentru a traduce verbul englezesc to offer. În capitolul "Participiul" din Gramatica limbii române (2005), Gabriela Pană Dindelegan descrie condițiile de utilizare pasivă și adjectivală a participiilor. În română, formează participii adjectivale verbele tranzitive, cele care permit și diateza pasivă (om așteptat, soluție căutată); de asemenea, unele verbe intranzitive (om
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
oferta (mai puțin firesc decît locuțiunea a face o ofertă) e folosit, în exces, pentru a traduce verbul englezesc to offer. În capitolul "Participiul" din Gramatica limbii române (2005), Gabriela Pană Dindelegan descrie condițiile de utilizare pasivă și adjectivală a participiilor. În română, formează participii adjectivale verbele tranzitive, cele care permit și diateza pasivă (om așteptat, soluție căutată); de asemenea, unele verbe intranzitive (om plecat, cal fugit - dar nu om mers). Între cele două tipuri există o diferență destul de mare: cea
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
decît locuțiunea a face o ofertă) e folosit, în exces, pentru a traduce verbul englezesc to offer. În capitolul "Participiul" din Gramatica limbii române (2005), Gabriela Pană Dindelegan descrie condițiile de utilizare pasivă și adjectivală a participiilor. În română, formează participii adjectivale verbele tranzitive, cele care permit și diateza pasivă (om așteptat, soluție căutată); de asemenea, unele verbe intranzitive (om plecat, cal fugit - dar nu om mers). Între cele două tipuri există o diferență destul de mare: cea dintre pasiv și activ
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
fugit - dar nu om mers). Între cele două tipuri există o diferență destul de mare: cea dintre pasiv și activ (omul care este așteptat față de omul care a plecat). Unele verbe tranzitive au particularitatea de a forma ambele tipuri semantice de participii, care se dezambiguizează în funcție de context: un volum citit (= care a fost citit) este, desigur, altceva decât un om citit (= care a citit). De obicei, dicționarele noastre nu înregistrează separat participiul pasiv (regulat, previzibil), ci doar pe cel activ. De exemplu
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
tranzitive au particularitatea de a forma ambele tipuri semantice de participii, care se dezambiguizează în funcție de context: un volum citit (= care a fost citit) este, desigur, altceva decât un om citit (= care a citit). De obicei, dicționarele noastre nu înregistrează separat participiul pasiv (regulat, previzibil), ci doar pe cel activ. De exemplu, băut1 (din pahar băut) e presupus de definiția verbului a bea, în schimb băut2 (om băut) are definiție separată: (1) " Care și-a astâmpărat setea cu apă"; (2) "Beat" (DEX
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
pahar băut) e presupus de definiția verbului a bea, în schimb băut2 (om băut) are definiție separată: (1) " Care și-a astâmpărat setea cu apă"; (2) "Beat" (DEX). Necuprins în dicționare, dar destul de des folosit în stilul colocvial actual este participiul adjectival nevorbit, cu sens activ: "Ești nevorbit, bre? Cine, io? Nu. Îs nebăut" (fanclub.ro, dialog cu punctuația refăcută). Cuvîntul e interesant pentru că se folosește doar la forma negativă și are o conotație ironic-depreciativă: în genere, e acuzat de a
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
doua conțin uneori asemenea precizări: "Vând j300i la cutie, nou noutz, nevorbit nici un minut" (anunturipenet.ro), "Care este diferența la vânzare între un aparat nevorbit în cutie, sigilat și cu garanție și unul care are vorbite ceva ore? (forum.softpedia). Participiul intră în serie cu altele normale, pasive: "Vând Nokia 1112 nou nouț, nepornit, nevorbit. absolut nou" (craiovaforum.ro), O variantă este și păstrarea construcției prepoziționale: "nevorbit la el, decodat" (saptamana.com), "nou nevorbit cu el... toate accesoriile" (saptamana.com), "absolut
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
adjectivele și mai ales substantivele cu valoare adverbială, de intensificatori: beat mort, beat turtă, criță, clește, praștie, cui, clei, cocă, cleampă, mangă etc. Multe se pot construi direct cu verbul a fi (a fi praștie, a fi mangă) sau cu participiul făcut: făcut praf, pulbere, arșice, borhot etc. Nu toate sunt transparente; cele mai multe par să indice superlativul stării de beție fie printr-un prototip al durității (criță "oțel"), fie - mai des - printr-o imagine a distrugerii, a anihilării, descompunerii - prin metafore
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
vama Siret" (allpress.ro, 5.08.2007), cleampă, prin deviere lexicală, fără să se poată spune cu exactitate care au fost termenii primari (poate că între cui și clește acționează și o asociere metonimică). O altă serie e alcătuită din participiile verbelor familiar-argotice cu sensul de "a bea", "a se îmbăta": a (se) pili, a (se) machi, a (se) matoli etc. Insul beat este, așadar, pilit, machit, matolit, chiaunit, chitrofonit, cherchelit - cu unele variante morfologice (prin derivare regresivă) - chiaun sau matol
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
valabilă și pentru termenii pozitivi, ca vesel sau binedispus. Alte cuvinte se bazează pe o exagerare a cauzelor și a efectelor beției: de la denumirile trotil sau matrafox, date unor băuturi alcoolice tari, de proastă calitate, s-au format verbe cu participiile trotilat și matrafoxat. Ultimul e o apariție mai recentă, dar care pare să se bucure de succes: "ai ajuns să pleci acasă matrafoxat după ce ai dat gata bătrânește două portbagaje de bere, vodkă și alte soiuri grele..." (dictionarurban.ro); "a
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
era cu un chef..." (forum.desprecopii.com); N-a apucat însă să doarmă prea mult, că l-a trezit Petrică, matrafoxat, care i-a pus un cuțit în gât și i-a cerut să plece din casă" (Vlg 3224, 2000). Participiul împachetat (cu sensul "beat") poate face aluzie la limitarea mișcărilor; adjectivul basculant (cu același sens) - la nesiguranța lor. În argoul românesc din secolul al XIX-lea a fost atestat cu sensul de "amețit, (ușor) beat" și adjectvul candriu - "Să ne
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]