35,715 matches
-
făcut trei prescurtări aiurea ? Dar pe urmă a trebuit să înghit, erau mult prea uzuale ca să mai îmi cert copiii. Ținînd cont de cele de mai sus, după capacitate ne-am hotărât să o dăm pe Cristiana la un liceu particular. E o taxă mare dar fixă, poți să o prinzi în buget. Include totul, infrastructură mult mai bună, profesori, manuale, uniforme. Mai sunt bineînțeles și alte avantaje, nu le enumăr acum. Oricum, nu îi cheamă pe tătici să repare clanțele
ŞCOALA DE AZI de DAN NOREA în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1407047324.html [Corola-blog/BlogPost/367831_a_369160]
-
dar din obișnuință am lăsat și radioul deschis, să ascult în semiton, ce se mai petrece în țara în care trăim. Transmisie de la parlament, discursuri pline de culoare și jigniri alese, asortate cu amănunte din cele mai picante din viața particulară, adresate adversarilor politici. Hotărât lucru, sunt un om de modă veche. Eu îi consideram pe senatorii și deputații din partide diferite, adversari politici și nu dușmani personali. Trăiesc cu convingerea că cine jignește, acela pe sine se jignește. Acela cade
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_5_.html [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
de parcă alții nici nu ar exista, poate fi similar deplâns faptul că în alte parohii există o pierdere de sens a relației strânse a liturghiei cu spiritualitatea (și viceversa) și că viața eclesială s-ar fi transformat într-o formă particulară de viață asociativă în care preotul a devenit organizatorul și animatorul. În ceea ce privește ultimul punct, excesele unor parohii ortodoxe francofone legate de Frăția ortodoxă bazate pe tezele părintelui Alexandre au fost recent criticate de Jean-Louis Palierne în cartea sa Mais où
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
Liturghiei ortodoxe. În ceea ce ne privește, ni se pare că părintele Alexandre se arată a fi fost influențat de fapt de teoriile tip sobornost, care au cunoscut un mare succes în Rusia la finele secolului al XIX-lea (în mod particular de gânditori ca Kireievskiși Homiakov, cărora Olivier Clement, în cartea sa despre Nicoale Berdiaev, le reproșa de a fi conceput la urma urmelor comuniunea drept „un fel de fuziune într-un organism în care fiecare nu este decât o porțiune
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
așa-zis adevăr absolut: “gândesc, deci exist” - l-a preluat, de fapt, de la Sf. Augustin. Se pare că filozoful francez a fost acuzat de acest plagiat chiar în timpul vieții lui, iar acesta ar fi răspuns detractorilor lui printr-o scrisoare particulară, însă fără să dea o dezmințire formală, ci arătându-le doar deosebirile de concepție dintre el și Sf. Augustin. În scrisoare se afirmă că: “Sf. Augustin se folosește (în dialog cu fiul său) de acest principiu - “Știi că gândești? Știu
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
ROMÂNESC ÎN LITERATURĂ Șapte povestiri fantastice ale scriitoarei Elisabeta Iosif, cuprinse în volumul Globul de cristal- ed. Anamarol București, readuc în atenția cititorilor o temă literară rarefiată în ultimul deceniu în literatura română. Fantasticul este gândit de estetică un mod particular de a percepe fapte, miraculos, inexplicabil din perspectiva logicii și a rațiunii. Spunea Adrian Marino: „Pentru ca fantasticul să-și impună regimul este nevoie de o adevărată fisură a ordinii existente, de o irupție directă, brutală și invincibilă a misterului în cadrul
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428291389.html [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
propria afacere, să... Stângaciul: (Întrerupându-l) - E altfel. În mod sigur este așa cum îți spun. Acolo conduce proletariatul. Oamenii au dreptul la muncă în instituțiile statului și nu în fabricile capitaliștilor, care îi exploatează până la sânge. Acolo nu există proprietate particulară. Aceasta este în mâna celor ce muncesc. Acolo nu există exploatarea omului de către om. Acolo sunt activiști care supraveghează respectarea acestor principii. Acolo munca este răsplătită după necesități și nu după valoarea ei. Dacă ai mai mulți copii primești salariul
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
ziar!? Acolo toate sunt ale statului. Numai el, în folosul poporului, controlează totul și... toate acțiunile noastre. Nu ne lasă să greșim. De aceea există birocrația să ne poată controla pentru a nu greși. Iar dacă insistăm în acțiunile noastre particulare ce pot duce la... anarhie intervin organele de îndreptare, de corecție... colo este raiul pe pământ. Una din doctrine sună cam așa: „Dacă nu știi, te învățăm, dacă nu poți, te ajutăm și dacă nu vrei, te obligăm. Chiar cu
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
validată și invalidata; sau numai invalidata dar pe cel puțin două căi). În continuare, spunem că o axioma este parțial negata, sau există un grad de negare al unei axiome” în conformitate cu teoria Smarandache (Linfan Mao, 2011). Așadar, ca un caz particular, geometriile euclidană, Lobachevsky-Bolyai-Gauss, si Riemannian pot fi reunite, în același spațiu, de anumite geometrii Smarandache. Aceste geometrii Smarandache, pot fi parțial euclidiene, partial non-euclidiene. Se pare ca geometriile Smarandache sunt conectate cu Teoria Relativității (deoarece ele includ geometria Rieman într-
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-logica-peste-care-nu-poti-trece-posibilul-imposibilului-o-poveste-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
mângâietoare a depărtatului tricolor nevăzut”. La 14 mai 1918, în ziarul „Lumina”, Liviu Rebreanu scria: „Coșbuc e primul poet pe care-l dă Ardealul literaturii românești. Ardelean a rămas toată viața. Până și în graiul viu păstrase o notă ardelenească, particulară, care îi ședea bine. Aici, în țară, dragostea lui a fost pentru cele șase milioane de țărani. Simțea o fraternitate profundă cu dânșii.... A răsărit deodată, fără să-l știe nimeni, fără să facă ucenicia cafenelelor și bisericuțelor bucureștene. Și
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
vârstă de 93 de ani și cu aproape 65 de ani de slujire sacerdotală la altar. Era preot franciscan minorit conventual, aparținător de O.F.M.Conv. Provincia Moldova. Haina franciscană i-a devenit veșmântul permanent, atât în biserică, precum și în viața particulară. Nu și-a lepădat niciodată tunica, strânsă în cordonul cu cele trei noduri (voturi sfinte) și Taul (crucea franciscană). Era cultivat și-și folosea înțelepciunea și darurile obținute de la Dumnezeu, în slujba Ordinului, al cărui fiu vrednic a fost. Terminase
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
în câteva rânduri?) vor trimite o rază de lumină asupra vieții și activității pastorale și franciscane a acestui părinte. Părintele Petru Albert intră la Hălăucești la 10 septembrie 1934 la cursurile Seminarului și mai apoi, ale Liceului de Stat (ca particular) după care își susține bacalaureatul. Este absolvent al Academiei Teologice din Luizi-Călugăra în 1948. Urmează apoi Facultatea de Litere și filologie din București, secția Română-Franceză, pe care o absolvă în 1953. Profesiunea simplă o face la 15 august 1940 la
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
oară de magazinul Cocor, tinerii creatori și-au verificat puterea de seducție a vesmintelor încărcate cu mesaje elaborate, rezultate din relația costum-individ. Haină cu toate semnificațiile ei datorate mesajelor transmise (de formă, volum, culoare, compoziție, materialitate), se suprapune peste imaginea particulară a corpului uman, alcătuind astfel, de fiecare dată, un personaj care spune, prin simpla să prezenta, o poveste" a declarat Undă Popp, Profesor Universitar Doctor UNAB. Cu ocazia acestui show, invitatul de onoare Agatha Ruiz de la Pradă și-a expus
Agatha Ruiz de la Prada la Fashion Start by http://www.zilesinopti.ro/articole/2293/agatha-ruiz-de-la-prada-la-fashion-start [Corola-blog/BlogPost/97180_a_98472]
-
alta! Toate la timpul lor! Dar dacă vii alături de mine vei avea de câștigat. Ce-ți fac copiii? Ai gemeni, nu-i așa? - Da, acum sunt studenți, ăsta este motivul pentru care ne-am mutat aici. Sunt studenți la Universitatea particulară din oraș. - Și fiul meu e student, mai avem ceva în comun, dorința de a-i ajuta pe ei. Hai la treabă, Anca. Au stat amândouă mult de vorbă. Aproape se înserase. Anca uitându-se la ceas sări ca arsă
NOROC NESPERAT NUVELĂ CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1484398285.html [Corola-blog/BlogPost/384239_a_385568]
-
Minți! Te voi ucide!”, rosti, cu furie, dar era tot mai nesigur pe el. „Știi cum să ne deosebești? Semănăm ca două picături de apă”, plusă fata. „Nu, adevărul e că nu știu. Rashia nu are alunițe sau alte semne particulare”, recunoscu Rashid, învins. Și amână execuția pentru a treia oară. Patru. Soraya devenise tot mai sigură pe ea, asemeni legendarei Șeherezada, deși poveștile lor erau ușor diferite. Știa, de acum, care sunt toate punctele slabe ale șahului. Stătea mult în
O NOUĂ ŞEHEREZADA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1480734635.html [Corola-blog/BlogPost/350222_a_351551]
-
nimic nu s‑a întâmplat. A rugat‑o și pe ea să nu dea amănunte acelor colegi a căror curiozitate ar putea depăși limita bunului simț. În plus s‑a oferit ca, împreună cu alte cadre di-dactice, să‑i dea consultații particulare la orice disciplină la care consideră că ar avea probleme. Iuliana a ieșit din cabinetul directoarei plutind de fericire. Nu‑i venea să creadă. În mintea ei încolțiseră cu totul alte presupuneri legate de o așa întâlnire. Se temea că
CHEMAREA DESTINULUI (19) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_19_.html [Corola-blog/BlogPost/359575_a_360904]
-
trăiesc pe viu, cu ochii ațintiți și cu sufletul priponit în exilul acceptat de bunăvoie în Canada. Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Citește mai mult Nicolae BĂCIUȚ: Distinsă doamnă Elena Buică, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit să răspundeți la întrebările de mai jos.Elena BUICĂ: Stimate domnule Nicolae Băciuț, Încep cu un
NICOLAE BĂCIUŢ by http://confluente.ro/articole/nicolae_b%C4%83ciu%C5%A3/canal [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
trăiesc pe viu, cu ochii ațintiți și cu sufletul priponit în exilul acceptat de bunăvoie în Canada.Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? ... VI. NICOLAE BĂCIUȚ - ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA), de Nicolae Băciuț, publicat în Ediția nr. 1546 din 26 martie 2015. Nicolae BĂCIUȚ: Doamnă Milena Munteanu, intenționez să public o carte despre
NICOLAE BĂCIUŢ by http://confluente.ro/articole/nicolae_b%C4%83ciu%C5%A3/canal [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
inițiat-o. Interesantă topică și tot mai relevantă, având în vedere exodul tot mai numeros al românilor. Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui? Milena MUNTEANU: Indiferent de motivul ce a determinat plecarea, ca emigrant lași în urmă oameni dragi, familie, prieteni, precum și locuri dragi. Obiceiuri. Obișnuințe. Ajungi să duci dorul, să-l porți oriunde
NICOLAE BĂCIUŢ by http://confluente.ro/articole/nicolae_b%C4%83ciu%C5%A3/canal [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
inițiat-o. Interesantă topică și tot mai relevantă, având în vedere exodul tot mai numeros al românilor.Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui?Milena MUNTEANU: Indiferent de motivul ce a determinat plecarea, ca emigrant lași în urmă oameni dragi, familie, prieteni, precum și locuri dragi. Obiceiuri. Obișnuințe. Ajungi să duci dorul, să-l porți oriunde
NICOLAE BĂCIUŢ by http://confluente.ro/articole/nicolae_b%C4%83ciu%C5%A3/canal [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
desăvârșească. Poate se va reuși, prin acest volum, estomparea unor mituri sau prejudecăți privitoare la exilații români. Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui? Citește mai mult Nicolae BĂCIUȚ: Domnule Dumbravă, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit pe dumneavoastră și pe cei pe care îi cunoașteți și sunt împlicați în fenomenul
NICOLAE BĂCIUŢ by http://confluente.ro/articole/nicolae_b%C4%83ciu%C5%A3/canal [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
desăvârșească. Poate se va reuși, prin acest volum, estomparea unor mituri sau prejudecăți privitoare la exilații români.Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui?... VIII. NICOLAE BĂCIUȚ - ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUȘCAȘ (ROMA, ITALIA), de Nicolae Băciuț, publicat în Ediția nr. 1541 din 21 martie 2015. Nicolae BĂCIUȚ: Doamnă Simona Pușcaș, intenționez să
NICOLAE BĂCIUŢ by http://confluente.ro/articole/nicolae_b%C4%83ciu%C5%A3/canal [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
carte care va ajuta publicul cititor să înțeleagă adevărata față a fenomenului numit EXIL. Vă doresc succes! Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de ... Citește mai mult Nicolae BĂCIUȚ: Doamnă Simona Pușcaș, intenționez să public o carte despre exilul românesc. Vă invit pe dumneavoastră să răspundeți la întrebările de mai jos.Simona PUȘCAȘ: Mulțumesc d-le Băciuț
NICOLAE BĂCIUŢ by http://confluente.ro/articole/nicolae_b%C4%83ciu%C5%A3/canal [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
carte care va ajuta publicul cititor să înțeleagă adevărata față a fenomenului numit EXIL. Vă doresc succes!Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de ... IX. NICOLAE BĂCIUȚ - ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA), de Nicolae Băciuț, publicat în Ediția nr. 1541 din 21 martie 2015. Nicolae BĂCIUȚ: Domnule Iulian Popa, intenționez să public
NICOLAE BĂCIUŢ by http://confluente.ro/articole/nicolae_b%C4%83ciu%C5%A3/canal [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
entități de utilitate publică. Cultele sunt o categorie aparte de actori din societatea civilă - parte integrantă a acesteia, dar niciodată pe deplin circumscrise ei. Acest rol consultativ și de sprijinire a statului pe care îl îndeplinesc este doar o formă particulară a implicării societății civile în actul de guvernare. - Statul român a fost totuși criticat uneori pentru că ar privilegia sistematic - în plan administrativ și al finanțării - Biserica Ortodoxă Română. Sunt valide aceste afirmații? - Categoric nu. Secretariatul de Stat pentru Culte este
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434711663.html [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]