KorAP: Find »[drukola/base=particularism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...11 >

264 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259

precum și celor care se pregătesc să intre În Învățământul de toate gradele sau să devină consilieri profesionali. În termeni și mai generali, lucrarea de față se adresează tuturor celor care doresc să știe mai mult despre raporturile dintre universalism și particularisme. Trebuie să gândim În termeni de „asimilare”, de „adaptare” sau de „inserție”? Ce să credem oare despre „multiculturalism” sau despre „republicanism”? Ce criterii de justiție sau de „echitate” să adoptăm? Răspunsurile la aceste Întrebări necesită, așa cum vom vedea pe tot

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
sociale la Universitatea Toulouse I CETĂȚENIE (codul Î), COTE, MORAVURI POLICAR Alain Profesor agregat de științe economice și sociale la Universitatea din Limoges CASTĂ, CETĂȚENIE, DIALOG (principiul Î), DIFERENȚĂ (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, RASĂ, RECUNOAȘTERE (politică de Î), SOLIDARITATE REY Jean-François Profesor agregat de filosofie la IUFM din Nord-Pas-de-Calais ALTERITATE, STRĂIN, TOTALITARISM RICHARD Michel Profesor agregat de filosofie, conferențiar la Școala superioară de comerț din Nantes FRATERNITATE RIVIERE Claude Profesor emerit de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
care se bazează societățile noastre trebuie gândită pe baza „unui raport contractual Între indivizi autonomi, sau În funcție de un principiu naturalist al preferinței manifestate Între persoane de origine identică” (ibidem, p. 20)? Cu alte cuvinte, universalismul trebuie oare să primeze asupra particularismului? Vastitatea și varietatea temelor evocate ne arată dificultatea de a defini clar obiectul cercetării. Astfel Încât credem că nu este inutil să propunem un efort de clarificare, pornind de la tentativa de definire deschizătoare de drumuri a lui Marshall. Cu ocazia unei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
În comun. N-ar trebui atunci, În consecință, să ne modificăm fundamental concepția despre cetățenie? Întrebarea la care trebuie să răspundem acum este cum pot fi recunoscute instituțional drepturile culturale. Ne putem teme, ca și Schnapper, că „recunoașterea publică a particularismelor va da naștere unui proces de revendicări fără sfârșit” (Schnapper, 2000b, p. 264). Ar fi poate mai oportun „să lăsăm indivizii ce respectă valorile democratice să determine prin practicile lor curente evoluția formelor cetățeniei, fără a interveni prin instituții În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
Esprit, nr. 3-4, martie-aprilie, pp. 122-131. WIEVORKA Michel (coordonator) (1996), Une société fragmentée. Le multiculturalisme en débat, Paris, La Découverte. Φ Comunitate, Diferență (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, MINORITĂȚI (dreptul Î), MULTICULTURALISM, NAȚIUNE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î), REPREZENTARE SOCIALĂ Cetățenie (codul Î)tc "CetĂȚenie (codul ~)" Expresia „Codul cetățeniei” desemnează dispozițiile legale referitoare la atribuirea și la dobândirea cetățeniei franceze de către o persoană fizică. Ea este o moștenire a trecutului: retras din Codul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
de Sept essais sur Rousseau, Paris, Gallimard. Φ ALTERITATE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, FRATERNITATE, POPOR, STRĂIN, TOTALITARISM, VIOLENȚĂ Comunicare (etnografia Î)tc "Comunicare (etnografia ~)" Φ INTERCULTURAL (didactica Î) Comunitarismtc "Comunitarism" Φ COTE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), ETNICITATE, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/ UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î) Comunitatetc "Comunitate" Pentru un autor ca Robert Nisbet, noțiunea de comunitate, a cărei redescoperire este unul dintre fenomenele cele mai caracteristice ale gândirii sociale din secolul al XIX-lea, constituie „conceptul elementar de bază al

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
americană: 1992). TOURAINE Alain (1997), „Faux et vrais problèmes”, in WIEVIORKA Michel (coordonator), Une société fragmentée? Le multiculturalisme en débat, Paris, La Découverte și Syros, pp. 291-319 (prima ediție: 1996). Φ Discriminare, DREPT ȘI CULTURĂ, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î) Creolitatetc "Creolitate" Creolitatea despre care discutăm aici nu se referă la simpla constatare a existenței unui fapt creol În sensul pur lingvistic al termenului. În această accepțiune, ar trebuie să discutăm despre departamente sau țări

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
pp. 143-145. WALLACE Anthony (1970), Culture and Personality, New York, Random House. WYLIE Laurence (1968), Un village du Vaucluse, trad. fr., Paris, Gallimard (prima ediție americană: 1957). Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Arie culturală, Atitudine, Cultură, Etnocentrism, Grupuri restrânse (dinamica Î), PARTICULARISME/ UNIVERSALISM Culturătc "Cultură" În lucrarea sa Inițiere În antropologie, Clyde Kluckhohn Își punea Întrebări legate de variabilitatea normelor și practicilor: „De unde vine dezgustul chinezilor față de lapte și derivatele sale? De ce luptătorii japonezi se aruncă În brațele morții În atacuri disperate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
Paris, L’Harmattan. LEVINAS Emmanuel (1963), Difficile liberté. Essais sur le Judaïsme, Paris, Albin Michel. — (1976), Noms propres, Montpellier, Fata Morgana. PERELMAN Chaïm și OLBRECHTS-TYTECA Lucie (1958), Traité de l’argumentation, Bruxelles, Ed. de l’Université de Bruxelles. Φ Comunitate, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Valori Diasporatc "Diaspora" „Atunci când nu au adoptat modul de viață britanic, indienii, fie ei hinduși sau musulmani, la fel ca evreii din Diaspora, Își cultivă cu un atașament exacerbat tradițiile familiale și religioase”, citim la pagina 27 a revistei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
Revue française de psychanalyse, vol. 31, nr. 1, ianuarie-februarie, pp. 101-142. LEVI-STRAUSS Claude (1983), Le Regard éloigné, Paris, Plon. RICŒUR Paul (1990), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. Φ ANTICOLONIALISM, Culturalism, DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, Etnocentrism, Rasă, Recunoaștere (politică de Î), PARTICULARISME/UNIVERSALISM Difuziune/difuzionismtc "Difuziune/difuzionism" Repunând În discuție ideea evoluționistă a marilor etape ale istoriei, curentul difuzionist din antropologie Își propune să studieze distribuția geografică a trăsăturilor culturale, explicându-le prezența printr-o succesiune de Împrumuturi de la un grup la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
surdétermination et effectivité, Montréal, Thémis, și Bruxelles, Bruylant, pp. 33-34. — (1999), Le Jeu des lois, une anthropologie „dynamique” du Droit, Paris, LGDJ. TIMSIT Gérard (1997), Archipel de la norme, Paris, PUF. Φ Dialog (principiul Î), DREPTURILE OMULUI, Etnocentrism, Melting pot, Normă, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Putere, Recunoaștere (politică de Î), Reglementare socială, Stratificare Dreptate socială (teoriile Î)tc "Dreptate socială (teoriile ~)" Chestiunea dreptății sociale ocupă, fără Îndoială, În filosofia politică un loc comparabil cu cel al adevărului În domeniul filosofiei cunoașterii. Nu vom putea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
din orice ancorare particularistă și renunțând la pretenția de a substitui o comunitate identificatoare de ordin superior comunităților eterogene care o constituie, pe scurt, respingând la fel de radical orice logică individualistă sau comunitaristă (care nu sunt decât două aspecte ale aceluiași particularism al identificării)” (Tassin, 1997, pp. 135-136). Această puternică recuzare a problematicii identitare permite recunoașterea specificității acestui tip de comunitate, ceea ce presupune „să nu confundăm identitatea unui individ cu cetățenia sa, ființa sa (privată) cu acțiunea sa (publică), sursa ființei sale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
1991), Qu’est-ce qu’une société juste? Introduction à la pratique de la philosophie politique, Paris, Seuil. WALZER Michael (1983), Spheres of Justice, Oxford, Martin Robertson. Φ CETĂȚENIE, Conflict, DIVERSITATE, DREPTURILE OMULUI, IDENTITĂȚI CULTURALE, Inegalități sociale, INTEGRARE, MINORITĂȚI (dreptul Î), MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î), SOLIDARITATE, VALORI Dreptul solului/dreptul sângeluitc "Dreptul solului/dreptul sângelui" Φ CETĂȚENIE (codulî), NAȚIUNE, STRĂIN Drepturile omuluitc "Drepturile omului" Devenite normă universală, drepturile omului constituie o noțiune al cărei statut de evidență a contribut, credem

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
France depuis 1789 (I)”, Commentaire, nr. 59, toamna, pp. 639-646. VILLEY Michel (1962), Leçons d’histoire de la philosophie du droit, Paris, Dalloz. — (1983), Le Droit et les droits de l’homme, Paris, PUF. Φ CETĂȚENIE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), NAȚIUNE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, POPOR, Suveranitate/suveranism Etc "E" Economie și culturătc "Economie și cultură" Dacă articularea dintre economie și cultură este de neocolit În științele organizării și ale administrării, ea tinde În schimb să-i treacă În rândurile „heterodocșilor” pe cercetătorii În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
DEN BERGHE Pierre (1981), The Ethnic Phenomenon, New York, Elsevier. WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție germană: 1921-1922). Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), CETĂȚENIE, Comunitate, Diferență (dreptul la Î), DOMINAȚIE, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, NAȚIUNE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Rasă, RASISM, STRĂIN Etnietc "Etnie" Etnia (derivat savant din grecescul ethnos ă rasă, popor, națiune, trib ă, reinventat la sfârșitul secolului al XIX-lea de Vacher de Lapouge), deși nu are o definiție clară, desemnează un grup uman care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
fr., Paris, Seuil (prima ediție americană: 1971). RICŒUR Paul (1995), Le Juste, Paris, Ed. Esprit. VAN PARIJS Philippe (1991), Qu’est-ce qu’une société juste? Introduction à la pratique de la philosophie politique, Paris, Seuil. Φ Excludere, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), PARTICULARISME/UNIVERSALISM Inserție/dezinserțietc "Inserție/dezinserție" Φ Excludere, INTEGRARE Instituțietc "Instituție" Verbul latin instituere Înseamnă „a stabili sau a fixa o stare de lucruri”; se mai folosește și pentru a numi „actul de a face sau de a Întreprinde, gestul de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
societăților pe care le-a studiat, tradiția sociologică anglo-americană a fost deosebit de sensibilă la pluralismul cultural, punând În practică politici de acțiune afirmativă, „modelul francez” de integrare fiind prezentat drept o veche moștenire iacobină ce subsumează, sub pretextul voinței generale, particularismele unui culturi dominante ă cea a Omului alb occidental. Cele scrise mai sus nu dovedesc dorința de a face să fuzioneze cu orice preț cele două perspective. Chiar și În epoca accelerării globalizării și a omogenizării problemelor sociale și culturale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
l’ethnographie de la communication, Paris, Didier. VERBUNT Gilles (1994), Les Obstacles culturels aux apprentissages. Guide des intervenants, Montrouge, CNDP Migrants. ZARATE Geneviève (1993), Représentations de l’étranger et didactique des langues, Paris, Didier. Φ Diferență (dreptul la Î), Etnocentrism, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ, Rituri, SOCIALIZARE, Stereotip Interlocuțiune (filosofia Î)tc "Interlocuțiune (filosofia ~)" Φ DIALOG (principiul Î) Încastraretc "Încastrare" Φ ECONOMIE ȘI CULTURĂ Închidere identitarătc "Închidere identitară" Φ MULTICULTURALISM Înglobarea contrariului (principiul Î)tc "Înglobarea contrariului (principiul ~)" Φ DREPT ȘI

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
mijloc de protecție) favorizând excluderea și devianța. Și o sociologie a Națiunii Întâlnește ideea de creuzet sau melting pot ă În Africa, de exemplu, unde construcția democratică impune, desigur, o reprezentativitate etnică și regională, dar și o ștergere treptată a particularismelor. Pe măsură ce urcăm pe scara socială, etnicitatea face din ce În ce mai puțin parte din identitatea de bază. În plus, există și un melting pot urban, din cauza migrării dinspre zonele rurale Înspre cele urbane. Integrarea națională de după dobândirea independențelor depășește treptat tot ceea ce era

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
a individualismului pe care se bazează liberalismul politic (preocupare a multor autori anglo-saxoni) sau, mai rău, chiar un atac În toată regula la adresa valorilor republicane (preocupare constantă În Franța)? Atât tradiția liberală, cât și cea republicană pornesc de la principiul că particularismele indivizilor țin de sfera privată și că statul, care trebuie să-i trateze pe toți cetățenii În mod egal, nu trebuie să intervină, și nici să privilegieze cutare sau cutare specificitate. Această viziune asupra apartenenței confesionale, imediat după războaiele religioase

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
ar fi cu atât mai eficientă cu cât unificarea este mai avansată, după modelul Europei. Întrebarea care se pune este dacă, În definitiv, deplasarea de suveranitate se face În direcția unui universalism liberal sau mai curând În cea a unor particularisme protecționiste. Teoria economică este destul de reticentă față de orice tratament preferențial Între parteneri. Astfel, Jacob Viner pune accentul pe efectul de deturnare a traficului care poate rezulta din scăderea importurilor din terțe țări, ale căror produse, deși competitive, rămân supuse taxelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
Între identitatea etnică și identitatea culturală suedeză; voința de a asigura relații de muncă profitabile pentru productivitatea Întreprinderii (pentru mai multe detalii În privința acestor politici, recomandăm consultarea lucrărilor lui Wieviorka, 1998a și b). Cele trei experiențe arată legătura dintre chestiunea particularismului cultural și cea a participării la viața economică. Putem vorbi așadar, cum propune Michel Wieviorka, despre un multiculturalism integrat, care are drept caracteristică faptul că „nu separă cererile sociale ale grupurilor minoritare de cererile lor culturale, și nici nevoile economice

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
sensul acțiunii oamenilor ș...ț. Identitățile ă sensul și simbolismul implicate În viața oamenilor ă nu pot fi instituționalizate; pot fi instituționalizate În schimb drepturile la practici sociale, religioase și lingvistice”. În fața riscului de a vedea cum „recunoașterea publică a particularismelor induce un proces de revendicări fără sfârșit” (ibidem, p. 264), nu ar trebui oare Încurajat statul liberal să adopte măsuri de natură să creeze un sentiment de apartenență națională, dincolo de fidelitățile particulare, care să nu fie așadar rezervat doar membrilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
est-il la réponse?”, Cahiers internationaux de sociologie, vol. 105, iulie-decembrie, pp. 229-260. — (1998b), „Le multiculturalisme”, Cahiers du CEVIPOF, nr. 20, pp. 105-129. Φ CETĂȚENIE, Comunitate, COTE, Culturalism, Diferență (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î) Muzică și societățitc "Muzică și societĂȚi" Pluralitatea este o caracteristică esențială a muzicii, a cărei natură individuală și colectivă răspunde nevoilor primordiale de exprimare ale umanității, incarnând, prin stilurile și tendințele sale, diversitatea culturală a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
niște monoliți ale căror traiectorii se intersectează la un moment dat. Deși postulează și el existența unor trăsături identitare de neșters, Ernest Gellner efectuează o analiză mai suplă: el vede În naționalism nu o expresie spontană și uniformă a unui particularism cultural, ci rezultatul unei interacțiuni Între structura și cultura unei societăți date. Structura se bazează pe „sistemul relativ stabil de roluri sau poziții” propriu unui stadiu economic și pe „principiile organizaționale de bază” care guvernează repartizarea statutelor sociale; ea caracterizează

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]