1,237 matches
-
unui materialism dialectic care tranșează, o dată pentru totdeauna, chestiunea relației dintre structură și suprastructură. Apariția capitalului apusean, alianța dintre burghezie și moșierime, rolul monarhiei străine, rămășițele feudale sunt tot atâtea realități a căror identificare probează o familiarizare cu exigențele lecturii partinice al unui trecut care devine transparent în ochii inițiaților. Din manualul de istorie, evenimentul trece în cronica clasicului și imaginea mișcării țărănești de la 1888, punctată de arestarea muncitorilor instigatori și schingiuirea "foștilor soldați care luptaseră în războiul ruso-româno-turc pentru independența
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
1952 o consfințește, dincolo de orice ambiguitate. Iluziile timpului sunt raportate la claritatea crezului comunist. Modernizării deceptive îi corespunde un tipar educațional care profită "copiilor chiaburilor și funcționarilor de la sate", singurii care au acces la școlile superioare. Critica junimistă este recontextualizată partinic și anatomia României vechiului regim ca o țară devorată de racila "birocratismului" este un topos cât se poate de des întâlnit în intervențiile epocii. Educația burgheză proiectează o lecție a inutilității cunoașterii: multiplicarea postulanților plasează asupra statului o imensă presiune
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
tuturor. "Lumina duhului, lumina reînnnoirii străbate în satele țării." Cronicarul "vechimii" cântă prezentul încărcat de promisiuni constituționale. Călătoria prin țară a vânătorului împătimit se transformă în ocazia unei revelații. Sătenii obidiți de altădată sunt motivați acum de setea învățăturii. Pedagogia partinică pare să dea rezultate și notațiile scriitorului sunt o invitație pentru mai tinerii săi prieteni, votanți potențiali, de a da câștig de cauză luminii și progresului. Cărturarului intrat după 23 august 1944 în luptă, peisajul Republicii populare îi este suprema
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
adjectiv, deschidea frisonant poarta neagră a incriminării: "- Tovarăși, acest coleg al nostru... adică, pardon, coleg nu-i mai putem spune, acest..." "- Element!", a strigat Cazimir din bancă, stîrnind rîsul întregului amfiteatru. Dar asta s-a petrecut destul de tîrziu, cînd limbajul partinic se fisurase binișor sub povara propriei sărăcii și stupidități. înainte de a se prăbuși instituțional, comunismul a suferit un colaps lingvistic. Mijloacele lui de coerciție verbală eșuaseră în ridicol. într-un regim dictatorial oamenii nu se bucură de drepturi, ci doar
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
lor, apolitici, și să ieși cu ordine de a nu participa la manifestările prounioniste dacă nu sunt organizate de Partidul Liberal este chiar ieșit din comun. Ce facem acum, îi împărțim pe acești frumoși, bravi tineri, îi închidem în țarcuri partinice, și nu le permitem să se manifeste cu toții împreună? Este absolut contraproductiv nu doar în plan național ci chiar și partinic, este în detrimentul cauzei naționale, cauzei noastre comune. Trebuie să se recunoască ca și participarea dlui M. Ghimpu (dar și
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
este chiar ieșit din comun. Ce facem acum, îi împărțim pe acești frumoși, bravi tineri, îi închidem în țarcuri partinice, și nu le permitem să se manifeste cu toții împreună? Este absolut contraproductiv nu doar în plan național ci chiar și partinic, este în detrimentul cauzei naționale, cauzei noastre comune. Trebuie să se recunoască ca și participarea dlui M. Ghimpu (dar și a altora de pe centru-dreapta) în primul tur de alegeri prezidențiale a condus la aducerea lui Dodon în vârful puterii, este și
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
mărețele realizări ale construcției socialiste”, ce găsește el bun În „cultura occidentală, În acel ulcior stătut când izvorul creației trebuia să fie realitatea socialistă a momentului” și „mai ales de ce e contemplativ și nu e combativ și nu are spirit partinic”, „ce tot scrie el În jurnalul acela și despre cine!?” etc. După ce câteva poezii cu imagini ale anotimpurilor și iubirii reflectate În starea mării Îi fuseseră publicate șicanele se Înmulțiseră și deveniseră mai directe. Politrucul Îl acordase direct, odată chiar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mă simțeam și mă comportam ca o ființă liberă, înregistram temperatura bucuriei în fața naturii, a artei, a creației proprii, a iubirii, a jocurilor de tot felul (homo ludens)". Ceva nu e în regulă. După cum e puțin credibilă, în gelozia-i partinică, poeta care a beneficiat de avantaje la care nici nu puteau visa contemporani ai d-sale precum Leonid Dimov sau M. Ivănescu, Radu Petrescu sau I.D. Sîrbu, cînd scrie astfel: Și, mai ales, nu puteam fi cumpărată, nu eram amplasată
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
clivajele politice l Lucări redactate de studenți de la științe politice The International Association for Political Science Students (Asociația Internațională a Studenților de la Științe Politice) - cu sediul în Ljubljana (Slovenia) - solicită lucrări pe tema „Influența doctrinelor și clivajelor politice asupra sistemelor partinice contemporane“ pentru următorul număr (al optulea) al publicației sale, „POLITIKON“ (care poate fi accesată pe site-ul organizației, la adresa: www. iapss. org). I.A.P.S.S. este o organizație care are membri - asociații și studenți - în aproape 30 de țări și
Agenda2004-27-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282610_a_283939]
-
În fine, o descătușare! Urmează 48 de scurte eseuri care cultivă o rostire nepretențioasă - despre limba de lemn, statul totalitar, tranziție, cimilitura politică, discursul sofist, reformele ortografice, disciplina uitată a limbii latine, etimologiile unor cuvinte compromise ș.a. Opțiunile și antipatiile partinice ale autorului sunt, cu două sau trei excepții vagi, trecute sub tăcere, ceea ce reprezintă o performanță în sine în condițiile unui mediu excesiv politizat. Firește că, o dată ce ai ridicat o piatră pentru a o arunca în capul cuiva poți, în
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
fără vreo intenție moralizatoare sau mobilizatoare, nu pot să nu observ sărăcia calitativă, rar dezmințită, a peliculei despre Eminescu. Mi-o explic în primul rând prin timpul relativ scurt dintre apariția, perfecționarea și mai ales răspândirea cinematografului și instalarea cenzurii partinice în țara noastră. Prins ca într-o menghină între aceste două termene istorice, cineastul este întrucâtva scuzabil pentru debilitatea producțiilor sale. Explicația de mai sus nu s-ar dovedi poate suficientă dacă nu s-ar întâlni cu o alta, semnificativă
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
tratat în consecință". Muncă propriu-zisă în redacție nu i-a displăcut, era destul de comoda, iar șefii - Nestor Ignat, Sorin Toma, Andrei Băleanu, Sergiu Fărcăsanu - îl tratau bine, afabil. Fiecăruia din acești renumiți dogmatici proletcultiști, care aplicau plini de zel directivele partinice, li se face cîte un portret binevoitor, prin ochii tînărului Dumitru Micu de atunci. De exemplu: "La începutul deceniului al șaselea, Sorin Toma trona asupra întregii prese că un semizeu. În 1957, puterea sa era în descreștere, dar a ședea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
o construiesc, la ora actuală, cu mult mai mult succes acești protagoniști (interpreți - pentru întâia oară în mod consecvent - ai propriului destin), cu mult mai multă aplicație decât orice exersare nestingherita, dar claustrofoba a jocului parlamentar și decât orice înregimentare partinica (cu atat mai mult "înregimentare", cu cat reacția în planul politicului tinde să devină sufocant de exclusivista, epuizând rapid credibilitatea taberelor). cu adevarat, în acest caz democrația se exercită, fără tentă electorală, de jos în sus, ca o reformare din
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
dată reziduurilor comuniste să fie decisivă și ireversibilă. Economia, care va cunoaște, ăntre timp, impulsul atât de mult așteptat, revenirea an forță a Alianței Civice, capabilă să resuscite, ca an preajma lui 1996, valențele uimitoare ale civismului latent, concertarea energiilor partinice de centru-dreapta, de dreapta, presa, toate aceste segmente vitale ale redemocratizării vor oferi, ănaintea alegerilor, surpriză scontata. Și, pentru că veni vorba de presă... Evident, avem an vedere nu presă aservita, marcat, vechilor structuri comuniste și securiste, ci presă realmente convinsă
Înapoi, la comunism? by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17479_a_18804]
-
Rodica Zafiu Genul publicistic al "cronicii mondene", întrerupt timp de mai multe decenii de seriozitatea partinica a reportajelor din fabrici și de pe ogoare, a supraviețuit în memoria cititorilor mai ales prin intermediul parodiilor lui Caragiale. Carnetul monden - "Cum se pitrece la noi" - al tînărului Edgar Bostandaki din High-life, pasajul în franceză ("Un journal chic") din Tema și
Claymoor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17627_a_18952]
-
sînt destul de vagi (revista „nu luptă cu fermitate împotriva apolitismului și a rămășițelor mic-burgheze”). Revista are un aspect destul de liniar, ies în evidență accentele antiestetice, Maiorescu este ținta favorită, canonul, așa cum reiese din premii și elogii, este dominat de scriitori partinici, cele mai curajoase intervenții sînt, de fapt, cele care apelează la evazionism sau apolitism, în limbajul epocii (Tudor Vianu este realmente excentric scriind despre „munca lui Perpessicius” la o aniversare Eminescu, unde ceilalți colegi de număr caută cu înfrigurare sursele
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
trebuie să țină cont de calitatea estetică, este din ce în ce mai apăsat. Opozanții, în special Ion Vitner și Mihai Novicov, au deja aerul unor bătrîni ridicoli. În general, toți cei care intervin și susțin controlul politic și realismul socialist, ca și poeții partinici și poeziile lor ocazionale, par un fel de fundal pe care nimeni nu pare să-l mai ia cu adevărat în serios. „Sănătosul dispreț față de formele primitive de notație literară” (Eugen Simion la începutul anului 1964) pare să fie o
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
o întruchipare perfectă a compromisului pe care această epocă îl implica în schimbul succesului social. Petru Dumitriu reprezintă modelul tînărului scriitor în comunism. Scrie încă de pe prima pagină a „Gazetei literare”, își înfierează, cu nume, colegii care nu sînt suficient de partinici, e megaloman, face paradă de cultură înaltă pusă în slujba Partidului, îndeamnă la mai multă vigilență în controlul asupra literaturii (se referă la un moment dat la „slăbiciunile muncii comisiei de proză”, unde scriitorii erau obligați să spună ce și
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
de simpatie pentru Constanța Crăciun transpare și în portretul pe care i-l face și în care nu ezită să descrie trăsăturile de femeie atrăgătoare ale ministresei : „Avea calități de prezență și suflet ce nu puteau decât să displacă ortodoxiei partinice. În primul rând trebuie să fi fost foarte frumoasă în tinerețe, cu capul ei de nemțoaică, păr șaten și ochi albaștri, graseierea ușoară, zâmbetul fugar ce-i lumina figura de madonă“. Deținător de variate poziții în ierarhiile culturale dinainte și
În slujba utopiei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2535_a_3860]
-
propria personalitate, cum sunt pălmașii redacției "Atac la persoană" (de exemplu), varianta românizată a originalului sovietic "Zavtra". Dar aceștia au însemnele stigmatului pe frunte și sunt lesne de localizat. Mă refer la ceilalți, așa-numita presă "independentă", nu la cea partinică, unde câte un Alcibiade, sosit pe pluta paranoiei, ne scrutează cu câte o căutătură rătăcită și încearcă să ne convingă că Pământul este totuși plat. Deci fac precizarea că am în vedere mass-media în varianta normală și sănătoasă, teritoriu unde
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
Lipovetsky izbutește, pe parcursul unei bune porțiuni din volum, să creeze impresia că, dimpotrivă, un angajament de acest tip nu e neapărat necesar; cu alte cuvinte, că se poate scrie despre femei și bărbați cu detașare și rigoare, nu cu vehemență partinică. Concluzia studiului său, din păcate, anulează fără putință de recuperare morga retorică pe care autorul și-o arogase pe parcurs. Chiar dacă nu ai vederi feministe, finalul îți lasă oarecum sentimentul de înșelăciune, de păcăleală: pozînd în persoana iluminată, obiectivă, netulburată
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
lăfăie în marile saloane ale neantului, îngropîndu-se în definiții gnostice care, uneori, frizează banalul". Sau: "Construiește o ontologie precară și exterioară". În legătură cu G. Călinescu, avem de asemenea propoziții aspre, motivate însă prin numeroasele momente de cădere ale Divinului critic: "Angajarea partinică a lui G. Călinescu, dar și a unor Arghezi, Sadoveanu, Camil Petrescu s-a constituit în-tr-un antimodel la scară națională. E debusolantă și incredibilă poziția susținută în Cronica optimistului, împănată cu fraze de genul: "Construcția socialismului este pentru noi o
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
Geo Vasile Între aspectul de etern petent persecutat (cu cravată și plasă de plastic/ servietă) și tenacitatea poetului Nicolae Sinești nu e nici o legătură. Între osârdia sa de odinioară de a oferi revistelor texte despre natura și serbările partinice ale patriei și volumul Povara celor zece porunci (poeme inevitabile), postfățuite de prof. Valeriu Filimon, nu e nici o legătură. Reciclarea e absolut remarcabilă. Mai ales din partea unui autodidact ce versifică acum cu frica lui Dumnezeu dar și cu elanul redundant
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
Addenda omagială la textul în cauză, nu mai puțin caracteristică. Nu este exclus - spre verificare - să putem conta pe reluarea, măcar pe micile ecrane, a filmului Burebista, sub aceleași etichete elogioase de care beneficiază, la TVR 2, reprogramarea celeilalte inițiative partinice din jurul anului 1980, serialul-saga al contribuției comuniștilor la "eliberarea" din 1944, Lumini și umbre: "mari actori în mari creații cinematografice", "creații regizorale și actoricești de excepție", "mare succes la spectatori și la critică". În așteptarea relansării filmului și a unor
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
noi o făceam în țară în 1949, urmînd ca în anul următor să-l sărbătorim chiar la început, deci în ianuarie, pe Eminescu". Penibil prilej de răstălmăciri și amputări, Centenarul în chestiune a constituit cadrul nu doar al unei pseudoinițieri partinice în materia operei genialului poet ("a treia ediție, mai populară, o întocmeam eu, pentru Editura de Stat, cu o prefață pe care eu o credeam cea mai potrivită ca să facă înțeleasă poezia lui Eminescu pentru niște mase care nu erau
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]