356 matches
-
și adecvat elementele ��i structurile gramaticale studiate, conform Programelor școlare de limba franceză pentru ciclul liceal, L3*8). *8) Programa școlară de limba franceză, seria liceu: L3 (anul IV), citată la pagina 1. Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv (forme, înlocuirea articolului partitiv cu prepoziția de). Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor (construcții cu prepozițiile a și de); nume de țări (masculin, feminin). Adjectivul: adjective calificative uzuale și de culoare; acordul în gen și număr; gradele de comparație; adjectivul posesiv, demonstrativ, nehotărât (forme frecvente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
CONȚINUTURI LINGVISTICE. Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programei de limbă italiană pentru ciclul liceal*). Lexic: relații semantice (sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinte) Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv; Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea. Adjectivul: acordul adj. calificativ; gradele de comparație (forme sintetice); sensul și comportamentul unor adjective în funcție de poziția față de substantiv (buono, grande, alto, bravo, semplice, vecchio, certo, qualunque, qualsiasi, diverso); adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
COMUNICARE ÎN SCRIS - a redacta un dialog scurt, un comentariu - a redacta o descriere (peisaje, obiecte, persoane) - a redacta un text pe o temă familiară - a redacta scrisori personale - a rezuma un text 2.4. CONȚINUTURI LINGVISTICE Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv, folosirea articolului Substantivul: gen, număr, substantive cu plural neregulat Adjectivul: adjective calificative, grade de comparație și comportamentul adjectivelor "bello" și "quello". Pronumele: personal (subiect, C.O.D. și C.O.I.), interogativ, relativ, demonstrativ, nehotărât; forme combinate de pronume. Numeralul: cardinal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
al suprafeței de pedeapsă, pe a cărei latura mare se găsesc 4 mingi. Șutează la poarta de patru ori cu piciorul drept. Complex executat în maxim un minut. Notă Articolul Formele articolului: - articolul hotărât; prepozițiile articulate; întrebuințare; - articolul nehotărât și partitiv; ADJECTIVUL Rolul adjectivului: - Specificare și descriere; Felurile adjectivului și așezarea lui; Gradele de comparație; Adjectivele determinative: posesive, demonstrative, nehotărâte, interogative, numerale; Reguli de întrebuințare. PRONUMELE Felurile pronumelui și funcțiile sintactice: - personale, posesive, demonstrative, interogative, relative. VERBUL Conjugarea verbului: - mod, timp
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
familii de cuvinte; expresii idiomatice, cuvinte compuse, regionalisme, arhaisme, neologisme Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice Sensul denotativ și sensul conotativ al cuvintelor Caracteristici esențiale ale limbii italiene în secolele al XII-lea - al XIV-lea III. Gramatică Articolul: hotărât, nehotărât și partitiv (reluare); folosirea articolului cu numele proprii de persoane și geografice (reluare) Substantivul: formarea femininului (reluare); formarea pluralului (reluare); substantive defective; substantive cu două forme de plural (reluare); substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse; substantive derivate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
familii de cuvinte; expresii idiomatice, cuvinte compuse, regionalisme, arhaisme, neologisme. ● Sinonime, antonime, cuvinte polisemantice; Sensul denotativ și sensul conotativ al cuvintelor; ● Caracteristici esențiale ale limbii italiene în secolele al XV-lea - al XVII-lea. III. Gramatică ● Articolul: hotărât, nehotărât și partitiv (reluare); folosirea articolului cu numele proprii de persoane și geografice (reluare) ● Substantivul: formarea femininului (reluare); formarea pluralului (reluare); substantive defective; substantive cu două forme de plural (reluare); substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse; substantive derivate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
intelligent 5. Modele multiagent utilizate în cloud computing Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării Teme de cercetare postdoctorală 1. Ontologia socială în perspectiva lui John Searle 2. Specificul conceptelor din științele sociale 3. Forme aplicate de logică partitivă 4. Filosofia lui Gerardus de Cenad 5. Istoriografie filosofică românească Facultatea de Sociologie și Psihologie Teme de cercetare postdoctorală 1. Strategii de gestionare a ofertelor educative de tip francofon în contextul globalizării 2. Particularitățile managementului cunoașterii în țările în curs
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244397_a_245726]
-
italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gni, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii - eliziunea și apostroful - despărțirea în silabe II. Gramatica ● Substantivul formarea femininului formarea pluralului ● Articolul hotărât și nehotărât partitiv Adjectivul formarea femininului adjectivelor calificative interogativ (exclamativ) che, quale, quanto? nehotărât: ogni, tutto, molto, poco ● Numeralul cardinal și ordinal ● Pronumele personal în acuzativ cu și fără prepoziție reflexiv ● Verbul Indicativul prezent al verbelor auxiliare Indicativul prezent al verbelor servile: dovere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
de bază a vocabularului. Forma și conținutul. Cuvântul de bază. Cuvinte derivate. Rădăcina. Sufixele. Prefixele. III. Gramatica ● Substantivul formarea femininului (reluare) formarea pluralului (reluare) substantive defective substantive cu două forme de plural (cele mai frecvente) ● Articolul hotărât și nehotărât (reluare) partitiv ● Adjectivul formarea femininului adjectivelor calificative (reluare) Poziția adjectivului calificativ adjectivele demonstrative: adjectivul posesiv și folosirea articolului: adjectivul demonstrativ adjectivul nehotărât: ogni, tutto, molto, poco ● Numeralul cardinal (de la 1000 la 100.000) ordinal (formarea) multiplicative ● Pronumele personal în acuzativ cu și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205826_a_207155]
-
prefixe, compunerea. Relații semantice în semantica lexicală: polisemia și omonimia; sinonimia, antonimia. 3. Morfologia: - Substantivul: genul, numărul; formarea genului feminin și a pluralului; substantive cu două forme de plural, substantive defective de singular/plural, pluralul substantivelor compuse. - Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv. Folosirea și omiterea articolului. Prepoziții articulate. - Adjectivul calificativ: forme regulate, neregulate, invariabile. Gradele de comparație ale adjectivelor: forme analitice și sintetice. - Pronumele personal: forme accentuate, neaccentuate în acuzativ și dativ, combinate; pronumele reflexiv, de politețe, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
COMUNICARE ÎN SCRIS - a redacta un dialog scurt, un comentariu - a redacta o descriere (peisaje, obiecte, persoane) - a redacta un text pe o temă familiară - a redacta scrisori personale - a rezuma un text 2.4. CONȚINUTURI LINGVISTICE Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv, folosirea articolului Substantivul: gen, număr, substantive cu plural neregulat Adjectivul: adjective calificative, grade de comparație și comportamentul adjectivelor "bello" și "quello". Pronumele: personal (subiect, C.O.D. și C.O.I.), interogativ, relativ, demonstrativ, nehotărât; forme combinate de pronume. Numeralul: cardinal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
Acest articol prezintă succint determinanții abstracți (articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul partitiv, numeralul că determinant și adjectivele pronominale), precum și părțile de vorbire nominale ale limbii franceze: substantivul, adjectivul calificativ, numeralul nedeterminant și pronumele (personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ și nehotărât). Că în limbile romanice în general, majoritatea cuvintelor din aceste categorii gramaticale
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
ca și celelalte limbi romanice în afară de română, nu cunoaște declinarea, ci doar câteva vestigii ale ei în domeniul pronumelui personal. Nu toți determinanții abstracți și toate părțile de vorbire nominale din franceză au corespondenți exacți în română. Astfel sunt articolul partitiv și pronumele adverbiale. Spre deosebire de cele din română, adjectivele pronominale posesive și demonstrative franceze au forme cu totul deosebite de pronumele corespunzătoare. Substantivele sunt în general precedate de un determinant abstract. În franceză sunt cinci categorii de cuvinte folosite aproape exclusiv
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
adjectivele pronominale posesive și demonstrative franceze au forme cu totul deosebite de pronumele corespunzătoare. Substantivele sunt în general precedate de un determinant abstract. În franceză sunt cinci categorii de cuvinte folosite aproape exclusiv că determinanți abstracți: articolele hotărât, nehotărât și partitiv, precum și adjectivele pronominale posesiv și demonstrativ. În afara acestora mai sunt și cuvinte care funcționează uneori că determinanți abstracți, alteori că pronume sau că substantive. Astfel sunt numeralele, adjectivul/pronume interogativ și adjectivele/pronume nehotărâte. În această secțiune se tratează cuvintele
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
substantive. Astfel sunt numeralele, adjectivul/pronume interogativ și adjectivele/pronume nehotărâte. În această secțiune se tratează cuvintele folosite numai că determinanți abstracți, iar celelalte sunt tratate în secțiunile dedicate ultimelor trei categorii. În franceză numai unul dintre determinanții hotărât, nehotărât, partitiv, posesiv sau demonstrativ poate fi folosit în același timp cu un substantiv. În gramaticile limbii franceze sunt luate în seamă trei articole: hotărât, nehotărât și partitiv. Cele două din urmă se înlocuiesc în unele cazuri cu prepoziția "de". În franceză
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
în secțiunile dedicate ultimelor trei categorii. În franceză numai unul dintre determinanții hotărât, nehotărât, partitiv, posesiv sau demonstrativ poate fi folosit în același timp cu un substantiv. În gramaticile limbii franceze sunt luate în seamă trei articole: hotărât, nehotărât și partitiv. Cele două din urmă se înlocuiesc în unele cazuri cu prepoziția "de". În franceză, articolele hotărâte sunt proclitice. Există trei forme: "le", "la" și "leș", primele două putând fi elidate, deci luând formă "l’". Exemple: le garçon" „băiatul”, la fille
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
du" pentru masculinele care încep cu consoana, "de la" pentru femininele cu consoana și "de l’" pentru masculinele și femininele care încep cu vocală sunt la origine prepoziția "de" + articolul hotărât singular, combinație care s-a specializat pentru funcția de articol partitiv și nu este de confundat cu prepoziția "de" + articol hotărât înaintea substantivelor singulare cu funcție de atribut sau de complement. Aceasta înlocuire are loc în câteva cazuri: 1. În general în propoziție negativă: Constituie excepție de la această cazul când negația se
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
to bi bila lijepa parada!" „Ei, asta ar fi o paradă frumoasă!”. Complementul direct este în general la acuzativ, ca în română: "Htio sam razveseliti tetku" „Am vrut s-o înveselesc pe mătușa”. Complementul direct este însă la genitivul numit „partitiv” când se subînțelege o cantitate nedefinită a ceea ce numește complementul: "Čovjek ima snage onoliko koliko mora imati snage da bi izdržao do svojega kraja" „Omul are atâta putere, câtă putere trebuie să aibă ca să reziste până la sfârșitul său”. Complementul indirect
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
în lume. Aspectul sonor al limbii franceze prezintă următoarele caracteristici generale: Majoritatea determinanților abstracți folosiți în franceză au corespondenți exacți în română. Aceștia sunt articolul hotărât, articolul nehotărât, adjectivele pronominale și numeralul, atunci când este folosit ca determinant. Doar funcția articolului partitiv este îndeplinită prin alte procedee în română. Altă deosebire între determinanți în cele două limbi este că adjectivele pronominale posesive și demonstrative franceze au forme cu totul deosebite de pronumele corespunzătoare. Aproape toate părțile de vorbire nominale din franceză se
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
și locuțiunile conjuncționale subordonatoare sunt asociate cu un anumit mod verbal la care se folosește predicatul propoziției subordonate circumstanțiale. Pentru limba franceză este caracteristic faptul că în grupul substantival poate fi folosit un singur determinant abstract dintre articole (nehotărât, hotărât, partitiv) sau dintre adjectivele posesiv, demonstrativ și interogativ. Numai determinantul numeral și anumite adjective nehotărâte pot fi folosite împreună cu un articol. Este o chestiune complexă cea a cazurilor când substantivul se folosește fără articol. În grupul substantival cu atribut(e) este
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
publicate pentru prima data in 1837 în Confederația Germană. În plus, el a scris o serie de studii despre literatura română. A semnat cele trei opere cu varianta franțuzita a numelui, "Michel de Kogalnitchan", care era ușor greșită (folosea cazul partitiv de două ori: odată în particulă franceză "de", si a doua oară în sufixul românesc "-an"). După ce a trezit suspiciunile prințului Sturdza prin susținerea fățișa a tineretului intelectual reformist din acele zile și prin opoziția față de regimul "Regulamentului Organic", Kogălniceanu
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
boils at 100 °C" ("Apa fierbe la 100 °C"). În limba română articolul se modifică după număr, caz și gen. Articolul se clasifică în: În alte limbi există și alte tipuri de articole. În limba franceză, de exemplu, există articolul partitiv ("du", "de la", "des") care semnalează delimitarea unei părți dintr-un întreg denumit în general printr-un substantiv nenumărabil, ca în "Je t'ai apporté du thé" ("Ți-am adus niște ceai"), sau pentru a desemna noțiuni abstracte, ca în "Il
Articol (gramatică) () [Corola-website/Science/303433_a_304762]
-
adică într-o sintagma sau grup de cuvinte între care există o relație sintactica, dacă acesta este un grup substantival, caracteristic pentru limba franceză este faptul că în acestă poate fi folosit un singur determinant abstract dintre articole (nehotărât, hotărât, partitiv) sau dintre adjectivele posesiv, demonstrativ și interogativ. Numai determinantul numeral și anumite adjective nehotărâte pot fi folosite împreună cu un articol. Este de asemenea o chestiune complexă cea a cazurilor când substantivul se folosește fără articol. În grupul substantival cu atribut
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
desculț”, "îl y a urgence" „este o urgență, este un lucru urgent”, "si besoin est" „dacă e nevoie”. 4. După cuvântul negativ "ni", daca negația este totală, atunci când în propoziția pozitivă corespunzătoare, în locul lui "ni" ar fi articol nehotărât sau partitiv: "Elle ne boit ni vin ni bière" „Nu bea nici vin, nici bere”. Însă "ni" nu înlocuiește articolul hotărât: "Elle n’aime ni le vin ni la bière" „Nu-i place nici vinul, nici berea”. 5. Numele de ocupație în funcție de
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
UTILIZAREA PREPOZIȚIILOR PARTITIVE ÎN ROMÂNA ACTUALĂ ISABELA NEDELCU 1. PRELIMINARII Prepozițiile partitive din limba română sunt: de, din, dintre, între și printre. Pentru a conecta un termen care trimite la parte și altul ce indică întregul, acestea se supun unor restricții de utilizare
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]