324 matches
-
înving". Despre cutezători. Urmează un "montaj" dedicat teatrului, "gen" mai periculos și mai folositor deopotrivă, prin "deschiderea" lui către publicul adunat lîngă o scenă. Femeile joacă, aici, un oarece rol, dramele "primului val", abandonate mai pe urmă, făcînd din ele "partizane"emancipate, gata să dea uitării trecutul. Rolul lor în educația copiilor, așadar virtuțile de posibil model se transformă, propagandistic, într-un atu important pentru "modelarea" (realist-socialistă) a societății. De aici se trece, firesc, la "mitologia" anilor de școală, de astă
Citiți-le noaptea! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11929_a_13254]
-
maestrului Cristoiu, vor să dea impresia că articolul e critico-apocaliptic. În articol, o serie de texte pe care le-a mai vehiculat Udrea: că partidul e una, bocii sunt alta, că PSD nu vine cu soluții, că presa face politică partizană împotriva PDL. Ce m-a frapat este atenția acordată acestui țucălar de la Cotroceni. Domnilor, parcă rostea Iorga vreo cugetare epocală, parcă Maniu cutremura Parlamentul cu cine știe ce declarație de principii. Când colo, Server, cum bine a greșit o televiziune, pe burtieră
Ziare, la zi: Ce-a adus duba pentru Rammstein () [Corola-journal/Journalistic/28042_a_29367]
-
Ivănescu; încă puțin și uitarea poate acoperi cu totul un episod de-a dreptul jenant pentru medicina românească a veacului XXI. Nu ne așteptăm ca, în virtutea binecunoscutei solidarități a sluji torilor lui Esculap, să avem parte de o Hotărâre ne-partizană. Puteam cel mult să credem că, pritocita timp de patru ani, decizia ultima a Cole giului Medicilor va fi suficient de abil întocmită - barem pentru a adormi suspiciunile, daca nu a convinge până la capăt. N-a fost să fie nici macar
Să vezi şi să nu crezi! ÎN REST, TĂCERE.... In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mircea Radu Iacoban () [Corola-journal/Journalistic/93_a_121]
-
are dreptate, se aplică punctul unu. Ce o fi așa de greu de acceptat că domnul Traian Băsescu trebuie să controleze totul? Este singurul capabil să controleze toate instituțiile statului. Ce le trebuie lor guvernare și post de președinte? Presa partizană USL nu realizează cât rău poate să facă acestei țări. Dar nu contează, noi, susținătorii lui Traian Băsescu suntem mulți și îi vom copleși. Doar să dispară puțin Antena 3 și gata, va fi numai lapte și miere. Să sperăm
Epistolă lui Zeus () [Corola-journal/Journalistic/23471_a_24796]
-
pentru a interveni în legătură cu un comportament civilizat al călătorilor (cedarea locurilor persoanelor în drept, intervenția în cazul convorbirilor telefonice lungi și stridente etc. etc.). Asemenea probleme "mărunte" ar putea face și obiectul unor talk-show-uri diminuând emisiunile cu caracter politic devenite partizane, lipsite de o elementară logică, neprofesioniste și tare plictisitoare când nu sunt de-a dreptul revoltătoare. De ce, de pildă, asemenea emisiuni nu și-ar propune și discutarea obligației de a respecta regulile în toate domeniile vieții publice, știut fiind că
Cultura generală by Rodica Topor () [Corola-journal/Journalistic/7054_a_8379]
-
totuși, listele cu traducerile făcute pe banii ICR în anii recenți, atunci reținem ușor trei lucruri: a) nu a existat o consultare sistematică, prealabilă, în selecția volumelor și autorilor; b) a existat o Comisie, care s-a dovedit a fi partizană și mult prea subiectivă; de acum, va trebui să raspundem solicitărilor prin evaluarea corectă a propunerilor cât și a editurilor, dar, mai ales, să rezolvăm problema difuzării reale a cărților în străinătate și a campaniilor de publicitate. In fapt, prea
Andrei Marga despre câteva chestiuni practice la ICR () [Corola-journal/Journalistic/81047_a_82372]
-
franceze cu subiecte de istorie românească sînt incontestabil mai numeroase, însă calitatea lor e deseori afectată de oportunisme ideologice și de mode sau pseudomode intelectuale. Ceea ce, mai ales în chestiunile de actualitate, le apropie riscant de jurnalistica militantă și inevitabil partizană, dacă nu chiar le transferă cu totul în acest expansionist domeniu dubios. Or, cea dintâi constatare pe care o impune această nouă Istorie a României este soliditatea ei științifică. E o lucrare temeinică, sobră și așezată ca arhitectură, academică fără
O istorie a României apărută la Paris by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8110_a_9435]
-
Orașul și literatura ar fi devenit, ele însele, premise ale unei cărți solide. Mircea Martin trasează liniile directoare ale unei istorii a orașului în poezia română. Câteva precizări sunt memorabile (cum ar fi saltul peste literatura târgurilor de provincie, prea partizană în negativismul ei sau identificarea tentațiilor ruralului la câțiva citadini pursânge din anii '70) fără nici un alt comentariu. Încercarea lui Romulus Bucur de duce proiectul lui Mircea Martin un pas mai în față, incluzând adică gruparea optzecistă, e destul de neconcludentă
Atlas de comparatistică urbană by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6966_a_8291]
-
termeni ca: marxism, vechii staliniști, linia hruscioviană ș.a. Numelor proprii (de sindicaliști, comuniști, pornind de la Lenin, Gramsci pentru a ajunge la Guevara, Berlinguer, Gomulka ș.a.) li se alătură, ca de obicei, cele ale lui Pavese (căruia îi atribuie o combativitate partizană mai accentuată decît a fost realmente) și Pasolini, de al cărui stil, între evocativ și oratoric, se apropie. Poezii ca Bunicul meu, Bunica mea, Tatăl meu induc ideea că propriile ascendențe îl obligă să fie un protestatar intransigent; contribuții, șomaj
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
care s-a discutat despre situația din România, "a purtat amprenta grupurilor politice din care provin vorbitorii, ceea ce e normal", a declarat, joi, Frunda Gyorgy. Senatorul UDMR a catalogat și unele declarații din plenul PE ca fiind "absolut deplasate" sau "partizane", potrivit Mediafax. "Important e ca în concluziile care se decantează să existe elemente obiective - și de apărare și de critică a Guvernului -, dar să fie elementele obiective, referitoare la respectarea convențiilor europene, a principiilor democrației, a principiilor statului de drept
Frunda, despre ședința PE: A făcut bine României, ca entitate politică () [Corola-journal/Journalistic/42335_a_43660]
-
înțelegere "mai obiectivă" a referendumului și a semnificației lui, însă cataloghează drept "lamentabilă" prestația Monicăi Macovei. "Bună ședința Parlamentului European - prilej pentru o înțelegere mai obiectivă a situației din România, a referendumului și a semnificației lui. Lamentabilă prestația Monicăi Macovei - partizană, încrâncenată - intervenție de miting PDL!", scrie Ion Iliescu. În opinia sa, cea mai mare parte a parlamentarilor europeni care au luat cuvântul au apreciat corect situația din România (inclusiv unii parlamentari din Ungaria). Iliescu mai susține că parlamentarii români Victor
Iliescu: Lamentabilă prestaţia Monicăi Macovei în PE () [Corola-journal/Journalistic/42351_a_43676]
-
întreținut cu obscenități și grosolănii de-acum cunoscute”, este concluzia democrat-liberalului Cristian Preda. Acesta susține, într-o postare pe blogul personal, că în absența premierului Ponta, teza avansată de USL-iști a fost aceea că instituția europeană, respectiv, Comisia, e ”partizană”. ”A exprimat-o în modul cel mai plastic cu putință unul dintre deputații PSD, care nu s-a sfiit să-i reproșeze doamnei Reding culoarea ținutei vestimentare: dacă e în portocaliu, e cu PDL. Ceea ce ne arată că demersul USL
Cristian Preda: Demersul USL din PE viza publicul de acasă () [Corola-journal/Journalistic/42350_a_43675]
-
sinonimi: cum se știe, am publicat eu însumi în prima parte a lui 1990 articole politice, adunate ulterior într-o carte, „Dreptul la normalitate”, prefațată binevoitor de Vladimir Tismăneanu. Articolele erau câteodată polemice, niciodată pamflete. Și, cu atât mai puțin, partizane. În toți anii în care am fost directorul României literare și totodată lider de partid și parlamentar, revista n-a publicat nici o singură referire la P.A.C. sau la politica la zi. Nici mai târziu, nici astăzi, nu văd de ce
Despre (auto)cenzura necesară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4463_a_5788]
-
summit-ul de la Chicago sfidează orice bun simț și constituie probe de gravă iresponsabilitate. Insultele proferate afectează credibilitatea delegației române la marele eveniment al Alianței Nord Atlantice. Prin acest derapaj de o scandaloasă grosolănie, Victor Ponta demonstrează că pune dihonia partizană cu mult deasupra interesului național. Președintele Traian Băsescu și statul nostru sunt prezentați astfel într-o lumină derizorie, care se răsfrânge asupra tuturor cetățenilor României", a declarat prim-vicepreședintele PDL, Teodor Baconschi. Teodor Baconschi a considerat că "nici rațiunile electorale
Baconschi: Declarațiile lui Ponta despre delegația la NATO, o scandaloasă grosolănie () [Corola-journal/Journalistic/44752_a_46077]
-
și cuvintele gâfâite noaptea în pat oricât de fidel le așezi pe monitorul calculatorului nu sunt de ajuns ca să devină replici și mai ales piesă de teatru. Cu o asemenea mentalitate, întreținută și de proliferarea unui soi de critică teatrală "partizană", gata să cadă în extaz dinaintea nimicului, nu ar trebui să ne mirăm că într-o bună zi vom ajunge să avem în una și aceeași persoană, cu lecturi amânate până la pensie, dramaturgul nr. l al țării, regizoul nr. 1
D'ale carnavalului și mai multe paranteze by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8763_a_10088]
-
și la Rezistența Antifascistă Franceză, alături de Eluard, Aragon, Soupault, Queneau. Un corespondent, în plan jurnalistic, a fost Brunea-Fox (1889-1977), iar "bucovineanul" (de fapt, din Herța), B. Fundoianu s-a apropiat de modernism pe căile lecturii și contactului direct cu lumea partizană. Max Blecher artistul plurivalent (poet, prozator, grafician) și, suferind de o boală nemiloasă, a îmbrățișat cu toată puterea talentului resursele, poate "psihanalitice", ale avangardismului european. în pictură, după clasicizanții din secolul XX Iscovescu, Rosenthal, evreii au dat nume precum Iser
Un secol de modernism by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/9018_a_10343]
-
de vocație. "Un lucru este clar: dacă artistul poate, la urma urmelor, să facă politică, opera sa însă nu are în nici un caz acest drept. Nimic nu e mai umilitor pentru spirit și mai nefast pentru artă decât o operă partizană, tendențioasă, care vrea cu orice preț să Ťdemonstrezeť. Constrângerea politică anulează libertatea de creație. Dintr-un artist face un complice. Nici fascismul, nici hitlerismul, nici comunismul nu au creat nimic în ordine artistică și nu e greu de prevăzut că
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
pace, pe care-l aruncă lumii câțiva oameni, ce la un moment dat, într-un ceas de iluzii, și-au închipuit că pot face deasupra granițelor o familie de inteligențe, o familie liberă de orice prejudecată locală, de orice minciună partizană, de orice orbire așa zis patriotică. E deprimant, dar nici timp de amăgire nu avem. P.E.N. Clubul este și el prizonierul civilizației actuale și nu poate valora mai mult decât această civilizație. Astăzi protestează împotriva războiului pentru că mai are voie
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
în piața Universității în 2007, când l-au suspendat prima dată pe Băse. Dacă A3 s-ar fi dus la un miting de băsiști ar fi pățit la fel. Asta e România de azi. Câtă vreme presa este nu doar partizană, ci cu arme și bagaje într-o tabără politică, iar liderii taberelor se urăsc de moarte, nu e nicio mirare".
Sebastian Bodu: I-a mâncat în c by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81723_a_83048]
-
în piața Universității în 2007, când l-au suspendat prima dată pe Băse. Dacă A3 s-ar fi dus la un miting de băsiști ar fi pățit la fel. Asta e România de azi. Câtă vreme presa este nu doar partizană, ci cu arme și bagaje într-o tabără politică, iar liderii taberelor se urăsc de moarte, nu e nicio mirare".
Sebastian Bodu: I-a mâncat în c by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81722_a_83047]
-
Nu scrii de pe pozițiile Partidului, tovarășa Marievici. Pînă la nihilism nu-i decît un pas". Să-l convingi pe Turcitu? Fusese bolșeviciat§ de la începuturi, cînd compunea scrisori în versuri pentru Zoia Kosmodemianskaia: "Eu știu, prietenă, că n-ai murit O, partizană dîrză și bălaie". Cînd s-a "abolit" Direcția Presei, s-a considerat "îngropat de viu", deși l-au "rotat" în alt post, anume creat pentru un "cadru de nădejde". Turcitu avea orientare-beton. Acceptase să fie cenzor cu convingerea că foarfeca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Mihail Sebastian: "Un lucru este clar: dacă artistul poate, la urma urmelor, să facă politică, opera sa însă nu are în nici un caz acest drept. Nimic nu e mai umilitor pentru spirit și mai nefast pentru artă decât o operă partizană, tendențioasă, care vrea cu orice preț să Ťdemonstrezeť. Constrângerea politică anulează libertatea de creație." Cu finețe analitică și o percepție sigură, Constantin Trandafir relevă concepția estetică a lui Mihail Sebastian, expusă cu precădere în publicistica sa cu caracter eseistic. De
O viziune nouă by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7413_a_8738]
-
Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, este fiica lui Toma Arnăuțoiu și a Mariei Plop, și s-a născut într-un adăpost din Munții Muscelului, cu doi ani înainte de prinderea fraților Arnăuțoiu. Cum s-ar spune, a fost cea mai tînără și mai inocentă partizană pe care a avut-o România. După împușcarea tatălui și întemnițarea mamei, Ioana a fost trimisă de comuniști la orfelinat, de unde a fost înfiată la vîrsta de patru ani. Mai tîrziu, cînd a aflat cine îi sunt părinții biologici, s-
Lupii de la Nucșoara by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6752_a_8077]
-
și ea răsfrîntă în cărți de rememorare, de un, ca și inevitabil, răsfăț, dar și de interes sub semnul irepresibilului senzațional: "un foarte incitant (și la modă) fenomen care joacă între literatura culiselor (...), literaturizare, mărturie-document și analiză retrospectivă (natural, excesiv partizană)". Nu poartă oare "memorialistica puterii" un caricatural reflex al unui mit biblic? Pornită de la o atare altitudine, persiflarea e atracțios acidă: "Căderea de la putere e un eveniment mai dramatic decît o simplă cădere din rai. Și, în plus, e și
Stil caragialesc (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7910_a_9235]
-
și ea răsfrîntă în cărți de rememorare, de un, ca și inevitabil, răsfăț, dar și de interes sub semnul irepresibilului senzațional: "un foarte incitant (și la modă) fenomen care joacă între literatura culiselor (...), literaturizare, mărturie-document și analiză retrospectivă (natural, excesiv partizană)". Nu poartă oare "memorialistica puterii" un caricatural reflex al unui mit biblic? Pornită de la o atare altitudine, persiflarea e atracțios acidă: "Căderea de la putere e un eveniment mai dramatic decît o simplă cădere din rai. Și, în plus, e și
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]