351 matches
-
timpul și modul în care participă fiecare din cele trei forțe variază în funcție de stadiile parturiției. Forțele cinetice care acționează în timpul parturiției sunt : contracțiile uterine; tonusul uterin; contracția musculaturii abdominale (presa abdominală); Contracțiile uterine Sunt principalele forțe care participă la procesul parturiției, fiind prezente în toate stadiile ei. Diverse studii au indicat faptul că aceste contracții ale uterului în timpul parturiției sunt: involuntare, declanșându-se spontan, având la bază mecanisme neurohormonale, metabolice și fizice (RUNCEANU L. 1994, SEICIU FL. și col. 1987); peristaltice
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
acționează în timpul parturiției sunt : contracțiile uterine; tonusul uterin; contracția musculaturii abdominale (presa abdominală); Contracțiile uterine Sunt principalele forțe care participă la procesul parturiției, fiind prezente în toate stadiile ei. Diverse studii au indicat faptul că aceste contracții ale uterului în timpul parturiției sunt: involuntare, declanșându-se spontan, având la bază mecanisme neurohormonale, metabolice și fizice (RUNCEANU L. 1994, SEICIU FL. și col. 1987); peristaltice, pornesc de la vârful cornului uterin spre cervix, micșorând diametrul longitudinal al uterului și mărindu-l pe cel transversal
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și apoi spre exterior; intermitente și progresive, manifestându-se sub formă de perioade de contracții ce alternează cu perioade de " liniște", de relaxare, fără contracții, separate prin faze intermitente. Perioada de pauză, fără contracții uterine permite desfășurarea circulației materno-fetale în timpul parturiției, asigurând aprovizionarea fătului cu oxigen. Intensitatea maximă a contracțiilor se manifestă în momentul expulziei fetusului, (ZEROBIN K. și col. 1984); ritmice, datorită cărora fătul este dirijat pe traiectul conductului pelvin și expulzat în exterior ( BOITOR I. 1985, SEICIU FL. și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1984); ritmice, datorită cărora fătul este dirijat pe traiectul conductului pelvin și expulzat în exterior ( BOITOR I. 1985, SEICIU FL. și col. 1987 , ZAGHLOUL A.H și col. 1991). Durata contracțiilor uterine se mărește progresiv, de la 1520 minute (la începutul parturiției), la 1-2 minute (în stadiul de expulzare propriu-zisă). Durata " fazei intercalare " este la începutul parturiției de 20-30 minute, iar în stadiul culminant al parturiției de numai 2-3 secunde. Intensitatea contracțiilor uterine în timpul parturiției la vacă variază între 70-140 mm Hg
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
BOITOR I. 1985, SEICIU FL. și col. 1987 , ZAGHLOUL A.H și col. 1991). Durata contracțiilor uterine se mărește progresiv, de la 1520 minute (la începutul parturiției), la 1-2 minute (în stadiul de expulzare propriu-zisă). Durata " fazei intercalare " este la începutul parturiției de 20-30 minute, iar în stadiul culminant al parturiției de numai 2-3 secunde. Intensitatea contracțiilor uterine în timpul parturiției la vacă variază între 70-140 mm Hg ( BOGDAN AL. și col. 1981). Aportul de oxigen și substanțe trofice necesar țesutului muscular în timpul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
A.H și col. 1991). Durata contracțiilor uterine se mărește progresiv, de la 1520 minute (la începutul parturiției), la 1-2 minute (în stadiul de expulzare propriu-zisă). Durata " fazei intercalare " este la începutul parturiției de 20-30 minute, iar în stadiul culminant al parturiției de numai 2-3 secunde. Intensitatea contracțiilor uterine în timpul parturiției la vacă variază între 70-140 mm Hg ( BOGDAN AL. și col. 1981). Aportul de oxigen și substanțe trofice necesar țesutului muscular în timpul travaliului (când contracțiile uterine peristaltice sunt de durată) și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mărește progresiv, de la 1520 minute (la începutul parturiției), la 1-2 minute (în stadiul de expulzare propriu-zisă). Durata " fazei intercalare " este la începutul parturiției de 20-30 minute, iar în stadiul culminant al parturiției de numai 2-3 secunde. Intensitatea contracțiilor uterine în timpul parturiției la vacă variază între 70-140 mm Hg ( BOGDAN AL. și col. 1981). Aportul de oxigen și substanțe trofice necesar țesutului muscular în timpul travaliului (când contracțiile uterine peristaltice sunt de durată) și rezistența la rupturi a fibrei musculare (datorită unor contracții
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
între 70-140 mm Hg ( BOGDAN AL. și col. 1981). Aportul de oxigen și substanțe trofice necesar țesutului muscular în timpul travaliului (când contracțiile uterine peristaltice sunt de durată) și rezistența la rupturi a fibrei musculare (datorită unor contracții mai puternice în timpul parturiției) este asigurată de histoarhitectura tunicii mijlocii a peretelui uterin în timpul gestației. Structura histologică a miometrului în gestație, care asigură rezistența uterului la rupere în timpul parturiției prezintă următoarele caracteristici: celule musculare sunt înconjurate de o rețea de reticulină; celule miocite devenite
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de durată) și rezistența la rupturi a fibrei musculare (datorită unor contracții mai puternice în timpul parturiției) este asigurată de histoarhitectura tunicii mijlocii a peretelui uterin în timpul gestației. Structura histologică a miometrului în gestație, care asigură rezistența uterului la rupere în timpul parturiției prezintă următoarele caracteristici: celule musculare sunt înconjurate de o rețea de reticulină; celule miocite devenite gigante se anastomozează cu congenerele prin prelungiri digitiforme; țesutul elastic devine abundent în perimisium și subseroasă se organizează sub formă de lame; hiperplazia rețelei vasculare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ATP-azei membranare, calciu și magneziu 17 dependentă, reducând astfel fluxul de calciu către fibra uterină, favorizând astfel apariția contracțiilor (RUNCEANU L. , COTEA, C., 2001). Tonusul uterin Este cea de-a doua forță care participă activ la desfășurarea travaliului din timpul parturiției la vacă, reprezentând presiunea minimă prezentă în intervalul dintre contracțiiile uterine. Între contracțiile uterine și tonusul uterin există o relație de sinergism în desfășurarea procesului parturiției. Contracțiile uterine determină deplasarea fetusului spre gâtul uterin, iar tonusul uterin îl menține în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Este cea de-a doua forță care participă activ la desfășurarea travaliului din timpul parturiției la vacă, reprezentând presiunea minimă prezentă în intervalul dintre contracțiiile uterine. Între contracțiile uterine și tonusul uterin există o relație de sinergism în desfășurarea procesului parturiției. Contracțiile uterine determină deplasarea fetusului spre gâtul uterin, iar tonusul uterin îl menține în poziția câștigată, asigurând astfel progresiunea acestuia spre și prin conductul pelvin. Valorile tonusului uterin în timpul parturiției cresc până la 70 mm Hg, față de perioada din timpul gestației
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
tonusul uterin există o relație de sinergism în desfășurarea procesului parturiției. Contracțiile uterine determină deplasarea fetusului spre gâtul uterin, iar tonusul uterin îl menține în poziția câștigată, asigurând astfel progresiunea acestuia spre și prin conductul pelvin. Valorile tonusului uterin în timpul parturiției cresc până la 70 mm Hg, față de perioada din timpul gestației când acestea erau foarte scăzute de până la 3040 mm Hg.(SEICIU FL. și col.1989), (fig. 4). deschiderea angajarea expulzarea expulzarea gâtului uterin fetusului fetusului placentei Contracția mușchilor abdominal (" presa
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
timpul gestației când acestea erau foarte scăzute de până la 3040 mm Hg.(SEICIU FL. și col.1989), (fig. 4). deschiderea angajarea expulzarea expulzarea gâtului uterin fetusului fetusului placentei Contracția mușchilor abdominal (" presa abdominală") Este a treia forță care participă la parturiție, fiind reprezentată de contracția mușchilor abdominali, diafragmei și mușchilor spinali. Această forță intervine în al doilea stadiu al parturiției, de expulzare a fătului. Compresiunea exercitată asupra uterului prin intermediul viscerelor atinge valori de 70 mmHg, reprezentând o forță complementară necesară fetusului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
deschiderea angajarea expulzarea expulzarea gâtului uterin fetusului fetusului placentei Contracția mușchilor abdominal (" presa abdominală") Este a treia forță care participă la parturiție, fiind reprezentată de contracția mușchilor abdominali, diafragmei și mușchilor spinali. Această forță intervine în al doilea stadiu al parturiției, de expulzare a fătului. Compresiunea exercitată asupra uterului prin intermediul viscerelor atinge valori de 70 mmHg, reprezentând o forță complementară necesară fetusului pentru a străbate conductul pelvin, (SEICIU FL., și col. 1989, RUNCEANU L. 1995). Contracțiile uterine, care determină distensia și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
prin intermediul viscerelor atinge valori de 70 mmHg, reprezentând o forță complementară necesară fetusului pentru a străbate conductul pelvin, (SEICIU FL., și col. 1989, RUNCEANU L. 1995). Contracțiile uterine, care determină distensia și dilatația cervixului, cât și contracțiile abdominale declanșează durerile parturiției, denumite și " durerile facerii ". 1.4. Mecanismul parturiției Diverse studii de specialitate (BOGDAN AL. și col. 1981, 1984, BOITOR I., 1985,KING G.J. 1993, RUNCEANU L. 1994, SAYED E. 1977, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991) indică existența a trei
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
o forță complementară necesară fetusului pentru a străbate conductul pelvin, (SEICIU FL., și col. 1989, RUNCEANU L. 1995). Contracțiile uterine, care determină distensia și dilatația cervixului, cât și contracțiile abdominale declanșează durerile parturiției, denumite și " durerile facerii ". 1.4. Mecanismul parturiției Diverse studii de specialitate (BOGDAN AL. și col. 1981, 1984, BOITOR I., 1985,KING G.J. 1993, RUNCEANU L. 1994, SAYED E. 1977, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991) indică existența a trei categorii de factori care sunt implicați în declanșarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Diverse studii de specialitate (BOGDAN AL. și col. 1981, 1984, BOITOR I., 1985,KING G.J. 1993, RUNCEANU L. 1994, SAYED E. 1977, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991) indică existența a trei categorii de factori care sunt implicați în declanșarea parturiției : a) factori maternali b) factori fetali c) factori placentari a)Factorii maternali implicați în declanșarea parturiției Începutul parturiției corespunde cu trecerea miometrului din starea de repaus în starea de activitate, urmată de deschiderea canalului cervical. Acești factori, care aparțin de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
RUNCEANU L. 1994, SAYED E. 1977, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991) indică existența a trei categorii de factori care sunt implicați în declanșarea parturiției : a) factori maternali b) factori fetali c) factori placentari a)Factorii maternali implicați în declanșarea parturiției Începutul parturiției corespunde cu trecerea miometrului din starea de repaus în starea de activitate, urmată de deschiderea canalului cervical. Acești factori, care aparțin de parturientă sunt reprezentați de următoarele tipuri de modificări: modificări morfofiziologice ale tractusului genital, care constau în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1994, SAYED E. 1977, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991) indică existența a trei categorii de factori care sunt implicați în declanșarea parturiției : a) factori maternali b) factori fetali c) factori placentari a)Factorii maternali implicați în declanșarea parturiției Începutul parturiției corespunde cu trecerea miometrului din starea de repaus în starea de activitate, urmată de deschiderea canalului cervical. Acești factori, care aparțin de parturientă sunt reprezentați de următoarele tipuri de modificări: modificări morfofiziologice ale tractusului genital, care constau în maturarea structurilor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
rezistenței celei mai mici ; modificări în hemodinamica uterină și placentară ; modificări imunologice, care constau în scăderea pragului sensibilității imunologice prin diminuarea toleranței imune; modificări hormonale materne, ( LIGGINS G.L., 1973, BOITOR I., 1979 ; PORTER D.G., 1994, RUNCEANU L., COTEA C., 2001). Parturiția este dirijată de mecanisme: neuroendocrine, metabolice, fizice , imunologice. Mecanismele neuroendocrine sunt reprezentate de hormonii care participă activ la declanșarea parturiției: progesteron, estrogenii, prostaglandina F2α , ocitocina și relaxina, (fig. 5). Progesteronul este secretat de placentă (în a doua parte a gestației
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
diminuarea toleranței imune; modificări hormonale materne, ( LIGGINS G.L., 1973, BOITOR I., 1979 ; PORTER D.G., 1994, RUNCEANU L., COTEA C., 2001). Parturiția este dirijată de mecanisme: neuroendocrine, metabolice, fizice , imunologice. Mecanismele neuroendocrine sunt reprezentate de hormonii care participă activ la declanșarea parturiției: progesteron, estrogenii, prostaglandina F2α , ocitocina și relaxina, (fig. 5). Progesteronul este secretat de placentă (în a doua parte a gestației) și de cortexul suprarenalei. S-a constatat că la vaca gestantă în ultimele 10 zile antepartum, concentrația de progesteron plasmatic
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și de cortexul suprarenalei. S-a constatat că la vaca gestantă în ultimele 10 zile antepartum, concentrația de progesteron plasmatic scade în mod continuu. Această scădere a valorilor progesteronului plasmatic devine accentuată cu 1-2 zile antepartum, fiind bruscă în momentul parturiției, favorizată de acțiunea sinergică a estrogenilor, ocitocinei și a altor hormoni. Acțiunea progesteronului asupra ocitocinei are loc prin schimbarea echilibului Ca++ / Mg ++ . S-a constatat că o scădere a Mg ++ în timpul contracțiilor uterine și o creștere a legăturii Ca ++ de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
creștere a legăturii Ca ++ de proteinele celulare măresc acțiunea ocitocinei, ( BOITOR I.,1979, RUCKEBUSH, DUNLAP, PANEUF, 1991). Estrogenii (estrona și sulfat estrona), secretați de placenta maternă, înregistrează creșteri ale valorilor cu 4 -2 zile antepartum și o scădere bruscă după parturiție. La vacile cu gestație prelungită estrogenii înregistrează valori mai scăzute, comparativ cu cele care au o durată normală a gestației. Acțiunea estrogenilor este dirijată asupra părților moi de la nivelul căilor genitale și asupra glandei mamare prin următoarele efecte: schimbarea concentrației
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
unui metabolism de tip anabolic (creșterea proteinelor contractile în celula musculară și a combinațiilor fosfo energetice), care determină trecerea celulei musculare de la faza de repaus la cea de contracție. Astfel, musculatura uterină va fi pregătită pentru activitatea contractilă din timpul parturiției (va deveni sensibilă la acțiunea ocitocinei). Prostaglandina F2α (PGF2α) este secretată de placenta maternă, ca hormon important implicat în mecanismul declanșator al parturiției la vacă. Formarea prostaglandinelor PGF2α și PGE2 la nivelul uterului este favorizată de guanil-mono-fosfatul ciclic, indus de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de repaus la cea de contracție. Astfel, musculatura uterină va fi pregătită pentru activitatea contractilă din timpul parturiției (va deveni sensibilă la acțiunea ocitocinei). Prostaglandina F2α (PGF2α) este secretată de placenta maternă, ca hormon important implicat în mecanismul declanșator al parturiției la vacă. Formarea prostaglandinelor PGF2α și PGE2 la nivelul uterului este favorizată de guanil-mono-fosfatul ciclic, indus de estrogeni și ocitocină (PĂUȘESCU E. și col.1981). Cu puțin timp înaintea travaliului uterin, acidul arahidonic (precursorul PG) stocat în membranele fetale sub
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]