144 matches
-
le comenteze, de obicei succint, sunt toate nu numai opțiunile unui gust fără greș, dar și ale unei conștiințe artistice de o rară și pură profesionalitate; vezi interviurile acordate lui Adrian Păunescu și Florin Mugur și, de asemenea, nu puține pasagii din Imposibila întoarcere.) Se poate afirma că Marin Preda are, în arta literară, ceea ce la muzicieni se numește o „ureche absolută.” Ceea ce e interesant în cazul scrierilor de debut ale lui Preda este similitudinea de atitudine tehnică, de metodă, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
valorificat cultura medievală (plus în zilele noastre turismul, cărțile poștale ilustrate și reproducerile în culori, care au pus în circulație pe scară largă imagini de catedrale, vitralii, fresce etc.) să nu recurgi la altă sursă asupra acestui subiect decât câteva pasagii din Essai sur les moeurs, asta înseamnă a te scuti cu o cam prea mare dezinvoltură de obligațiile intelectuale ale unui scriitor, mai ales ale unuia „de idei”, și mai înseamnă și o cam imprudentă încredere în virtuțile urechii și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Ce înseamnă cărțile, nu-i fac nimănui injuria de a voi să-i explic. Dar insist asupra valorii pe care o are nu numai substanța lor intelectuală, dar și corpul lor material. Răsfoirea cărții, recitirea întâmplătoare sau premeditată a unor pasagii, meditația și visarea pe marginea ei, toată această gamă de superioare voluptăți nu poate fi niciodată înlocuită, așa cum se preconizează azi, prin metode audio-vizuale sau mai știu eu care. Am asistat asta-toamnă la prelegerile unor arhitecți asupra tendințelor actuale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cu romanul Rătăcire: groaznic pas bleu, de o rară suficiență” (cu toate acestea, cartea a epuizat un tiraj de cinci mii de exemplare numai în anul apariției); „Dezastrul Aidei Vrioni: un act de roman-foileton; critica-mormântală”; „Mare lectură din Aida Vrioni, pasagiu sublim de infatuare”. În stagiunea 1927-1928 Teatrul Popular îi pune în scenă comedia într-un act O noapte de nuntă, în 1941 Studioul Teatrului Național îi joacă piesa Suflet în vâltoare (cu titlul inițial Ispășire, modificat în Vieți frânte), iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
Înființat filiale și oferă diplome În toate micile orășele și târguri din România. „Profesorii” nu se Întâlnesc cu studenții, le oferă doar suport de curs, iar aceste Însăilări sunt copiate fără nerușinare din manuale cunoscute. În grabă, copia torii sar pasagii semnificative, stâlcesc nume importante, n-au rușine, n-au auzit de norme morale. N-au teamă că ar putea fi sancționați. Nu au rușine, dar au sprijinitori. Interesul pentru studiul psihologiei este ridicat În toată Europa. În Franța, unde știu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Comisii pe lângă Ministerul Propagandei care să aplice art. 16 din Convenția de Armistițiu prin „Întocmirea listei tuturor publicațiilor periodice și neperiodice apărute În România de la 1 ianuarie 1917 până la 23 august 1944 cu caracter legionar, fascist, hitlerist, șovinist, nazist sau pasagii dăunătoare bunelor relații ale României cu Națiunile Unite”. Deținătorii unor materiale puse la index sunt somați ca În 30 de zile de la publicarea listei să le predea prefecturilor de județ și Depozitului Oficiului de Hârtie, pedepsele pentru sabotare mergând de la
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cu un număr redus de pagini, pentru că „tipografia nu avea o mașină de capsat mai puternică”. În anul 1999, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a tipărit o broșură, textul unei conferințe publice, a subsemnatului cu titlul „Idol și icoană”, după care, pasagii din acel text, au fost publicate și de revista Mitropoliei Moldovei ca extrase, sub titlul „Icoana în lumina lui Hristos”. .Revista „Puncte cardinale” din Sibiu a publicat sub semnătura mea un articol de combatere a homosexualității, iar revista „Permanențe” din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
provoacă niciun efect, doar indiferență: "Astfel e imaginea scrierilor celor până acum ale poetului nostru și ale expresiilor sale în vorbire: când te întinerește și ți-e drag să îl asculți; când te face să țipi; când de la trecerea unui pasagiu la altul, de la o față la alta a oglindei nu simți nimic"93. Or, Bolliac ridică mizele discuției și încearcă să plaseze acest reproș foarte specific într-o noțiune teoretică a literaturii afectate de timp. În acest sens invocă epopeile
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sugerat numele unei grupări: tuberculoșii. În ceea ce privește polemica, portretistica sub formă de pamflet are un rol principal. Unele analize sunt de un mare rafinament; cele la operele lui Sadoveanu, Iorga, Goga, Eminescu, Topârceanu, Rebreanu, Arghezi. La acestea se adaugă flexibilitatea ideativă, pasagii descriptive de romancier, asociații personale de idei și de fapte. Istoria literaturii române. Compendiu este "tot o epopee, dar nu de eroi, ci de forme, mai degrabă o dramă de idei" (Al. Piru). După ce au fost înlăturate biografiile, scriitorii trăiesc
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Dumnezeu, făcându-ne pe toți să plutim ca pe o apă vie spre limanul speranțelor sfinte. În întâlnirile noastre, când eram adunați pentru a discuta vreo problemă duhovnicească, „un cuvânt”, cum ziceau Sfinții Părinți ai pustiei, aș putea afirma, citând pasagiul din Faptele Apostolilor, că eram ca și în Troia, „în foișorul de sus unde eram adunați, erau multe făclii aprinse”. Pentru fiecare dintre noi și pentru toți laolaltă Hristos nu era doar un ideal exterior, spre Care sau la Care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
De extremă importanță pentru atestarea înzestrării artistice a sorei lui Eminescu mi se pare a fi însemnarea lui Titu Maiorescu (18 febr. 1883), referitoare la spectacolul "Florin și Florica", pe care-l văzuse în seara precedentă: "Excelentă și, în unele pasagii, de o ștrengărească drăgălășie, sora poetului, Doamna Drogli." Cum arăta atunci Aglae? Călinescu o socotește femeie frumoasă. Un desen de I. Cârdei, realizat după o fotografie din 1870, ne-o arată la vârsta de 18 ani are trăsături evident asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Crăciun 1932, redactor fiind Constantin Loghin, asistat mai târziu de către studentul Ujică. Apare de două ori pe lună, în câte patru pagini, format de ziar, iar de Crăciun și de Paști cu suplimente. Foaia cuprindea un articol de îndrumare generală, pasagii din Evaghelia Duminicii respective, sfaturi gospodărești, despre sănătatea omului, agriculturii, creșterea vitelor, întreținerea locuinței, materiale distractive și instructive, informații din țară și străinătate. Calendarul poporului a apărut în 3.500 de exemplare care se expediau intelectualilor de la sate pentru a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din septembrie 1942, D.V., la rubrica „Pe urmele vremii” scrie ceva despre... cifre statistice: „Din Anuarul Camerei de Comerț pe anul 1861, semnat de președintele acestei camere Wilhelm von Alth și de secretarul ei, Andreas Mikulitsch, ambii germani, extrăgeau următoarele pasagii, în traducere românească. Locuitori (ai Bucovinei, N.T.) au fost aici, în secolul XVI numai români; rutenii au venit din învecinata Galiție ca fugari în părțile Nistrului și ale Ceremușului și s-au așezat pe rând, între români...” și mai departe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Dar pe când la 1838 Bălăcescu scria precum am văzut iar Hasdeu la 1871 întrebuința limba literară în care se scrie astăzi la anul 1927, iată cum scriau, la aceeași epocă, ultimii admiratori ai heliadismului, însă mult mitijat 55. Reproduc următorul pasagiu din cel mai bine scris ziar de la 187156. „Vorŭ fi observatŭ lectorii noștri că s-aŭ petrecutŭ multe alegeri generali și parțiali chiar la municipalitate și noi n-am diză nici-uă vorbă despre candidați. Amŭ resistatŭ chiar și totor întrebărilorŭ ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
familiei Lahovary, clădită pe la 1912, nu era, dar era o vechitură de casă cu prăvălii și un etaj. Într una din prăvălii era instalată casa de muzică și editura de muzică Ghebauer 112, care moștenise magazinul lui Alexandru Flechtenmacher.* Până la Pasagiul Român nu este nimic schimbat. Atât numai că actuala Te rasă Oteteleșanu era casa boierească unde trona una din cele mai mari cu coane ale vremii, d-na Oteteleșanu, o mecenă, o femeie foarte primitoare și cu o foarte mare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu o foarte mare autoritate și influență în societatea bucureșteană. Recepțiile, ba lu rile și prânzurile Oteteleșencei, la cari defila „tot Bucureștiul“, erau vestite, iar otelul Oteteleșanu, mai târziu Hotel Frascati a fost renovat și înălțat cu un etaj.113 Pasagiul Român 114 era flancat de două rânduri de case, cari au fost refăcute și înălțate mai târziu; casele bisericii Crețulescu au fost refăcute și ele. Din actualul Palat regal nu exista decât corpul de case în care sunt instalate cancelariile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
demolată în 1931 când s-a început aici construcția de către o societate americană a Palatului Telefoanelor. Hotelul Oteteleșanu, de venit pe la 1875 Hotel Frascati, se afla pe locul pe care azi este Sala Savoy a teatrului satiric-muzical Constantin Tănase. 114. Pasagiul Român începea de pe Calea Victoriei, în apropierea bisericii Krețulescu, acolo unde s-a ridicat în anii noștri un bloc care adăpostește la parter magazinul Muzica și, în colț, librăria Humanitas (Calea Victoriei nr. 41); se termina în strada Câmpineanu. În Pasagiul Român
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
114. Pasagiul Român începea de pe Calea Victoriei, în apropierea bisericii Krețulescu, acolo unde s-a ridicat în anii noștri un bloc care adăpostește la parter magazinul Muzica și, în colț, librăria Humanitas (Calea Victoriei nr. 41); se termina în strada Câmpineanu. În Pasagiul Român se aflau, prin 1870, redacțiile unor ziare (Ro mânul lui C.A. Rosetti), res taurante, cafenele, magazine despre care Bacalbașa va aminti mai încolo; în 1871 Pasagiul Român era „învelit cu sticlă“. 115. Casele marelui logofăt Dinicu Golescu, construite
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
colț, librăria Humanitas (Calea Victoriei nr. 41); se termina în strada Câmpineanu. În Pasagiul Român se aflau, prin 1870, redacțiile unor ziare (Ro mânul lui C.A. Rosetti), res taurante, cafenele, magazine despre care Bacalbașa va aminti mai încolo; în 1871 Pasagiul Român era „învelit cu sticlă“. 115. Casele marelui logofăt Dinicu Golescu, construite între anii 1812 și 1815 au de venit reședință domnească din 1837, în timpul domniei lui Alexandru Ghica Vodă; tot aici și-a avut sediul, în 1848, guvernul revoluționar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
podul de peste apă era singurul pod de fier, de aceea și cafeneaua de lângă apă și pod, o mare cafenea cu terasă, purta numele de Cafeneaua „La Podul de fier“! Casa societății „Dacia“, unde e instalată Banca Agricolă, nu exista. Clădirea pasagiului Villacrosse și Macca 132, precum și pasagiile nu erau făcute, căci pe acest teren era o mare cafenea, restaurant și café-chantant cu grădină la fațadă, purtând numele de „Stadt Pesth“. La „Stadt Pesth“ petreceau mult bucureștenii și au petrecut ascultând cântărețele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de fier, de aceea și cafeneaua de lângă apă și pod, o mare cafenea cu terasă, purta numele de Cafeneaua „La Podul de fier“! Casa societății „Dacia“, unde e instalată Banca Agricolă, nu exista. Clădirea pasagiului Villacrosse și Macca 132, precum și pasagiile nu erau făcute, căci pe acest teren era o mare cafenea, restaurant și café-chantant cu grădină la fațadă, purtând numele de „Stadt Pesth“. La „Stadt Pesth“ petreceau mult bucureștenii și au petrecut ascultând cântărețele germane, până ce a fost dărâmat localul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Timp de treizeci de ani a fost Stadt Pesth locul de întâlnire a tot ce era femei de viață și «jeunesse dorée» în București. Iarna, într-o sală lungă și joasă, vara într-o grădină care ținea cam locul între pasagiile de azi cântau si jucau «artiste» ungare și germane“ - Crutzescu, Podul Mogoșoaiei, p. 114). 134. Redevenită strada Doamnei, încă înainte de cel de al Doilea Război Mondial, după ce se numise puțină vreme și strada Mauriciu Blank. 135. Existent și astăzi pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din splendoare, a fost închiriată Ministerului de Justiție, după aceea a trecut cu chirie în mâna unei evreice care dedea camere mobilate. Mai târziu a fost luată cu chirie de către celebrul, pe vre mea aceea, Mihăiță Lăncierul, antreprenorul tunelului de sub Pasagiul Român, care a transformat-o în casă cu odăi mobilate, mai ales pentru uzul femeilor galante. Grajdul acestor case a devenit, mai târziu, tipografia Gr. Luis, iar magaziile - barăci pentru vânzători de fructe etc.182 Locuri virane, mici căsuțe urmau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
serii de câte 100 și 150 de puncte. Acesta a fost profesorul lui Henri Cazes care, după câteva luni, l-a întrecut. Alături era o mică cafenea unde se juca mai ales cărți și table. Era cafeneaua „La Radu“ în Pasagiu.219 Aci se întruneau jucătorii de profesie, șmecherii și trișorii. Mulți naivi au fost dezbrăcați în această speluncă. Cafeneaua „La Brener“ era situată pe strada Stavropoleos, pe locul unde se află astăzi palatul unei mari bănci. Era o casă cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
biliarde și restaurant. Era foarte căutată de societatea mijlocie. O mare cafenea în fața Hotelului Simion. O altă mare cafenea la Hotel Concordia-nouă, unde era întâlnirea mai ales a evreilor. bucureștiul în 1871 133 218. Café Français (H. Cazes). 219. În Pasagiul Român. 220. Hotelul, restaurantul și grădina de vară Colaro, cu bucătărie orientală, pe strada Smârdan, nr. 35; birtul Colaro se afla la nr. 1. 221. În 1873 se făcea reclamă cafenelei Labes, de pe strada Germană (Smârdan), deschisă de Jacques și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]