4,128 matches
-
mai primit cea mai profitabilă recompensă literară franceză din 1997, cînd Patrick Rambaud a înregistrat un record de librărie cu Bătălia (roman cu adevărat foarte bun, tradus și la noi de Irina Mavrodin în 2001, la Editura EST-Samuel Tastet). Nici Pascal Quignard nu e necunoscut cititorului român, două dintre romanele sale fiind foarte bine traduse de Emanoil Marcu în populara colecție "Cartea de pe noptieră" a Editurii Humanitas: Toate diminețile lumii, anul trecut, și Terasă la Roma, recent. Cîteva informații bio-bibliografice Pascal
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
Pascal Quignard nu e necunoscut cititorului român, două dintre romanele sale fiind foarte bine traduse de Emanoil Marcu în populara colecție "Cartea de pe noptieră" a Editurii Humanitas: Toate diminețile lumii, anul trecut, și Terasă la Roma, recent. Cîteva informații bio-bibliografice Pascal Quignard s-a născut la 23 aprilie 1948 la Verneuil-sur-Avre în-tr-o familie de profesori și muzicieni. După ce și-a obținut licența în filosofie la Nanterre, și-a scris prima carte, l'Etre et le balbutiement, cu care a debutat la
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
care nu a avut succes de public decît în 1991, datorită filmului realizat după Toate diminețile lumii, cu Gérard Depardieu în rolul principal. De fapt, revistele și suplimentele literare ale ziarelor franceze au acordat încă din septembrie largi spații lui Pascal Quignard și celor trei cărți ale sale - Umbrele rătăcitoare, Despre odinioară și Abisuri - care domină "la rentrée" prin singularitatea lor absolută. Pierre Assouline le numea OLNI obiecte literare neidentificate - și ele constituie avangarda unui vast proiect ce va ține cît
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
îndepărtate ale Ultimului regat ar fi Montaigne cu Eseurile lui și excentricul preot anglican din sec. XVII Robert Burton cu Anatomia melancoliei. În "Le Monde des Livres" din 27 septembrie, Patrick Kéchichian admiră fără rezerve edificiul în construcție al lui Pascal Quignard, recunoscînd că e dificil de descris despre ce e vorba în cele 241 de capitole cu o unitate interioară de profunzime: "Parcurgînd epocile și civilizațiile, oprindu-se acolo unde lucrurile și persoanele, operele și peisajele îl rețin, Quignard își
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
în plăcerea erotică... Aș vrea ca Ultimul Regat să urce etapele filogenezei pînă la noi, cei "inorientați". Fiecare volum să fie ca o rotire de uliu în jurul acestei teme, la nivele diferite, descoperind alte și alte lucruri: grota, rîul, sălbăticiunile"... Pascal Quignard recunoaște că întreaga sa operă nu e o lectură facilă, că firea lui lentă și gravă face ca tot ce e comic, ușor sau derizoriu să-i scape total. Romanele naturaliste, psihologice, de moravuri nu-l interesează fiindcă modelele
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
o comedie franțuzească, dar nu una "de rîs", ci mai degrabă una de plîns - din mai multe puncte de vedere, începînd cu subiectul și terminînd cu tonul, paradoxal-pisălogic-aerian, în trena lui Woody Allen. Doar că, în ciuda unei grații indiscutabile, regizoarea Pascale Bailly e atît de departe de strălucirea maestrului... Zice autoarea: "Ce mă interesează cel mai mult la un film, este să merg pe acea linie subțire dintre rîs și plîns, să găsesc într-o dramă situații comice și într-o
Dumnezeu e mare, ele sînt mititele by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14120_a_15445]
-
cu excepția celor plicticoase. Pe traseul căutării de sine, eroina îl caută și pe Dumnezeu, prin diverse religii, de la catolicism la budism, dar mai ales - în scenariul filmului nostru - la iudaism. Obsesii pe care Woody Allen le rezolvă scăpărător și percutant, Pascale Bailly le diluează neinspirat, punînd răbdarea privitorului la o destul de grea încercare. Cu același sentiment de "încercare", am văzut la "Scala", într-o sală goală, alături de 4-5 spectatori, recentul film românesc Ce lume veselă (scenariul și regia Malvina Urșianu). În
Dumnezeu e mare, ele sînt mititele by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14120_a_15445]
-
unde au bătut clopotele în noaptea de Saint-Barthélemy, Saint-Eustache, deasupra a ceea ce încă era o groapă imensă, ca și cum un aerolit ar fi căzut acolo, harpoanele zimțate ale catedralelor Notre-Dame și Sainte-Catherine, turnul Saint-Jacques, biserica Saint-Etienne-du-Mont unde sunt îngropați Racine și Pascal pe care-i salutam din depărtare, turnul Clovis pe care Angelo a pus cândva drapelul roșu. Pilonul kaki, acolo, o, turn Eiffel, păstorule. Eu și cu Treize nu-i știam decât primul etaj. Am urcat într-o zi ca să desfășurăm
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
și își cântă nefericirea" - adaugă comentatorul din 1949. Pentru că o modulează într-o limbă cu atât mai admirabilă cu cât este de împrumut, pentru că o distribuie artistic în perioade lirice, unele ușor oratorice, altele de o amploare în genul lui Pascal sau Nietzsche, vom avea oare neobrăzarea să spunem că această deznădejde e prefăcută?" Câteva dintre secvențele cele mai dense ale cărții au ca obiect opere-reper precum cele ale lui Balzac, Flaubert și André Gide. De fiecare dată, cititorul specializat acordă
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
dăruit cu un interesant aliaj de fantezie și forță constructivă. Acum, Lory Wallfisch s-a întors în SUA, grăbită să-și continue lucrul la traducerea în limba engleză a celei mai importante cărți din literatura enescologică românească "Capodopere enesciene" de Pascal Bentoiu. Aceasta este o dublă imagine pe care dorește să o ofere mediilor universitare americane: opera marelui nostru compozitor - prea puțin cunoscut, pe de o parte, și înalta intelectualitate a scrisului românesc despre muzică în ceea ce are el mai valoros
Tinerețe fără bătrânețe by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15116_a_16441]
-
în care se simt ecouri din Arghezi și Dimov: "ghemuit, cu oasele moi/ neformate-n lichid amniotic/ stau preaplecat la gîndul că și/ prin mine va trece alaiul// și prin mine, cel ca un ochi/ de miel fiert în ciorba pascală..." (Locul de trecere). E un soi de descărnare a eului de vanități, de denudare a sa printr-o aparentă apostazie, care, prin mecanismul parodierii parodiei, sugerează o cale de purificare... Ajunsă la apogeu, parodia face stînga împrejur. Acea "ironie radicală
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
a fi protejat de un geam incasabil de felul celui din care fusese construită cușca lui Eichmann. Titluri Academia Cațavencu s-a specializat în titluri amuzante. Cronicarul are în față numărul 17 din 6 mai. Pe prima pagină, sub genericul pascal (Vine Paștele. N-ai un miel, n-ai un cozonac, n-ai un ou roșu), titlul: Trăiască 1 N-ai! Iar în capul paginii: Mai periculos decît un pit-bull, PIB-ul pitic... Dl Cornel Ivanciuc își consacră ancheta obișnuită dlui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
ocupă poliția română am constatat încă o dată în preajma Paștelui. Din înalt ordin guvernamental, hoardele Ministerului de Interne au năvălit, la intimidare, în piețe. Cu ce misiune? Simplu: să coboare prețurile la produsele agricole, după ce se constatase că, sub presiunea sărbătorilor pascale, acestea o cam luaseră razna. într-adevăr, să dai o sută de mii de lei pe-un kilogram de carne de miel și trei mii pe-un ou e o sfidare fără margini. Numai că vinovați nu sunt țăranii. Ei
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
erau - fiindcă acest eres s-a cam pierdut - niște omuleți mai mici decît piticii și de o bunătate fără pereche. Probabil că de buni ce erau nu puteau fi văzuți. Ce tradiție păgînă va fi fost metamorfozată în această sărbătoare pascală secretă nu știu și nici nu are importanță pentru rostul acestui articol. Înțelesul ei scapă de sub controlul Bisericii. E un semn că țăranul de pe aici a cugetat el că și pe pămînt trebuie să fi rămas niște ființe în întregime
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
un doctorat în filosofie despre principiile care întemeiază valorile vitale și morale ale relației dintre medic și pacient. Dacă acest om sărac programatic n-ar fi fost unul dintre blajinii care există și de fapt nu există din această sărbătoare pascală secretă, cu siguranță că principalul motiv pentru care am scris acest microscop ar fi dispărut. Restul nu mai e treaba mea.
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
Faima redactorului șef se lăbărțează,/ cuprinde în pîlnia ei numele/ poetului urbei.// Mărunt și slinos,/ el proslăvește în versuri policrome,/ numele, faptele/ vivandierei locale,// mîine vor nunti cu toții,/ vor smulge cu măselele de 24 de carate/ carnea fragedă de pe mielul pascal./ Vor chiui, vor tropăi,// vor închina pahare de zăibărel/ roșu în oglinzi de cristal./ Vor așeza răcnind m-a făcut mama/ oltean dantele de argint, spumoase// pe fesele bătrîne/ scofîlcite/ ale istoriei municipale” (Fesele istoriei municipale). Partea visătorului e solitudinea
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
Început în 1982, ciclul epic Prințul Ghica (I, 1982; II, 1984; III, 1986) marchează un moment important al scrisului Danei Dumitriu prin trecerea de la formula romanului „psihologic” din cărțile precedente - Migrații (1971), Masa zarafului (1972), Duminica mironosițelor (1977), Întoarcerea lui Pascal (1979), Sărbătorile răbdării (1980) - la modalitatea specifică romanului așa-zis „istoric”: reperul este secolul XIX, iar semnificația abordării sale epice este definirea momentului și a împrejurărilor în care „s-a deschis viața modernă a unei țări. O țară mică, «înghesuită
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
întotdeauna, Borges spune că poetul care ți se pare prost și nu-ți place pur și simplu nu a scris pentru tine. Cu alte cuvinte, chiar și cel mai îngrozitor poet are un public al lui sau, cum ar zice Pascal Bruckner, "Kitschul unora e fericirea altora" Știm că, în absolut, emoția artistică e una singură. Plăcerea intensă, chiar și naivă, pe care un copil o resimte citind Jules Verne, să zicem unul din favoriții mei, oricum , nu este cu nimic
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
Coșbuc, preluând, ca în cazul ziarului ,,Timpul" conducerea, după retragerea lui Titu Maiorescu. La ,,Speranția" din Arad, a scris prima receptare afectivă a personalității lui Mihai Eminescu, la alta, cum este ,,Umanitatea" din Iași, este descoperit ca semnând cu pseudonimul Pascal. Unele distingându-i frumosul libertății de gândire, cele mai multe capabile să-l integreze ca scriitor în ordinea alcătuirilor umane ale acestei identități. Altele atrăgându-i mecanice atribuiri de sensuri, cu implicări, echivalente cu pierderea libertății și tot ce a însemnat concentrarea
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
a fost prezentat de Prima t.v. ciocnind ouă tricolore, aprinzînd lumînări tricolore și făcînd cadou iepurași tricolori. După ce dl Funar a decis că fundul clujenilor șade bine pe tricolorul băncilor din parcuri, nu ne mai miră nimic, nici măcar kitschul pascal din 27 aprilie. Dacă judecăm după conținutul știrilor dominante pe toate canalele în ziua de Paști, România nu mai are mult pînă la a deveni un stat fundamentalist: trei sferturi din știri s-au referit la Sărbătoarea pascală, de la Mitropolie
Pascale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13968_a_15293]
-
nici măcar kitschul pascal din 27 aprilie. Dacă judecăm după conținutul știrilor dominante pe toate canalele în ziua de Paști, România nu mai are mult pînă la a deveni un stat fundamentalist: trei sferturi din știri s-au referit la Sărbătoarea pascală, de la Mitropolie la închisori unde s-au oficiat slujbe. Interpretarea unor evenimente suna, de exemplu, pe Antenă, în felul următor: biserica din Jurești, Timiș, a ars din cauza unui blestem. Despre o eventuală neglijență, lumînări uitate aprinse etc., nimic. Cauza trebuia
Pascale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13968_a_15293]
-
noi. Dar lectura atentă a cărții neagă această primă impresie. Nu o carte de amintiri literare, ci o carte de amintiri e volumul lui Nadeau. Întîmplarea, care îl aduce într-o zi din iulie 1945 în biroul directorului de la Combat, Pascal Pia, și îl transformă în cronicar, a vrut ca aceastea să fie amintiri literare. „Monștri sacri" sînt, spuneam, cei mai mulți dintre cei care trec prin paginile scrise de Nadeau. Dar ei sînt și oameni, cu luminile și umbrele unei vieții trăite
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
ucis conștient poetul din el și a dorit să dispară în anonimat. Îl admir pe Kafka, pe scriitor, firește, dar și mai mult pe cel care a dorit ca manuscrisele să-i fie arse. Îl admir, foarte aproape de mine, pe Pascal Pia care a refuzat un destin literar, ca și un destin politic ce l-ar fi plasat în rîndul întîi [...] Aceștia sînt «sfinții» mei. Și-mi dau bine seama în ce puncte se aseamănă, pînă și în a refuza admirația
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
plasat, prevestitor, în aceeași alertă dâmbovițeană, în plus căpătând finețea scanerului. Astfel a pozat cam tot ce mișca pe la Editions Salabert, printând doar ceea ce a crezut că merită să fie pus la adăpost. Cu prioritate, partiturile lui Iannis Xenakis și Pascal Dusapin. Și iată că a sosit momentul bilanțului. Un moment în care tare m-aș bucura să prindă curajul de a nu mai amâna lupta cu Timpul și cu Spațiul, adică cu amintirile și cu selecțiile, demarând acel suprem exercițiu
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
Con certe în pragul sărbătorilor pascale În respectul pentru desfășurarea evenimentelor de pregătire a Sărbătorilor de Paște, Filarmonica „Banatul” a programat următoarele două concerte simfonice pentru ziua de joi. Maestrul Joseph Horvath, aflat la pupitrul dirijoral, ne propune pentru joi, 2 aprilie 2015, un concert vocal-simfonic
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94292_a_95584]