52 matches
-
să-l privim ca destin inexorabil, de care nu poți scăpa, și, ca atare, nu te mai socotești responsabil. Autoblamarea asta continuă îți dă senzația că nu mai e nimic de făcut, că așa ești și gata. Ea duce la pasivism și dezangajare, adică exact la ceea ce nu vrem. Cu asta nu construiești spirit antreprenorial, frate, nu modernizezi țara. Oare fețele astea moraliste, care ne tratează mereu ca popor de mâna a doua, știu ce fac? Știu cât defetism induc în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
față de regimul comunist, fiind însă lipsite de vreun program politic. Chiar și pe cei care simpatizau inițial cu sistemul, criza economică și politică a acestuia i-a împins pe poziții adverse. Caracteristic atitudinii politice a imensei majorități a populației era pasivismul. Tentativele de organizare și acțiune politică erau paralizate de represiunea dură, dar și de lipsa perspectivelor internaționale de schimbare. Evoluția societății românești era determinată mai puțin de factori interni și mai degrabă de configurația internațională: rețeaua comunistă internațională în centrul
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
să explicăm atitudinea predilect critică a mass-media prin teoria „cumpărării de către Occident”. Explicarea asumării unei asemenea funcții critice, dincolo de limitele standard occidentale, stă tot în procesul de alienare față de procesul politic, împărtășit în comun de către colectivitate și mass-media. Împinse în pasivism, și mass-media au fost tentate să considere că singura lor modalitate de participare este supravegherea critică a guvernului, dusă până la o suspiciune generalizată. Atitudinea critică a mass-media are o structură simplă: strategia tranziției este corectă; principalii săi promotori occidentali au
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
în perspectiva unui viitor prosper promis. Nu jurnaliștii au creat o asemenea stare de spirit, ei doar au hrănit-o. Ca orice drog, mesajul exclusiv critic față de putere nu face decât să confere o satisfacție perversă, având ca efect întărirea pasivismului colectiv. Contrar concepțiilor curente, asumarea de către mass-media, dincolo de un anumit punct, a rolului de „câine de pază” a blocat funcția constructiv politică a acestora. Un clip repetat obsesiv la televiziune prezintă un cunoscut ziarist care exprimă cu limpezime ostilitatea structurală
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
unora viața grea, ca să aveți voi o viață mai bună”. Dar de ce să nu facă mai bună viața populației contribuind la perfecționarea politicilor de schimbare? Funcția mass-media de supraveghere a „puterii” este normală. Există însă aici riscul de întărire a pasivismului: înlocuirea funcției de a oferi un cadru de participare și dezbatere publică a problemelor colectivității cu asumarea posturii de critic cu orice preț al puterii. Mass-media și voluptatea eșeculuitc "Mass‑media și voluptatea eșecului" România suferă de o adevărată patologie
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
supraviețuire (emigrarea sau o anume rezistență la suferință și încăpățânare de a supraviețui). Alină Mungiu-Pippidi (1995: 130) consideră aceste ultime două metode de "a învinge" sărăcia strategii eficiente pentru o persuasiune naționalistă. Această lipsă de reacție poate avea următoarele conotații: * pasivism, care ascunde o autopercepere drept un popor fie prea răbdător, fie prea leneș. Interesant este faptul ca lenea este de asemenea invocată drept cea de-a doua cauză a sărăciei de către BOP-FSD (apud Vlăsceanu, Miroiu 1999: 37); * puțin respect pentru
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pentru Transilvania și una pentru românii din Banat și Ungaria. Abia în 1881 apare un Partid Național Unitar al Românilor pentru toate aceste regiuni care a refuzat implicarea directă în viața politică a statului dualist ce nu recunoștea națiunea română ("pasivismul"). În 1905 a fost adoptat "activismul", având în 1910 chiar cinci deputați în Parlamentul de la Budapesta. Pe de altă parte, Partidul Țărănesc a fost înființat la 18 decembrie 1918 la București, deci abia după primul război mondial, deși au existat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
conflictuală între indivizii moderni pe principiul reprezentării guvernare-opoziție. Raporturile de reprezentare guvernare- opoziție în cadrul societăților moderne nu sunt altceva decât motoare ale conflictelor social-politice. Democrația directă la nivel social și politic se impune ca o necesitate umană și statală, dincolo de pasivismul abject al civililor moderni, spălați la creier de pastoratul tradiției creștine. Guvernarea directă este noua realitate de mâine, dincolo de subconștientul unui pastorat creștin, care proclama liderul și urmarea lui de către turmă drept principii funcționale în politică și în societate. Păstorul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
idee, aceea a statutului social-politic al omului occidental. Acest statut nu se bazează pe tradiția vechilor greci, aceea de a se (auto)conduce prin asumarea puterii și a responsabilităților ce decurg din această asumare, ci dimpotrivă, pe un soi de pasivism, unde alții trebuie să se sacrifice pentru noi, alții în politică. Întotdeauna alții pentru funcționarea dogmatismului modern al reprezentărilor și, împlicit, al de-responsabilizării civililor. Acest principiu distructiv, atât pentru societate cât și pentru lideri, stă la originea celui al
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
reafirmare a programului din 1848. Actul redactat de George Barițiu s-a difuzat în Gazeta Transilvaniei, Telegraful român, Albina, etc. Arestați imediat, autorii au fost grațiați de împărat. În 1881 s-a format, Partidul Național Român. Acesta a adoptat tactica pasivismului politic, nu a participat la alegerile pentru parlamentul de la Budapesta, declarând că refuză să recunoască unirea din 1867. Până în 1905, când activismul a devenit linia politică a P.N.R., principalul moment al mișcării naționale a fost Memorandumul din 1892. Acesta se
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
reafirmare a programului din 1848. Actul redactat de George Barițiu s-a difuzat în Gazeta Transilvaniei, Telegraful român, Albina, etc. Arestați imediat, autorii au fost grațiați de împărat. În 1881 s-a format, Partidul Național Român. Acesta a adoptat tactica pasivismului politic, nu a participat la alegerile pentru parlamentul de la Budapesta, declarând că refuză să recunoască unirea din 1867. Până în 1905, când activismul a devenit linia politică a P.N.R., principalul moment al mișcării naționale a fost Memorandumul din 1892. Acesta se
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
reafirmare a programului din 1848. Actul redactat de George Barițiu s-a difuzat În Gazeta Transilvaniei, Telegraful român, Albina, etc. Arestați imediat, autorii au fost grațiați de Împărat. În 1881 s-a format Partidul Național Român. Acesta a adoptat tactica pasivismului politic, nu a participat la alegerile pentru parlamentul de la Budapesta, declarând că refuză să recunoască unirea din 1867. Până În 1905, când activismul a devenit linia politică a P.N.R., principalul moment al mișcării naționale a fost Memorandumul din 1892. Acesta se
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
oficială era, desigur, maghiara (Constantiniu, 2011, p. 257). Reacția românilor din Ardeal a fost ambivalentă, intelectualitatea fiind divizată între facțiunea care promova activismul (i.e., apărarea cauzei naționalității române în noile structuri politice ale Monarhiei Duale) și cea care milita pentru pasivism (i.e., abținerea de la activarea în cadrele politice ale Monarhiei Duale, ca mod de a arăta nerecunoașterea legitimității acestora). În 1881, elita politică românească s-a unit sub pavilionul Partidului Național Român, care s-a remarcat prin Memorandumul înaintat împăratului Franz
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Toate acestea influențează practicile educative utilizate de părinți. Spre exemplu, părinții aparținând claselor sociale superioare și mijlocii valorizează reușita școlară, ca mijloc de ascensiune socială, în timp ce, părinții aparținând claselor populare transmit un ,,sindrom al eșeculuiˮ, educația lor fiind dominată de pasivism și fatalism. Analizând stilurile educaționale parentale în funcție de manifestările afective ale părinților în relația cu copilul, D. Baumrind Î1971, 1978, 19991) a clasificat părinții în cinci grupe: autoritari subiectivi, permisivi, neglijenți, supraprotectori și autoritari obiectivi. Stilul autoritar subiectiv combină controlul puternic
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
În aceste condiții, unele atitudini și comportamente ale managerilor (cum ar fi întreruperea procesului de consultanță pe considerentul că participanții îl transformă într-o discuție despre interese, neformalizarea mai accentuată a consultanței prin structuri și reguli precise) și ale angajaților (pasivismul lor) sunt întrutotul justificate. Consiliile de muncă Aceste consilii constituie tot o formă de participare indirectă, prin intermediul reprezentanților. Ele sunt relativ apropiate de comitetele de consultanță, totuși se deosebesc de acestea printr-o serie de caracteristici. Spre deosebire de comitetele de consultanță
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
întâmpină mari rezistențe; sunt incapabile, lipsite de puterea de a schimba ceva; există un gol de conducere, nu au obiective pe termen lung, managerii sunt preocupați de menținerea stării de fapt; se amână deciziile importante, ceea ce duce la inactivitate, la pasivism. 6.2.5. Stilul schizoid/detașat Se evidențiază prin detașare, lipsa implicării, tendința de a se închide în sine; lipsa entuziasmului; indiferența la laude și critici; lipsa interesului pentru prezent și viitor; răceală, lipsa emoțiilor. Credința celor cu un astfel
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Budapesta. Grupul acesta din urmă avea să fie mai influent decît primul. În cadrul a două întruniri ținute de reprezentanții români în 1869, una la Timișoara și cealaltă la Miercurea-Ciuc, a fost pusă în discuție politica generală și a fost aprobat pasivismul. Participanții și-au exprimat îndoiala față de eficiența petițiilor adresate împăratului sau neîncrederea în ajutorul Vienei. În mai 1881, după ani de zile în care se acționase prea puțin, a fost făcut un pas important spre revenirea la o atitudine activă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
unde românii alcătuiau majoritatea populației, obligația ca funcționarii să cunoască limba regiunii în care erau numiți și lărgirea dreptului de vot. Asupra chestiunii tacticii ce trebuia urmată pentru atingerea acestor obiective existau încă dezacorduri între partizanii activismului și cei ai pasivismului, așa încît nu a fost adoptată o politică unitară. Să observăm că accentul principal era pus pe chestiunea națională. Starea țăranilor și problemele sociale și economice ale Transilvaniei nu au constituit subiecte de dezbatere. Liderii români erau perfect conștienți de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
oficială era, desigur, maghiara (Constantiniu, 2011, p. 257). Reacția românilor din Ardeal a fost ambivalentă, intelectualitatea fiind divizată între facțiunea care promova activismul (i.e., apărarea cauzei naționalității române în noile structuri politice ale Monarhiei Duale) și cea care milita pentru pasivism (i.e., abținerea de la activarea în cadrele politice ale Monarhiei Duale, ca mod de a arăta nerecunoașterea legitimității acestora). În 1881, elita politică românească s-a unit sub pavilionul Partidului Național Român, care s-a remarcat prin Memorandumul înaintat împăratului Franz
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Proust realizează ceea ce marele critic german Ernst Robert Curtius a definit drept „transpunere a umanului în vegetal.” Criticul român socotește fundamentală această observație căci luminează „marea metaforă din care se naște originala viziune botanică asupra lumii la Proust.”4 Feminitatea, pasivismul, cloroza, viața sedentară, sensibilitatea luminii, autocontemplația, totul indică, așadar, afinitatea cu regnul vegetal și explică viziunea și arta proustiană. Antiteza esențială a lumii proustiene are doi poli: de o parte stabilitatea (țărănimea împlantată geografic, nobilimea statornică și vecheă, de cealaltă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
susținerea Germaniei. Încălcarea flagrantă a sistemului Tratatelor de pace de la Versailles, înarmarea Germaniei și politica agresivă promovată pentru aplicarea unei ideologii sprijinite pe anumite concepții geopolitice, politica de conciliere a Franței și Angliei, sacrificarea Cehoslovaciei și chiar a Austriei prin pasivism și conciliatorism, dispariția Ligii Națiunilor (ca urmare a boicotului promovat de Germania și URSS) sunt puncte de plecare în modificările raportului de forțe ce au urmat Primului Război Mondial. Ascensiunea revizionismului, încurajat de ideologia fascistă și de nazism, instaurarea dictaturii în cea
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
plantelor." Proust realizează ceea ce marele critic german Ernst Robert Curtius a definit drept "transpunere a umanului în vegetal." Criticul român socotește fundamentală această observație căci luminează "marea metaforă din care se naște originala viziune botanică asupra lumii la Proust." Feminitatea, pasivismul, cloroza, viața sedentară, sensibilitatea luminii, autocontemplația, totul indică, așadar, afinitatea cu regnul vegetal și explică viziunea și arta proustiană. Antiteza esențială a lumii proustiene are doi poli: de o parte stabilitatea (țărănimea împlantată geografic, nobilimea statornică și vecheă, de cealaltă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
lângă frontiera Siriană. în condițiile predării flotei otomane la Alexandria, dezastrul militar în care se găsea Imperiul otoman era total. La 25 iunie 1838, Palmerston a ordonat flotei britanice din Mediterana să taie toate comunicațiile dintre Egipt și Siria. Abandonarea pasivismului care caracterizase politica externă engleză în timpul primei crize egiptene și, în general, în primele decenii ale secolului al XIX-lea, se datora posibilității, deloc neglijabile, ca în locul Imperiului otoman, previzibil și ușor de manevrat, sa apară un stat egiptean puternic
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Odată cu eșecul în alegeri a cabinetului whig, condus de lordul Melbourne, Palmerston a fost nevoit să demisioneze, eveniment care a produs o mare bucurie în mediile diplomatice țariste, încrezătoare într-o politică mai conciliatoare a Angliei, într-un retur la pasivismul care caracterizase precedentul guvern conservator al ducelui de Wellington. Se încheia astfel o etapă în chestiunea orientală și se prefigura o perioadă mai liniștită, de destindere în relațiile anglo-ruse în următorul deceniu. Totuși, Convenția de la Londra nu a antrenat abandonarea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
deci Anceanu de Ciolt...Străbunicul meu dinspre mamă era protopopul Gavril Vaida, care purta și el titlul nobil de Glod, era văr primar cu Alexandru Vaida-Voievod și făceau parte dintre fruntașii Partidului Național din epoca aceea, fiind mare adept al pasivismului politic”. La data de 15 septembrie 1919, la vârsta de 5 ani, Corneliu Coposu a fost înscris la școala confesională română unită din Bobota, pe care a terminat-o la 28 martie 1923. A intrat la Liceul „Sfântul Vasile cel
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]