52 matches
-
posibil.) Dualitatea local-global durează de când lumea și stă la baza dezvoltării societății (culturii) umane. Îmbogățirea spirituală se bazează pe schimb, pe dinamica dintre ceea ce dai și ceea ce primești, dintre cel ce emite ceva și un receptor oarecare, dintre activitate și pasivism în procesul de comunicare spirituală. Uneori primești, alteori dai; uneori te impui, alteori asculți de alții; uneori ești luat în seamă, alteori ești ignorat. Important este să nu ocupi tot timpul același statut sau rang în schimbul ce are loc. Procesul
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
suntem la fel, ajungem o turmă omogenă, o masă ușor manevrabilă. Dincolo de facilitățile inerente (ușurință, rapiditate, acces la informații diverse și imense etc.), mediile clasice, dar și de tip nou generează un anumit tip de inactivism, o lene intelectuală, un pasivism interpretativ la nivelul receptorilor. Aceștia tind să absoarbă clișee, să îngurgiteze reprezentări confecționate de alții, să apeleze la șabloane, la prefabricate valorice, fără a mai gândi pe cont propriu. Fenomenul mediatic desconsideră aproape fățiș meditația, reflecția, cultura scrisă, literară, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
reafirmare a programului din 1848. Actul redactat de George Barițiu s-a difuzat În Gazeta Transilvaniei, Telegraful român, Albina, etc. Arestați imediat, autorii au fost grațiați de Împărat. În 1881 s-a format Partidul Național Român. Acesta a adoptat tactica pasivismului politic, nu a participat la alegerile pentru parlamentul de la Budapesta, declarând că refuză să recunoască unirea din 1867. Până În 1905, când activismul a devenit linia politică a P.N.R., principalul moment al mișcării naționale a fost Memorandumul din 1892. Acesta se
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
plantelor." Proust realizează ceea ce marele critic german Ernst Robert Curtius a definit drept "transpunere a umanului în vegetal." Criticul român socotește fundamentală această observație căci luminează "marea metaforă din care se naște originala viziune botanică asupra lumii la Proust." Feminitatea, pasivismul, cloroza, viața sedentară, sensibilitatea luminii, autocontemplația, totul indică, așadar, afinitatea cu regnul vegetal și explică viziunea și arta proustiană. Antiteza esențială a lumii proustiene are doi poli: de o parte stabilitatea (țărănimea împlantată geografic, nobilimea statornică și vecheă, de cealaltă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
aceleași metode, În calitatea lor de instrumente, pot servi conținuturi diferite (așa cum ne arată, de altfel, și istoria învățământului). Unul și același conținut poate fi transmis și Însușit În moduri diferite, Într-o formă de-a gata, descriptivistă, pasibilă de pasivism sau, dimpotrivă, prin redescoperire, reflecție, acțiune practică, trăire etc., deci Într-o manieră de activizare a funcțiilor mintale constructive și creative ale elevilor etc. 3. Metoda În relația sa cu „subiecții” acțiunii pedagogicetc "3. Metoda În relația sa cu „subiecții
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
orientarea generală a pedagogiei moderne care pune accent pe un Învățământ mai activ, mai participativ și mai pragmatic. Depinde de profesor ca o metodă sau alta să capete o notă mai activizantă, mai participativă sau, din contră, să predispună la pasivism. Subliniind intervenția acestor elemente subiective, care țin de personalitatea profesorului, În determinarea metodelor de Învățământ, nu trebuie să uităm Însă că, până și În acest caz, metodele atestă concomitent și o condiționare obiectivă, În sensul că ele nu sunt un
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să-și exerseze gândirea și spiritul critic. Or, tocmai aici este punctul nevralgic al comunicării orale, o intensă activitate din partea profesorului și o redusă participare a elevilor; cadrul didactic vorbește, „expune”, elevii ascultă, privesc, „asimilează”. Dacă nu acționează, un asemenea pasivism riscă să ducă la plictiseală, la oboseală și lipsă de atenție, de unde o eficiență scăzută a Învățării. Cel care urmărește o expunere este astfel mai mult obiect, decât subiect al Învățării, În sensul că aici nu el acționează, ci cu
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să aleagă Între mai multe soluții, să ajungă la descoperiri; ei sunt obligați să urmeze un drum, totuși prescris, strict jalonat de succesiunea de Întrebări, fără să-și poată manifesta propria inițiativă și spontaneitate de gândire. Or, dirijarea excesivă, generează pasivism și conformism, oferă doar iluzia participării la descoperirea efectivă a adevărurilor, când de fapt elevilor nu le sunt lăsate decât firimiturile cercetării. Un asemenea pseudodialog nu constituie nimic altceva, după Gilbert Leroy, decât un Învățământ expozitiv camuflat, În sensul că
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mult decît o exagerare, o dezumanizare să admiți ca produs al factorului istoriei sau că reflex al caracterului etnic, un fatalism care merge pînă la primirea morții, fără a reacționa. De la caracterul de jale propriu liricei noastre pînă la presupusul pasivism din Miorița este drum lung. Este drept că credința în soarta, in ce ți-e scris, este o trăsătură caracteristică a poporului nostru. Dar la fel și altor popoare... Rezultă că explicările de psihologie etnică în felul celor amintite nu
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
reprobabila energie naționalismul xenofob. Dar înainte de a ajunge aici, tocmai în anii treizeci, ar trebui spus că poetul s-a manifestat, înainte de 1918, în mișcarea politică transilvana, împreună cu Ilarie Chendi, partial Octavian Tăslăuanu, ca unul dintre exponenții aripii oțelite, condamnînd pasivismul majorității fruntașilor P.N.R. Lucrurile s-au acutizat atît de mult încît declanșase vrajba în partid. Mai ales că Al. Vaida-Voevod publică în Tribună un articol incendiar împotriva lui Goga, pe care îl acuză că a primit bani din partea ministrului ungar
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
însurat prima oară cu o unguroaică ( aceea care-i duce lui Maiorescu biletul ce va declanșa internarea la azil a lui Eminescu în iunie 1883) și credea în șansa coexistenței dintre români și maghiari înlăuntrul statului austro-ungar. Fusese dintotdeauna pentru "pasivism" în politică, adică de partea celor care voiau să facă din Partidul Național Român o formațiune capabilă să apere drepturile românilor ardeleni prin negocieri și compromisuri, nu prin luptă directă contra autorităților. Memorandumul a fost rodul acestei politici și Slavici
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
succesiunea episcopului de Caransebeș Popea (unchiul lui T. Maiorescu). A venit pe scaunul mitropolitan Metianu. Omul nostru îi încondeia în jurnal și pe răposat și pe nou înscăunatul. Își păstrase convingerile activiste și, în septembrie 1899, condamnînd, în jurnal, îndîrjit, pasivismul de ieri și de astăzi ("maghiarii sprijinesc pasivitatea și a radicalilor și a moderaților"). Jurnalul e aglomerat de note de lectură pe marginea gazetelor citite (și maghiare și nemțești), aspru în aprecieri, neînduplecat în opțiunile sale mai vechi, deși, acum
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
gest al meu (căruia eu îi dau viață) stă tentația fie de a nu da viață, fie de a nu face binele, fie de a nu lucra (sub o formă sau alta) frumosul. Toate acestea sunt echivalentul morții. Inacțiunea, indiferența, pasivismul, impostura (ș.a.) sunt expresii ale unei morți atitudinale, gestuale, psihologice. Preluate din comunism (alții să facă, alții să-mi dea, alții să umble pentru..., alții să se implice, alții să negocieze, alții să aleagă etc.), aceste tare persistă la nivelul
EXCLUSIV. Semnalele care arată că o persoană va omorî oameni sau se va sinucide. Ce se întâmplă în prezent în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33592_a_34917]
-
a petrecut cu atât de mult timp în urmă încât am și uitat de el” (125). Oamenii Kabulului rătăcesc precum niște spectre sub cnutul talibanilor, îmbrânciți, ca o turmă, în staulul rezervat lor de ulemale isterice. Singura soluție existențială este pasivismul, întoarcerea spre și în sine sau cei foarte apropiați, fatalismul oriental. Așa cum spune inspirat Mussarat: „Ia lucrurile așa cum sunt ele, nu dramatiza, nu le ignora; nu tu ești cel care îți conduci barca, ci cursul destinului tău. ... A trăi înseamnă
Dragoste la Kabul by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5585_a_6910]
-
de a sesiza cauzalitatea evenimentelor. S-a afirmat de multe ori că metodele tradiționale sunt metode pasive deoarece sunt centrate pe activitatea profesorului, în procesul de predareînvățare elevii fiind receptori pasivi. De fapt, toate metodele posedă deopotrivă un grad de pasivism și unul de activism; acesta din urmă variază de la metodă la metodă sau, câteodată, de la un mod de aplicare/utilizare la altul al aceleiași metode. Mai mult decât atât, în relația didactică în care există cel puțin doi actori: profesorul
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
să-l privim ca destin inexorabil, de care nu poți scăpa, și, ca atare, nu te mai socotești responsabil. Autoblamarea asta continuă îți dă senzația că nu mai e nimic de făcut, că așa ești și gata. Ea duce la pasivism și dezangajare, adică exact la ceea ce nu vrem. Cu asta nu construiești spirit antreprenorial, frate, nu modernizezi țara. Oare fețele astea moraliste, care ne tratează mereu ca popor de mâna a doua, știu ce fac? Știu cât defetism induc în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Budapesta. Grupul acesta din urmă avea să fie mai influent decît primul. În cadrul a două întruniri ținute de reprezentanții români în 1869, una la Timișoara și cealaltă la Miercurea-Ciuc, a fost pusă în discuție politica generală și a fost aprobat pasivismul. Participanții și-au exprimat îndoiala față de eficiența petițiilor adresate împăratului sau neîncrederea în ajutorul Vienei. În mai 1881, după ani de zile în care se acționase prea puțin, a fost făcut un pas important spre revenirea la o atitudine activă
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
unde românii alcătuiau majoritatea populației, obligația ca funcționarii să cunoască limba regiunii în care erau numiți și lărgirea dreptului de vot. Asupra chestiunii tacticii ce trebuia urmată pentru atingerea acestor obiective existau încă dezacorduri între partizanii activismului și cei ai pasivismului, așa încît nu a fost adoptată o politică unitară. Să observăm că accentul principal era pus pe chestiunea națională. Starea țăranilor și problemele sociale și economice ale Transilvaniei nu au constituit subiecte de dezbatere. Liderii români erau perfect conștienți de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
reafirmare a programului din 1848. Actul redactat de George Barițiu s-a difuzat în Gazeta Transilvaniei, Telegraful român, Albina, etc. Arestați imediat, autorii au fost grațiați de împărat. În 1881 s-a format, Partidul Național Român. Acesta a adoptat tactica pasivismului politic, nu a participat la alegerile pentru parlamentul de la Budapesta, declarând că refuză să recunoască unirea din 1867. Până în 1905, când activismul a devenit linia politică a P.N.R., principalul moment al mișcării naționale a fost Memorandumul din 1892. Acesta se
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
oficială era, desigur, maghiara (Constantiniu, 2011, p. 257). Reacția românilor din Ardeal a fost ambivalentă, intelectualitatea fiind divizată între facțiunea care promova activismul (i.e., apărarea cauzei naționalității române în noile structuri politice ale Monarhiei Duale) și cea care milita pentru pasivism (i.e., abținerea de la activarea în cadrele politice ale Monarhiei Duale, ca mod de a arăta nerecunoașterea legitimității acestora). În 1881, elita politică românească s-a unit sub pavilionul Partidului Național Român, care s-a remarcat prin Memorandumul înaintat împăratului Franz
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
susținerea Germaniei. Încălcarea flagrantă a sistemului Tratatelor de pace de la Versailles, înarmarea Germaniei și politica agresivă promovată pentru aplicarea unei ideologii sprijinite pe anumite concepții geopolitice, politica de conciliere a Franței și Angliei, sacrificarea Cehoslovaciei și chiar a Austriei prin pasivism și conciliatorism, dispariția Ligii Națiunilor (ca urmare a boicotului promovat de Germania și URSS) sunt puncte de plecare în modificările raportului de forțe ce au urmat Primului Război Mondial. Ascensiunea revizionismului, încurajat de ideologia fascistă și de nazism, instaurarea dictaturii în cea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
conflictuală între indivizii moderni pe principiul reprezentării guvernare-opoziție. Raporturile de reprezentare guvernare- opoziție în cadrul societăților moderne nu sunt altceva decât motoare ale conflictelor social-politice. Democrația directă la nivel social și politic se impune ca o necesitate umană și statală, dincolo de pasivismul abject al civililor moderni, spălați la creier de pastoratul tradiției creștine. Guvernarea directă este noua realitate de mâine, dincolo de subconștientul unui pastorat creștin, care proclama liderul și urmarea lui de către turmă drept principii funcționale în politică și în societate. Păstorul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
idee, aceea a statutului social-politic al omului occidental. Acest statut nu se bazează pe tradiția vechilor greci, aceea de a se (auto)conduce prin asumarea puterii și a responsabilităților ce decurg din această asumare, ci dimpotrivă, pe un soi de pasivism, unde alții trebuie să se sacrifice pentru noi, alții în politică. Întotdeauna alții pentru funcționarea dogmatismului modern al reprezentărilor și, împlicit, al de-responsabilizării civililor. Acest principiu distructiv, atât pentru societate cât și pentru lideri, stă la originea celui al
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Toate acestea influențează practicile educative utilizate de părinți. Spre exemplu, părinții aparținând claselor sociale superioare și mijlocii valorizează reușita școlară, ca mijloc de ascensiune socială, în timp ce, părinții aparținând claselor populare transmit un ,,sindrom al eșeculuiˮ, educația lor fiind dominată de pasivism și fatalism. Analizând stilurile educaționale parentale în funcție de manifestările afective ale părinților în relația cu copilul, D. Baumrind Î1971, 1978, 19991) a clasificat părinții în cinci grupe: autoritari subiectivi, permisivi, neglijenți, supraprotectori și autoritari obiectivi. Stilul autoritar subiectiv combină controlul puternic
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
și incertitudinilor, ca urmare nu numai a limitelor inerente cunoașterii, ci și ca rezultat al unor interese, scopuri, obiective care contrazic cerințele unor acțiuni raționale, bine elaborate pe baza unor calcule de eficacitate greșit fundamentate. Între egoism și altruism, între pasivism și aventurism, conformism și contestare, există o serie de timpi care pot genera perturbări sociale. Dimensiunea etică în conceperea resurselor umane devine tot mai importantă într-o lume tot mai mult supusă unor șocuri destabilizatoare, și tot mai mult integrată
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]