KorAP: Find »[drukola/base=pasivizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

108 matches

Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374

3.2 - (fig. 4 [13]) suprapunându-se perfect pe domeniul rH 10...42 din figura 6. Mai mult, frapează asemănarea curbelor din figurile 6 și 4 cu curba anodică de polarizare (fig. 7), ceea e confirmă rolul fenomenelor redox în pasivizarea metalelor. În privința transpunerii în termeni de rH a diagramei Poubaix pentru sistemul Fe-apă de pildă (fig. 6) putem observa și o altă asemănare cu dependența nivelului coroziunii de rH-ul mediului agresiv (fig. 4). Dacă, peste figura 5 suprapunem această

Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan (2010) [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
formându-se o pilă redox, cu electrozii identici (metalul din cele două zone, dar echipotențial), dar cu electrolit diferențiat în spațiul anodic, respectiv catodic. În fundul pitului, unde soluția este mai oxidantă, metalul se dizolvă. Metalul pasivizat este un caz particular. Pasivizarea înseamnă că metalul este menținut superficial la un potențial (artificial) mai mare decât cel al soluției, iar la nivelul unei discontinuități a filmului pasiv apare o pilă de tipul celei din figura 13, unde anodul, constituit din massa metalică mai

Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan (2010) [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
produșii de coroziune fiind, în raport cu materialul de construcție inițial, o stare entropică. Ca mediator/cale a procesului, se pot lua în considerare ciclurile de pasivizări-depasivizări la care este supus metalul în urma oscilațiilor de rH din mediul acvatic [118]. Într’adevăr, pasivizarea poate interveni și în absența unui oxidant propriu-zis, când însăși apa poate deveni așa ceva:[14] Totul este ca apa să dobândească un caracter oxidant, posibilitate care se observă din cele de mai sus. Un experiment preliminar a fost inițiat pentru

Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan (2010) [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482

cu mai multe ordine de mărime (B-C), datorită formării unui strat de protecție pasiv, în general foarte subțire din oxid. Potențialul la care are loc acest proces se numește potențial de pasivare, Epas, iar curentul corespunzător punctului B curent de pasivizare, ipas. Prin creșterea potențialului la valori mai mari grosimea peliculei de oxid va crește, curentul rămânând însă la o valoare aproximativ constantă. Dacă startul oxidic este slab conducător electric (fiind format, de exemplu, din oxizi de Al, Zr sau Ta

Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
este adecvat. De exemplu, în cazul aliajelor austenitice Fe-Ni-Cr coroziunea de acest tip este determinată de precipitarea carburilor bogate în Cr la limita grăunților, fenomen însoțit de sărăcirea în Cr a regiunilor adiacente carburilor la un nivel inferior celui necesar pasivizării. Acest fenomen, numit „sensibilizare”, arată că aliajul este sensibil la atacul la limitele de grăunți. O altă cauză a coroziunii intergranulare o reprezintă segregarea impurităților, cum ar fi cele de S sau P, la limitele de grăunți. De exemplu, coroziunea

Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

2. Verbele de percepție evidențială din română......................................... 132 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special" de verb copulativ................. 132 6.2.2. Verbul a suna. Grila sintactică................................................ 136 6.2.3. Verbul a mirosi. Grila sintactică.............................................. 137 7. Pasivizarea verbelor de percepție. Efecte ale pasivizării.................................. 138 8. Concluzii................................................................................................................ 143 ÎNCHEIERE......................................................................................................................... 144 ANEXĂ............................................................................................................................... 150 BIBLIOGRAFIE................................................................................................................... 153 INTRODUCERE 1. Precizări metodologice Lucrarea Modalități de exprimare a percepțiilor fizice. Verbele de percepție în limba română este o cercetare monografică a clasei verbelor

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
română......................................... 132 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special" de verb copulativ................. 132 6.2.2. Verbul a suna. Grila sintactică................................................ 136 6.2.3. Verbul a mirosi. Grila sintactică.............................................. 137 7. Pasivizarea verbelor de percepție. Efecte ale pasivizării.................................. 138 8. Concluzii................................................................................................................ 143 ÎNCHEIERE......................................................................................................................... 144 ANEXĂ............................................................................................................................... 150 BIBLIOGRAFIE................................................................................................................... 153 INTRODUCERE 1. Precizări metodologice Lucrarea Modalități de exprimare a percepțiilor fizice. Verbele de percepție în limba română este o cercetare monografică a clasei verbelor de percepție din limba română. Tema

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
percepție în funcție de câteva distincții semantice: percepția fizică - percepția cognitivă, percepția directă - percepția indirectă, percepția concretă - percepția abstractă. Arătăm că sensul verbelor este strict dependent de natura semantică a argumentelor selectate. În fine, remarcăm comportamentul oscilant al verbelor de percepție în ceea ce privește pasivizarea: selecția pasivului prototipic sau a pasivului cu se în condiții semantico-referențiale diferite. Remarcăm, în acest sens, existența unor tendințe de pasivizare. Studiul comportamentului semantico-sintactic al verbelor de percepție vizează funcționarea verbelor de percepție în limba actuală. Exemplele folosite sunt exemple

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
este strict dependent de natura semantică a argumentelor selectate. În fine, remarcăm comportamentul oscilant al verbelor de percepție în ceea ce privește pasivizarea: selecția pasivului prototipic sau a pasivului cu se în condiții semantico-referențiale diferite. Remarcăm, în acest sens, existența unor tendințe de pasivizare. Studiul comportamentului semantico-sintactic al verbelor de percepție vizează funcționarea verbelor de percepție în limba actuală. Exemplele folosite sunt exemple construite și în măsura mai mică exemple din texte literare sau din internet. În diferite puncte ale cercetării am considerat importante

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Verbele de percepție evidențială (a arăta, a suna, a mirosi) vor fi analizate individual, semnalând trăsăturile care le apropie sau care le diferențiază între ele. În ultima parte a capitolului, vom urmări comportamentul verbelor de percepție în legătură cu operațiile sintactice de pasivizare și impersonalizare. 2. Distincțiile percepție directă vs indirectă, fizică vs cognitivă, concretă vs abstractă În strânsă legătură cu distincțiile semantice menționate mai sus, s-a observat că în unele structuri cu verbul de percepție a vedea se poate exprima o

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
printr-un grup prepozițional organizat în jurul prepoziției cu sens comparativ a: (262) Toată casa miroase a fum. Lexicalizarea Experimentatorului prin clitic în cazul Dativ este posibilă doar în tiparul semnlat mai sus la (260b): (263) Îmi miroase a parfum. 7. Pasivizarea verbelor de percepție. Efecte ale pasivizării Verbele de percepție care au posibilitatea construcției cu un obiect direct - cele de percepție nonintențională și cele de percepție intențională - participă la operația sintactică de pasivizare. În funcție de organizarea semantico-referențială a enunțurilor, unitățile verbale acceptă

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
prepoziției cu sens comparativ a: (262) Toată casa miroase a fum. Lexicalizarea Experimentatorului prin clitic în cazul Dativ este posibilă doar în tiparul semnlat mai sus la (260b): (263) Îmi miroase a parfum. 7. Pasivizarea verbelor de percepție. Efecte ale pasivizării Verbele de percepție care au posibilitatea construcției cu un obiect direct - cele de percepție nonintențională și cele de percepție intențională - participă la operația sintactică de pasivizare. În funcție de organizarea semantico-referențială a enunțurilor, unitățile verbale acceptă fie pasivul cu a fi (pasivul

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
la (260b): (263) Îmi miroase a parfum. 7. Pasivizarea verbelor de percepție. Efecte ale pasivizării Verbele de percepție care au posibilitatea construcției cu un obiect direct - cele de percepție nonintențională și cele de percepție intențională - participă la operația sintactică de pasivizare. În funcție de organizarea semantico-referențială a enunțurilor, unitățile verbale acceptă fie pasivul cu a fi (pasivul prototipic), fie pasivul cu se (pasivul reflexiv). Vom încerca să stabilim care sunt contextele în care verbele analizate "aleg" între pasivul cu a fi și pasivul

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
fie pasivul cu a fi (pasivul prototipic), fie pasivul cu se (pasivul reflexiv). Vom încerca să stabilim care sunt contextele în care verbele analizate "aleg" între pasivul cu a fi și pasivul cu se și care sunt efectele concomitente cu pasivizarea. Ne vom referi atât la situații în care verbele de percepție (a vedea, a auzi, a privi, a asculta, a simți, a atinge, a gusta, a mirosi) sunt folosite cu sensul primar perceptual, cât și la situații în care verbele

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
conjuncțională/relativă sau ca propoziție gerunzială (264-267). Alegerea între tipul de pasiv pare că este determinată și de anumite restricții aspectuale. Dacă verbul din matrice este [+Perfectiv] sau dacă întreaga construcție exprimă un eveniment iterativ, verbul de percepție acceptă doar pasivizarea prototipică (268). ACTIV PASIV (264) De aici văd munții. > (264') *Sunt văzuți munții vs Se văd munții. (265) Îl văd pe Andrei jucându-se în parc. > (265') Se vede Andrei jucându-se în parc. (266) Văd că vă jucați frumos

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
poziția obiectului direct are trăsătura [-Animat]. ACTIV PASIV (274) Copiii privesc mașinile și mă întreabă unde se duc. Mașinile sunt privite (de copii). ? Se privesc mașinile. * A auzi (a) A auzi "a percepe auditiv" (nonintențional, perceptual) are, în raport cu transformarea de pasivizare, un comportament asemănător verbului a vedea. Acceptă pasivul cu se independent de tipul de construcție - cu un nominal obiect direct (275), într-o structură cu obiect direct avansat (276) sau cu obiect direct realizat prin propoziție conjuncțională (277). Selecția trăsăturii

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
cu se independent de tipul de construcție - cu un nominal obiect direct (275), într-o structură cu obiect direct avansat (276) sau cu obiect direct realizat prin propoziție conjuncțională (277). Selecția trăsăturii aspectuale [+Perfectiv] face ca verbul să accepte doar pasivizarea prototipică (278): ACTIV PASIV (275) Aud pianul. > (275') Se aude pianul. (276) Îl aud pe Andrei cântând. > (276') Se aude Andrei cântând. (277) Aud că susură apa. > (277') Se aude că susură apa. (278) L-am auzit pe Andrei cântând

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în funcție de sensul actualizat: ACTIV PASIV (281) Cei prezenți au ascultat cu atenție discursul de recepție. > (281') Discursul de recepție a fost ascultat cu atenție. (282) Copiii mei ascultă muzică rock. > (282') Se ascultă muzică rock. * Verbul a simți senzorial acceptă pasivizarea doar în contextele în care obiectul direct se realizează prin nominal (283-285), nu și în contextele în care acesta are realizare propozițională (286). A simți cu obiect direct realizat propozițional acceptă pasivizarea în contextele în care nu mai desemnează percepția

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
ascultă muzică rock. * Verbul a simți senzorial acceptă pasivizarea doar în contextele în care obiectul direct se realizează prin nominal (283-285), nu și în contextele în care acesta are realizare propozițională (286). A simți cu obiect direct realizat propozițional acceptă pasivizarea în contextele în care nu mai desemnează percepția senzorială, ci o observație de natură intuitivă (286'): ACTIV PASIV (283) Simt miros de ars. > (283') Se simte miros de ars. (284) Simt gustul de prune. > (284') Se simte gustul de prune

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
286') *Se simte că... (287) Simțeam că îi era frică. > (287') Se simțea că îi era frică. * Verbele de percepție de contact par să fie neutre la distincția pasiv prototipic - pasiv reflexiv (288-289); verbul a atinge acceptă în mod firesc pasivizarea atunci când se îndepărtează de sensul perceptual, actualizând un sens mai abstract (290): ACTIV PASIV (288) Bucătăreasa gustă mâncarea. > (288') Se gustă mâncarea./ Mâncarea este gustată. (289) Unii clienți miros florile. > (289') Se miros florile./ Florile sunt mirosite... (290) Am atins

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
celelalte două clase, fiindcă unitățile incluse exprimă un alt tip de informație perceptuală - modală, inerent evaluativă - și participă la construcții sintactice diferite de cele caracteristice verbelor de percepție nonintențională și intențională. Încheiem capitolul prin semnalarea unor particulărități în ceea ce privește capacitatea de pasivizarea a verbelor de percepție. Arătăm că acestea manifestă o preferință pentru pasivul-reflexiv și lasă neacoperită poziția complementului de agent. Menționăm că, deși se observă anumite tendințe în ce privește pasivizarea, o regulă fermă este dificil de stabilit. Ceea ce ne-am propus în

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
nonintențională și intențională. Încheiem capitolul prin semnalarea unor particulărități în ceea ce privește capacitatea de pasivizarea a verbelor de percepție. Arătăm că acestea manifestă o preferință pentru pasivul-reflexiv și lasă neacoperită poziția complementului de agent. Menționăm că, deși se observă anumite tendințe în ce privește pasivizarea, o regulă fermă este dificil de stabilit. Ceea ce ne-am propus în lucrarea de față a fost să surprindem și să analizăm comportamentul unităților din clasa verbelor de percepție în limba română actuală, din dublă perspectivă - semantică și sintactică. Fără

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

Google de mai sus, verbul tranzitiv folosit la o formă nepersonală este a avea, care are un grad de tranzitivitate slab (cf. Pană Dindelegan, 2003: 103-115). Gradele de tranzitivitate (forte sau slabă) se stabilesc în funcție de anumite teste sintactice: dublarea și pasivizarea. Există două trepte de tranzitivitate slabă, reprezentate de: (a) verbe tranzitive care acceptă dublarea CD, dar nu acceptă pasivizarea, (b) verbe tranzitive care nu admit nici pasivizarea, nici dublarea (cf. Pană Dindelegan, 2003: 106). Verbele care nu admit pasivizarea se

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
tranzitivitate slab (cf. Pană Dindelegan, 2003: 103-115). Gradele de tranzitivitate (forte sau slabă) se stabilesc în funcție de anumite teste sintactice: dublarea și pasivizarea. Există două trepte de tranzitivitate slabă, reprezentate de: (a) verbe tranzitive care acceptă dublarea CD, dar nu acceptă pasivizarea, (b) verbe tranzitive care nu admit nici pasivizarea, nici dublarea (cf. Pană Dindelegan, 2003: 106). Verbele care nu admit pasivizarea se încadrează în clasa mai largă a verbelor non-agentive. Un astfel de verb este a avea, care admite dublarea, dar

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
de tranzitivitate (forte sau slabă) se stabilesc în funcție de anumite teste sintactice: dublarea și pasivizarea. Există două trepte de tranzitivitate slabă, reprezentate de: (a) verbe tranzitive care acceptă dublarea CD, dar nu acceptă pasivizarea, (b) verbe tranzitive care nu admit nici pasivizarea, nici dublarea (cf. Pană Dindelegan, 2003: 106). Verbele care nu admit pasivizarea se încadrează în clasa mai largă a verbelor non-agentive. Un astfel de verb este a avea, care admite dublarea, dar nu admite pasivizarea: *Cărțile sunt avute de Ion

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]