46 matches
-
acela al codului penal. Eroii au acces la idei și, chiar dacă ideile nu sunt totdeauna memorabile, efortul prozatorului de a introduce experiența intelectuală în epică este de luat în seamă. Pius Dabija și Rafael Gheorghiu discută despre artă și ascultă Passacaglia de Bach. Caracterele se nuanțează în funcție de opțiunile lor artistice. În finalul Cronicii..., D. anunță Colecția de Biografii, Autobiografii și Memorii Contemporane, cu sugestia că va continua cronica comediei umane românești prin noi episoade. Este ceea ce, în parte, a realizat printr-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
de Alfred Șnitke. Înrudit în spiritul ironic cu muzica lui Șostakovici, prieten bun cu Șnitke, Vieru va lansa la rândul său noi versiuni ale acestor forme polifonice. Încă de la vârsta de 20 de ani scrie o suită pentru pian, Preludiu, Passacaglia și Toccata, iar în prima sa lucrare de succes, Oratoriul Miorița (1957), o temă de passacaglie începe să exploreze acel univers modal care va deveni curând emblematic pentru stilul autorului. În Lupta cu inerția (1959-62, din cadrul ciclului Muzică pentru Bacovia
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
1948) și altele, M. Sorbul cu o prelucrare după Don Quijote, Al. Kirițescu cu Darul frăției ș.a. Li se adaugă și câțiva poeți și prozatori care scriu teatru. M. Beniuc cu În Valea Cucului, 1958, și Întoarcerea, 1960, T. Popovici, cu Passacaglia, 1961, sau Alexandru Sever cu Boieri și țărani, 1955, nici acestea demne de atenție. În fine, cei câțiva dramaturgi Ťconsacrațiť, unii cu activitate prelungită mult dincoace de granițele epocii (Paul Everac), alții prizonierii ei (M. Davidoglu, Dorel Dorian, Alexandru Mirodan
Câtevaintrări dedicționar(VIII) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7332_a_8657]
-
și, corespunzător, cel al numelui bachian cotează „coincidența!” ca autosimilitate între parte și întreg - între temă și numele creatorului de opusuri muzicale, Johann Sebastian Bach/Bach. Coincidențe numerice cu tema fugii în Do major sunt ne-numărate, de exemplu, în Passacaglia pentru orgă de J.S.Bach, la nivelul expunerilor tematice și al sunetelor aferente celor două părți, variațiunile și fuga: Variațiunile: 21 enunțuri tematice; sunetele temei Fuga: 12 enunțuri tematice; sunetele temei - Sunetele temei (numărul unităților minimale însumate) - Passacaglia. - Tema mică
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
exemplu, în Passacaglia pentru orgă de J.S.Bach, la nivelul expunerilor tematice și al sunetelor aferente celor două părți, variațiunile și fuga: Variațiunile: 21 enunțuri tematice; sunetele temei Fuga: 12 enunțuri tematice; sunetele temei - Sunetele temei (numărul unităților minimale însumate) - Passacaglia. - Tema mică/tema-standard (numărul de sunete) - Do major. - Enunțurile tematice (numărul total de expuneri) - Passacaglia. - Tema mare/super-tema (numărul de sunete) - Do major. • Sunetele temei-standard și vârsta viețuirii bachiene (65 ani) (Cântul bachian despre vremea bachiană - premoniție sau coincidențe!) Simbolul
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
aferente celor două părți, variațiunile și fuga: Variațiunile: 21 enunțuri tematice; sunetele temei Fuga: 12 enunțuri tematice; sunetele temei - Sunetele temei (numărul unităților minimale însumate) - Passacaglia. - Tema mică/tema-standard (numărul de sunete) - Do major. - Enunțurile tematice (numărul total de expuneri) - Passacaglia. - Tema mare/super-tema (numărul de sunete) - Do major. • Sunetele temei-standard și vârsta viețuirii bachiene (65 ani) (Cântul bachian despre vremea bachiană - premoniție sau coincidențe!) Simbolul sonic al numelui, corelat cu tonalitățile minore ale fugilor în sib, la, do, si, prima
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
a scăpat să-i dezvăluie Domnul/ la ultima lor Consultație./ Oricum, te las, prietene, îmi spune el,/ să te-ntinzi pe targa asta a orgii mele./ Am destule hăuri în mine, destule leagăne.// Ce va fi mîine " vom afla mîine" (Passacaglia). Razele imaginilor resignat-provocatoare conturează o boltă grandioasă pe care tot ele o străpung. Intervine însă o anume ezitare. Pe de-o parte, rebeliunea autorului aduce o solidarizare crispată cu ființa sa somatică, reprezentînd un refugiu în carnea și sîngele său
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
purceluși“, de Gheorghe Stana, 23. 04, ora 11. Teatrul German de Stat: „60 de ani și cu nimic mai înțelept“, un show cu Bernd von Bömches la 60 de ani, 18. 04, ora 17. Filarmonica „Banatul“: Concert simfonic, A. Webern: „Passacaglia“ (primă audiție); F. Mendelssohn-Bartholdy: Dublu concert pentru vioară, pian și orchestră; O. Respighi: „Pinii din Roma“, poem simfonic. Dirijor: Federico Longo (Italia). Soliști: Jenny Abel - vioară (Germania), Mihai Ungureanu - pian; 23. 04, ora 19, sala C.N.A. „Ion Vidu“. Teatrul de
Agenda2004-16-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282326_a_283655]
-
naziste, lucrările sale au fost trecute în categoria producțiilor de „artă degenerată“. După război, creația sa a fost redescoperită și transformată în model pentru noua generație. A compus muzică vocal-simfonică, de cameră, pentru pian și muzică vocală; pot fi menționate „Passacaglia pentru orchestră“ (1908), „Concert pentru 9 instrumente“ (1934), „Cvintet pentru coarde și pian“ (1938). VINERI, 16 SEPTEMBRIE JEAN PIAGET Acum un sfert de secol a trecut în neființă epistemologul elvețian Jean Piaget. Născut în 1896, a avut o bogată activitate
Agenda2005-37-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284191_a_285520]
-
ale lui Beethoven, liedurile lui Schubert, Mahler ( Simfonia a 5-a), Bruckner ( Simfonia a 3-a), Le Sacre du printemps și lucrările târzii ale lui Stravinsky (în care aplică tehnica „la sânge” și reușește să atingă expresia pură), Ligeti (de la Passacaglia ungherese la Atmosphères), „Les Spectraux” (spectraliștii români!), pe care i-am predat la Universitate. B.T.: Un univers policrom, cei din urmă autori, spectraliștii, intrând perfect în consonanță cu ideea de viață intimă a sunetului, insuflată de către doamna Marbe. Cum ți-
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
depășite cu naturalețe: Toccata cu solo-urile destinate pedalierului - un passagio extins, unic în literatura orgii prin amploare, Adagio rulând ca o impresionată arie și Fuga, cu registrele iscusit combinate, toate au relevat subtilele meditații contrapunctice, ilustrând omnitatea Creatorului. Conceperea Passacagliei - lucrarea cea mai cunoscută publicului - într- un un singur arc și mai puțin ca o formă variațională, văzută ca o dezvoltare permanentă își are justificarea ei, influențată poate de persistența unei amprente sonore mai potrivită pentru variantele orchestrate (cele mai
Remembering 2013 by Corina BURA [Corola-journal/Journalistic/83726_a_85051]
-
Botoșani, dirijor Max Weber; Fragmente din suită au fost prezentate coregrafic la Teatrul UGS, București.<footnote Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Editura Muzicală, București, 1967, p. 371. footnote> OBSERVAȚII: 46. TITLUL LUCRĂRII: Sonata bizantină pentru violoncel (violă) solo I. Praeludium II. Passacaglia III. Finale DURATA APROXIMATIVĂ: 8 minute ANUL TERMINĂRII: 18. III. 1940 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 2712 F. Sp. 502 DESCRIERE: F. Sp. 2712: manuscris în creion, probabil schița lucrării. Partea I, Praeludium, este scrisă pe pagina
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
5 și se încheie pe pagina 6, unde există semnătura și data, scrise cu cerneală neagră: Paul Constantinescu, 18 III 940. F. Sp. 502: manuscris în tuș negru, foarte frumos scris. Pagina de gardă: Sonata bizantină pentru viola solo. Praeludium; Passacaglia; Finale. Jos, dreapta: P. Constantinescu, 1940. Conține 5 pagini. La sfârșit este semnat și datat Paul Constantinescu, 18 III 1940. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 5; V.T.; M.P.; S.I. TIPĂRITĂ
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
valențele asiatice ale comunismului - rolul dominator al maselor, distrugerea oricărei fărâme de individualitate. Scena de masă din actul I, 2, în care servitorii își bat joc brutal și grosolan de Aksinia, e tocmai asemenea ilustrare a forței animalice. Schema de passacaglia, folosită și de alți autori ai vremii, îndeosebi cei germani (Berg sau Hindemith) e pusă în valoare extraordinar de Richard Jones. Reluarea temei muzicale - de pildă, în momentul nunții - e ilustrată tragi-comic de nuntașii împărțiți pe "compartimente", ca la orchestră
O seară la Scala din Milano by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9529_a_10854]
-
căpătat la Andreescu valori cromatice vizuale, pictural-scenice, definind spații de o claritate solară incandescentă, vibrantă, spații animate cu concursul sensibil etalat, atent participativ al muzicienilor ansamblului. De o structurare bine reliefată s-a dovedit a fi, în mod special, finalul, passacaglia, al Suitei a 3-a de "Arii și dansuri antice". Solista serii, violonista germană Jenny Abel, un artist temeinic atașat vieții noastre muzicale, a prezentat "Concertul gregorian", o lucrare rar întâlnită în peisajul actual al vieții internaționale de concert. Este
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
o asamblare compusă din sunete sau structuri (e.g., Rihm, Musik für drei Streicher). 3. Opera muzicală postmodernă explicit eteroclita, i(d).e(st) că dificilă problemă a formei este soluționată prin intermediul unei raportări explicite la forma existența anterior (e.g., Ligeti, Passacaglia ungherese). 4. Opera muzicală postmodernă nu se raportează la ea însăși, materialul sau este preluat din alte muzici (e.g., Schnittke, Third String Quartet). 5. Opera muzicală postmodernă este ironică și astfel împinge adevărul artistic spre distorsiunea acestuia și sugerează că
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
sounds or structures (e.g., Rihm, Musik für drei Streicher). 3. The postmodern musical work is formally heteronomous, i.e., the difficult problem of form is solved, this being achieved through a strong connection to previously existing and functioning forms (e.g., Ligeti, Passacaglia ungherese). 4. The postmodern musical work refers outside of itself; its material is taken from other music (e.g., Schnittke, Third String Quartet). 5. The postmodern musical work is ironic, and thus pushes artistic trugh towards a distortion of the truth
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
nu își fac scrupule din a sacrifica un inocent ies la lumină într-un mod ce amintește de Boule-de-Suif, nuvela lui Maupassant. Din perspectiva ideologică îndeobște conformistă adoptată în proză e privită existența și în teatrul lui P. Acțiunea dramei Passacaglia (1960) se petrece în august 1944. Doi militari germani pătrund în casa unui profesor de muzică, evreu, al cărui fiu adoptiv, Andrei, muzician genial, tocmai interpretează la pian Passacaglia lui Bach. Unul din oaspeții nedoriți, profesor de filosofie în viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
proză e privită existența și în teatrul lui P. Acțiunea dramei Passacaglia (1960) se petrece în august 1944. Doi militari germani pătrund în casa unui profesor de muzică, evreu, al cărui fiu adoptiv, Andrei, muzician genial, tocmai interpretează la pian Passacaglia lui Bach. Unul din oaspeții nedoriți, profesor de filosofie în viața civilă, e atât de impresionat încât, îmbrățișându-l pe Andrei, afirmă că, pentru el, războiul s-a sfârșit. Se schimbă însă brusc atunci când Andrei se declară evreu (fără a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
posibilitatea salvării de ratare. Virtualul nucleu al unei drame e iubirea dintre Andrei și fiica profesorului, Ada, atrasă și de Mihai, spre care Andrei, complexat de infirmitatea lui, o împinge. Pluralitatea surselor de dramatism (politico-ideologică, etico-ideologică, etnică, erotică) generează în Passacaglia mai multe nuclee dramatice, reunite arbitrar într-o singură piesă. O unică idee, politico-filosofică, sudează piesa și scenariul de film Puterea și adevărul (1973): rămânerea în urma vieții a unui conducător de partid care, deținând o înaltă funcție, se crede infailibil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
București, 1962; Columna, București, 1968; Mihai Viteazul, București, 1969; Moartea lui Ipu, București, 1970; Puterea și adevărul, București, 1973; Actorul și sălbaticii, București, 1975; Pe aici nu se trece, București, 1976; Profetul, aurul și ardelenii, București, 1976; Judecata, Iași, 1984; Passacaglia, București, 1989; Cutia de ghete, Ploiești, 1990; Cartea de la Gura Zlata, București, 1991; ed. (Râul uitării), f.l., 1994; Disciplina dezordinii, București, 1998; Cartierul Primăverii. Cap sau pajură, București, 1998; Râul visării: aparente povestiri de pescuit și vânătoare, București, 2000. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]