1,467 matches
-
de șapte ani - scrie Al. Piru în Poezia românească contemporană - poetul a compus reportaje, mici povestiri, ode". După o îngroșare de voce în unele versificări ocazionale, pentru tînărul aspirant la grația cuvîntului adevărata carieră lirică începe abia în 1957, cu pastelurile din Dincolo de iarnă, dar încă mai răspicat cu volumul Fluxul memoriei. Titlul acesta este reluat, emblematic, și pe coperta din 1967, închizînd rotund deceniul confirmării. Sentimental lucid din speța lui Șt. Aug. Doinaș, are în comun cu colegul de generație
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
Ienăchiță. Fidel stilografului, încă-i propui Să-și depene slovele tandru, Cum doară-n grădina caietelor lui, Cândva, le-au sădit Alexandru. Vezi, lumea recentă vânează mangoți, Durându-și cetăți mercantile, Doar tu mi te strădui să scrii, dacă poți (?), Pasteluri, ca bardul Vasile. Doar tu câte-un stih pastoral mai presari Prin veacul acesta constríctor, Visându-te-n plaiul poeților clari, Frățâne cu Ion și cu Victor. Menirea ta-i abia de lumânare Te scormonesc și-n iastă insomnie Coracoide
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
poet al naturii primitiv-arhaice, al mitului folcloric și al unei tulburătoare nostalgii ancestrale. Preferințele lui Ion Pillat se îndreaptă nu o dată spre Alecsandri și Duiliu Zamfirescu, aceia care au făcut să se simtă mai viu sufletul clasic în literatura română. ,Pastelurile" devin carte de căpătâi, relevându-i frumuseți armonioase și chiar ,dificultăți" de cifru poetic, mai mari, în comparație cu Eminescu. Asemenea opțiuni, pentru un fin cunoscător de poezie pot părea curioase, dar ele coincideau cu aspirațiile lui Ion Pillat, având, el însuși
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
Gilbert Durand) și conferă fluiditate, senzualitate, muzicalitate și intimitate: „Despre femeie vorbește spiritul mării/ o fragilitate atât de expusă/ compune simfonia vântului/ între voluptăți turcoaz”. (Lamento) În ceea ce privește poeziile dedicate spațiului românesc, întâlnim poeme legate de strămoși, de momente cotidiene și pasteluri dedicate grădinii de lângă casa de vară a poetului de la Timișoara. Pietrele de mormânt povestesc tăcute istoria străbunilor: ”am început să-l cunosc pe bunicul/ după ce frunzele îi putreziră/ pe crucea ilizibilă cu/ o secțiune mai jos/ între povestea tatălui său
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
nu mă gândesc la nemuritoarele interpretări ale Tatianei Stepa, în care după cum se regăsește poeta, deseori mă regăsesc și eu... Oricare contur are un interior, și oricare interior aduce după sine un contur! Prin noi înșine se manifestă energiile tranzitive. Pastelul desigur împletit imagistic-ideatic o prinde bine pe Silvana Andrada Tcacenco, atunci când declamă: „Cad ploile nedrepte pe necuprinse așteptări,/ Pletele ude se lipesc de tâmpla ce se zbate,/ Se frânge zarea prăbușindu-se-n albastre mări,/ Valul uitării grele este-n
DANIEL MARIAN DESPRE SILVANA ANDRADA TCACENCO de BAKI YMERI în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380679_a_382008]
-
a putea redeveni un popor vrednic de numele lui, adică: „Putem spera să fim ce-am fost!” (Salvați țara de la pieire). E destul de ciudat cum, același poet, schimbă tonul în alte poezii, într-unul plin de sensibilitate și duioșie, în pastelurile care alternează cu versurile protestatare; poeziile devin elegiace, eufonice, șoptite în „sunetul unui clavir”; „la ceasul unei seri tăcute” - rechemând amintirile plăcute. Însuși limbajul este adecvat elegiilor, romanțelor, madrigalelor, e un limbaj baladesc pe care-l foloseau în vechime, menestreii
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
de zeu", profetul acestuia fiind comestibil într-un context canibalic-infernal: "Mâncam din profet și timpul se reîntorsese în timp,/ și te-ai făcut craterul cu scorburi ca un Hades?" (Solitarul obiect cosmic). Natura e și ea damnată, răsfrântă într-un pastel demonizat: "Soare Viscol Umbră Gând/ Păsări Liniște Omăt/ Și natură!// în penaje noi, condurii,/ în vechi mantii, tremurând,/ Măreția morții pură.// Unde-i râul?/ Om fi-ajuns/ în infern, în paradis./ Printre labele pădurii./ (Nu mai bate! E închis.)/ Timpul fuge
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
a închipuirilor, țin scenele fauve, de vis. Pentru lumea literară, imprecisă, deseori, și nedreaptă, uneori, în amintiri, acutezza unor sentimente și întîmplări (scoase, aproape, de sub cenzura unui conștient ce se mai nimerește și ipocrit), trasă de Șerban Foarță în foițe pastel, face, în chestiunea întoarcerii, avizate, la Dimov, cît o sută de pioase restituiri.
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
pună sub reflectoare opera unui pictor de provincie, Jean-Étienne Liotard. Elvețianul (1702-1780) a pictat portretele unor personaje celebre - Mme de Pompadour, Marie-Antoinette copil - dar asta nu înseamnă prea mult. Realist într-o perioadă de plină eferverscență a rococoului, adept al pastelului într-o epocă dominată de pictura în ulei, meșteșugar fără sclipiri, Liotard n-a fost degeaba uitat de istorie. ,Intrigi amoroase și rafinament pictural: Arta lui Frans van Mieris" de la National Gallery of Washington a fost prima retrospectivă consacrată unui
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
la Timișoara după absolvirea Secției de pictură a Institutului de Artă „Ion Andreescu“ din Cluj, iar începând din 1956 a fost cadru didactic la Facultatea de Desen a Universității din Timișoara. Pe parcursul rodnicei sale cariere și-a prezentat picturile, gravurile, pastelurile, acuarelele și desenele în expoziții personale deschise în centre artistice din țară și străinătate. A redat realitatea în forme elevate, în imagini constructive, pline de sensibilitate și finețe. I. S. din presa vremii acum... 100 ani „Recunoștință meritată. Representanța orașului
Agenda2003-35-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281401_a_282730]
-
în Isola di S. Elena. Călătoria cu vaporetto pe Canalul Grande a durat aproximativ o jumătate de oră. Cred că a fost cel mai bun exercițiu fizic al capului. Dreapta, stânga, înapoi, înainte. Eram înconjurată de clădiri vechi în culori pastel, șterse, scorojite de vreme, înnegrite de îmbrățișările seculare cu apa. Mândre de lanțul lor de alge la atingerea poalelor de apă. Obloanele, neobișnuit de înalte și înguste, de culori închise (pre domină verdele închis). Acel du-te vino al ambarcațiunilor
Jurnal veneţian. In: Editura Destine Literare by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_379]
-
sălile Muzeului de Artă din Timișoara (str. Mercy nr. 4) va fi deschisă expoziția comemorativă dedicată sculptorului Vetro Artúr, artist plastic și ilustru pedagog. Expoziția cuprinde 12 sculpturi din bronz, piatră, gips și aluminiu și 20 desene în cărbune și pastel, precum și montaje cu imagini fotografice după lucrările aflate în piețe publice și colecții muzeale. Despre personalitatea și opera artistului va vorbi criticul și istoricul de artă Negoiță Lăptoiu din Cluj. I. S. Trofeele „VIP în Banat“ l Ediția a V-
Agenda2003-25-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281145_a_282474]
-
7) se află deschis până la sfârșitul lunii februarie Salonul anual „Romul Ladea - 2003”, care reunește lucrări de pictură, grafică, sculptură și artă decorativă realizate de membrii Asociației Artiștilor Plastici „Romul Ladea” în anul trecut. Pe simeze sunt inserate uleiuri, acuarele, pasteluri, desene semnate de Mihai Vornicu, Alfons Vezoc, Pavel Torony, Victor Acatrinei, Mihai Elena, Denisa Mihăilă, Tamara Birdean, Sofia Dorogostaiski, Reghina Târnoveanu, Lucia Buzac etc. Predomină peisajele și compozițiile. Tapiseriile inginerei chimiste Ana Monica Hoble constituie și de această dată o
Agenda2004-4-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281976_a_283305]
-
C. BLADA prin magazine l Magazinul „Gabriela“ (Centrul Comercial „Terra“, stand E1) oferă spre vânzare cele mai noi produse cosmetice: marca L’Oreal - fond de ten pudrat „Cashmere“, diverse nuanțe - 480 000 de lei, tratament pentru întreținerea unghiilor, în nuanțe pastel - 235 000 de lei, rujuri lichide cu efect holografic - 322 000 de lei, cremă pentru diminuarea ridurilor de expresie - 346000 de lei. l Magazinul „Vogue“ (Centrul Comercial „Kapa“, stand B2) comercializează: încălțăminte „Guban“ pentru femei, din piele - pantofi - 1400 000
Agenda2004-5-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282002_a_283331]
-
Jichița (10-16,30; l., închis); Muzeul de Artă: Retrospectivă Ferdinand Gallas; „Helios“: Pictură Daniela Orăvițan și Călin Beloescu (m. -s. , 12-20; l., 10-15; d., închis); Art Shop Carola’s: „Amintiri suprapuse“ - pictură Angella Tomaselli (12-19; s., 11-15); Biblioteca Județeană: „Interferențe“ - pasteluri Reghina Maria Târnoveanu (9-18; s. -d. , închis); Casa „A. M. Guttenbrunn“: „Impresii din Banat“ (9-17; d., închis); Centrul Cultural German: Decupaje Wolfgang Müller (Germania) (10-20). presa la zi IDEAL DECOR. Revista ilustrată de 132 de pagini apare lunar în Capitală
Agenda2003-43-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281626_a_282955]
-
pentru membrii Universității Populare de la Casa „A. M. Guttenbrunn“, o conferință despre pictorul El Greco. ( S. P.) l Miercuri, 22 octombrie, de la ora 17, la Secția de Artă a Bibliotecii Județene Timiș (str. Caruso nr. 3), va fi vernisată expoziția de pasteluri nonfigurative tematice a artistei Târnoveanu Regina Maria. ( S. P.) l Consiliul Județean Timiș va edita un buletin informativ intitulat „Agenda C. J. T.“, care va cuprinde informații privind activitatea instituției județene și cea a consiliilor locale, primăriilor, precum și va populariza
Agenda2003-42-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281596_a_282925]
-
închis); „Triade“: Tapiserie Mariana Macri (l. -j. - 18-21 sau la ore stabilite prealabil prin telefon: 0256-482 056); Casa Universitarilor: Pictură Tamara Birdean (8-21); Art Shop Carola’s: Icoane pe lemn Ada Zilahi, costume populare românești (12-19; s., 11-15); Biblioteca Județeană: Pastel Lucia Buzac (9-18; s. -d. , închis); Casa „A. M. Guttenbrunn“: Pictură Pavel Torony (9-17; d., închis). ; Banca HVB: „Oare parfumurile, toamna, vorbesc între ele? “ (10-16; - s. -d. , închis); Centrul Cultural German: „Herbarium“ (10-20); British Council: „Meeting“ (10-19). presa la zi
Agenda2003-49-03-timp () [Corola-journal/Journalistic/281809_a_283138]
-
a născut cu 120 de ani în urmă la Timișoara, va vorbi istoricul literar Medvigy Endre. În holul Casei de cultură a ordinului minorit se va vernisa expoziția de tapiserie a artistei P. Hunyadi Margit și expoziția de grafică și pasteluri a lui Szücs Sándor. I. S. Bienala de la Veneția l Cu criticii de artă din Timișoara Bienala Internațională de la Veneția a ajuns la ediția jubiliară, care se bucură de un interes deosebit în rândul criticilor de artă, al creatorilor și
Agenda2003-29-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281255_a_282584]
-
nr. 2 (lângă stația de tramvai din Piața Libertății). Cu toate că denumirea - Club „Wild“ ne duce cu gândul la distracție și petreceri „sălbatice“, în local domnește o atmosferă cât se poate de liniștită și discretă, la care contribuie și culorile calde, pastel, în care a fost amenajat interiorul. Capacitatea clubului este de aproximativ 55 de locuri, iar oferta cuprinde o gamă largă de: băuturi alcoolice și răcoritoare, sucuri naturale, cafea, ciocolată caldă, ceaiuri, cappuccino, milk-shake, caffé-frappé, cocteiluri și altele. Pe lângă bar, localul
Agenda2003-46-03-comert () [Corola-journal/Journalistic/281705_a_283034]
-
formă de exprimare completă. Realizează pastile scurte, de câteva secunde, însoțite de sunet, pentru efect. Câteva i s-au difuzat și pe posturile de televiziune. Pentru caricaturile sale folosește tusul și penița, iar mai nou, computerul. Pentru portrete uzează de pastelurile cretate deoarece, afirmă el, s-a molipsit de la PopaS. Pastelurile permit niște efecte deosebite, care parcă dau viață portretului. L-a admirat dintotdeauna pe Mihai Stănescu pentru linia și poanta să fină cu care abordează subiectele. În România, caricatură e
Agenda2004-48-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283088_a_284417]
-
însoțite de sunet, pentru efect. Câteva i s-au difuzat și pe posturile de televiziune. Pentru caricaturile sale folosește tusul și penița, iar mai nou, computerul. Pentru portrete uzează de pastelurile cretate deoarece, afirmă el, s-a molipsit de la PopaS. Pastelurile permit niște efecte deosebite, care parcă dau viață portretului. L-a admirat dintotdeauna pe Mihai Stănescu pentru linia și poanta să fină cu care abordează subiectele. În România, caricatură e acidă și doare Criști e de părere că în România
Agenda2004-48-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283088_a_284417]
-
de E. Ionesco. I. S. In memoriam Diodor Dure a fost și va rămâne un maestru incontestabil al penelului, un talent respectat deopotrivă de colegi de breaslă și de iubitorii de artă. S-a afirmat prin rezultate artistice remarcabile în pastel, ulei și acuarelă. Din 1951 s-a numărat printre membrii Filialei Timișoara a U.A.P. Tablourile sale au fost remarcate la saloanele județene și interjudețene, precum și la expozițiile organizate la nivel național și internațional. Pe parcursul rodnicei sale cariere a organizat
Agenda2003-13-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280845_a_282174]
-
vor umblă în lume sub vestmîntul trimis de condeiul lui Alecsandri și îndrăznesc a crede că acesta este actul liric fundamental al poetului, mult mai important decît, poate, întreaga să opera în versuri, azi sunînd a lînced (cu exceptia posibilă a pastelurilor). De altfel, în 1921, Sadoveanu spusese că "balada această (Miorița), fără seamăn în literatura noastră, este cel mai mare titlu de glorie al poetului de la Mircesti. Dacă numai atîta ar fi făcut, era de ajuns ca să trăiască pînă la amurgul
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
unui poet mort". Aventură receptării Priveliștilor nu se oprește, însă, aici: poemele ostentativ descriptive vor genera aprecieri dintre cele mai contradictorii (Lovinescu afirmă în 1937 că este tradiționalist!). Cert este că acest volum a fost experimental la vremea lui - siropoasele pasteluri din lirica tradiționalista sînt "modificate", "refăcute" ironic. Peisajele lui Fundoianu sînt "contaminate" de animale - sînt peste tot: ele muncesc pămîntul (țăranii sînt niște umbre), pînă și idilele se înfiripa tot între ele ("Un taur stă cu-o vacă-n cîmp
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
a fulgurațiilor, a acelor notații inspirate care scînteiază, iluminînd brusc textul cu voință anost: "Stă/ în fața tarabei goale,/ îmi surîde și mă îmbie:/ Alege!/ Iată, aici, lumina coborîtă-n oglindă/ doritoare să ia forma chipului tău lăuntric" (Tarabă). Ori abstractizant: "Absența pastelului -/ măcar de ar fi un gol/ prin care să vezi gîndul" (Efigie pentru Ștefan Luchian). Ori paradoxal-sarcastic: "Poate o grea așteptare/ de care/ deodată/ eternitatea se plictisește" (Casă părinteasca). Timorarea, inhibiția devin vibranțe. Din acest mediu al rezervei morale se
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]