66 matches
-
Ivanei, iar Giuseppe va fi curând Înapoi la răcoare, unde va deveni expert În arta fărădelegii, mai determinat În damnarea sa. De-ndată ce ajunse la biroul lui, Începu să caute raportul lui Rizzardi asupra autopsiei tânărului american. Când vorbiseră, patologul nu spusese nimic despre prezența drogurilor În sânge și Brunetti nu Întrebase asta În mod special la vremea autopsiei. Găsi raportul pe masa de lucru, Îl deschise și Începu să-l frunzărească. Așa cum amenințase Rizzardi, limbajul În care era scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
vreunul dintre americani? — Au trimis un doctor de-al lor. L-au trimis din Germania. Un colonel, doctorul ăsta. — Și-a oferit ajutorului sau doar a asistat? — N-a făcut decât să asiste la autopsie. — Cine e Urbani? — Medicul nostru patolog. — E de Încredere? — Foarte. Conștient de potențiala ambiguitate a ultimei Întrebări, Brunetti o reformulă. — E credibil? — Da. — Așadar, asta Înseamnă c-a fost Într-adevăr o supradoză? — Da, mă tem că asta Înseamnă. — Ce a mai aflat? — Urbani? — Da. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
unor „celule bolnave“ apărute în masa unui ipotetic citoblastem nediferențiat, datorită unor „fibrine alterate“. O teorie cvasiasemănătoare a fost lansată în tratatul lui J. Cruveilhier: Anatomie pathologique du corps humain, 3 vol., 1829-1842, J. B. Ballière, Paris, unde anatomistul și patologul parizian scria: „La phlébite domine toute la pathologie“. Cu alte cuvinte, J. Cruveilhier credea că acolo unde se stabilește o stază genera toare de microtrombuși, aceștia se transformă, lent dar sigur, în celule canceroase. 1.1.2. Teoria celulară a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
profesorul Walery Jaworski (universitatea Jagellonă - Cracovia, în anul 1889), în sedimentele din spălăturile gastrice. Ei au identificat respectiva bacterie (pe care au numit-o Vibrio rugula) și au determinat că ea este implicată etiopatogenic în unele afecțiuni gastroduodenale și pancreatice . Patologul australian Robin Warren (1979) și apoi Barry Marshall (1981) reușesc să izoleze bacteria de la nivelul stomacului și să o cultive în medii de cultură adecvate. Ulterior au fost realizate lucrări care au precizat rolul lui Helicobacter pylori ca factor de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
că virusul nu are nici un fel de participare etiopatogenică. Dintre sutele de lucrări privind infecția cu virusul Epstein-Barr apărute în deceniul 1966-1976, se disting cele semnate de soții Werner Henle și Gertrude Spingler Henle. Werner Henle, strănepotul celebrului anatomist și patolog de la începutul secolului XIX Jacob Henle, s-a născut în Dortmund, Germania, la 27 august 1919. A obținut titlul de medic în 1934, după studii la universitățile din München și Heidelberg. În 1936 a emigrat în SUA, stabilindu-se la
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
materia cenușie a creierului acestuia conținea un numar neobișnuit de mare de falduri, în comparație cu 85 de falduri, numărul deținut de un om normal. Descoperirea a fost făcută după analiza a 14 fotografii luate din colecția privată a lui Thomas Harvey, patologul care a împărțit creierul lui Einstein în 2.000 de rondele subțiri.
Geniul lui Einstein are legătură cu forma ciudată a creierului acestuia by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/65431_a_66756]
-
pe calul Scharhorn În cursa de la ora 3 de la Hoppegarten... Am strâns din umeri: Să fiu al naibii dacă știu. Cum te numești, tinere? — Eckhart, răspunse el. Wilhelm Eckhart. Ia spune-mi despre incendiu, Eckhart. Întâi de toate, cine este patologul care se ocupă de caz? — Un tip din Alex. Cred că-l cheamă Upmann sau Illmann. — Unu’ În vârstă, cu cioc și cu ochelari fără rame? El aprobă din cap. Illmann era. — Când a fost aici? — Alaltăieri. Împreună cu Kriminalkommissar Jost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Logan trebuie să facă față unui nou șef, inspectorul Insch, care nu suporta de nici un fel idioții și pentru care toți erau niște idioți, și fostei sale prietene, frumoasa dar glaciala Isobel MacAlister, care se Întâmplă să mai fie și patolog-șef. Singura veste bună este agenta „Rupe-Coaie“ Watson, noul Înger păzitor al lui Logan. Morții umplu morga aproape la fel de repede cum zăpada umple străzile și Logan știe că timpul se scurge. Mai mulți copii sunt dați dispăruți. O parte vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
reale care apar provin de la oameni care au răspuns unui noian de Întrebări stupide. Prin urmare, mulțumiri: sergentului Jacky Davidson și sergentului Matt MacKay de la Poliția Grampian, pentru ajutorul dat cu privire la procedurile poliției din Aberdeen; doamnei doctor Ishbel Hunter, tehnician patolog senior În departamentul de patologie al Infirmeriei Regale din Aberdeen, pentru descrierile amănunțite ale autopsiilor; lui Brian Dickson, șeful pazei la Press and Journals pentru turul cu ghid. Mulțumiri deosebite agentului meu Philip Patterson pentru vorbele dulci rostite adorabilelor Jane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Paisprezece ore de când se Întorsese la treabă ieri-dimineață. Gata cu liniștea vieții de zi cu zi. O rafală de vânt rece pătrunse În cort, iar Logan Își ridică privirea pentru a vedea o siluetă udă leoarcă pășind repede Înăuntru. Sosise patologul. Doctor Isobel MacAlister: 33 de ani, brunetă, părul tuns scurt, puțin peste 1,60. Scoate mici mieunături atunci când interiorul pulpei Îi este mușcat ușor. Era Îmbrăcată impecabil, Într-un costum gri și un palton negru pe deasupra, efectul fiind ușor alterat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
chel și purtând un costum nou-nouț, se opri În mijlocul frazei Încruntându-se pe măsură ce Logan se Îndreptă cu un mers șchiopătat către un loc liber din primul rând. — După cum spuneam, continuă inspectorul uitându-se urât la Logan, raportul preliminar al medicului patolog indică faptul că decesul s-a petrecut cu trei luni În urmă. Trei luni Înseamnă destul de mult pentru ca dovezile criminalistice să se păstreze În acel loc, mai ales că a și plouat cu găleata. Dar asta nu Înseamnă că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
aspectul mat al mănușilor de cauciuc. — Tu? Logan ridică la rândul său din umeri. — Și eu la fel. Tăcerea era chinuitoare. — Isobel, eu... Ușa dublă se deschise din nou pentru a-i face loc asistentului lui Isobel, Brian, urmat de patologul adjunct și de procuror. — Ne pare rău că am Întârziat. Știți cum sunt anchetele pentru accidentele mortale. Atât de multă hârțogăraie! spuse Brian, dându-și la o parte părul moale care Îi cădea În ochi. Aruncă un zâmbet insinuant către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
moale care Îi cădea În ochi. Aruncă un zâmbet insinuant către Logan. Neața, sergent, mă bucur să te văd din nou! Se opri pentru a-i strânge mâna lui Logan Înainte să se repeadă către propriul șorț roșu de cauciuc. Patologul adjunct și procurorul se mulțumiră să Îl salute pe Logan din cap, Își cerură scuze lui Isobel și se așezară pentru a o urmări cum lucrează. Isobel era cea care făcea toate inciziile; celălalt patolog, un individ supraponderal de vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
și e lipit de corp. Puteți considera că decesul a fost constatat. — Mulțumim, doctore, spuse Logan, În timp ce bătrânul Își Îndreptă spatele și Își șterse mănușile din latex pe pantaloni. — Nici o problemă. Vrei să mai pierd vremea pe-aici până vin patologul și cei de la Fiscal? Logan clătină din cap. — N-are sens să ne Înghețe spinarea la toți. Mulțumim oricum. Zece minute mai târziu, un fotograf de la Biroul de Identificări Își vârî capul În cort. — Îmi pare rău că am Întârziat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
aproape, când sună telefonul lui Logan. Blestemând, acesta Îl scoase din buzunar. Era Insch, voia să afle noutăți. — Regret, domnule, spuse Logan, fiind nevoit să ridice vocea pentru a acoperi zgomotul făcut de ploaie pe acoperișul cortului. Nu a sosit patologul. Nu pot face identificarea formală fără să mișc cadavrul. Insch trase o Înjurătură, dar Logan abia Îl auzi. — Tocmai am primit un telefon anonim. Cineva a văzut azi-dimineață un copil care se potrivea cu descrierea lui Richard Erskine urcându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Erskine urcându-se Într-un break roșu-Închis. Logan privi În jos către piciorul gol, vânăt care ieșea din sacul de gunoi gunoi. Informația venise prea târziu ca să mai salveze viața copilului de 5 ani. — Dă-mi de știre imediat ce ajunge patologul. — Da, domnule. Isobel MacAlister Își făcu apariția Îmbrăcată ca și cum tocmai ar fi terminat o prezentare de modă: pelerină lungă Burberry, costum verde-Închis, bluză pe gât de culoare crem, cercei delicați din perle, părul scurt ciufulit artistic. Și cizmele Wellington cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
tresări În loc. Era Isobel, nu vreunul din ajutoarele ei, și stătea pe latura Îndepărtată a mesei de inox, așezând micuțul corp. Era Îmbrăcată În ținuta de lucru, șorțul ei roșu de cauciuc curat și fără urme de sânge. Procurorul și patologul erau deja acolo, Îmbrăcați În salopete, discutând despre cadavru cu Isobel, care le descria condițiile În care fusese descoperit. Privi spre Logan În timp ce acesta se apropia, cu enervarea citindu-i-se În spatele ochelarilor de protecție, și Își scoase masca chirurgicală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
meu medical? Miller ridică din umeri. — Sunt plătit ca să știu chestii, Laz. După cum știu că ieri ai găsit un copil mort la groapa de gunoi. După cum știu că ai arestat deja pe cineva pentru asta. După cum știu că tu și patologul șef ați fost Împreună. Logan se Încordă. Miller ridică o mână. — Stai așa, amice. După cum am spus: sunt plătit ca să știu chestii. Chelnerul sosi cu mâncarea și atmosfera se destinse puțin. Lui Logan i se părea prea dificil să fumeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
distins de blana animalelor adunate În jurul corpului. O pereche de cleștișori roz erau prinși de craniul putred. Agrafe Barbie. — E fată. Logan se ridică În picioare. Nu mai putea suporta așa ceva. — Hai, doctore. Declară decesul și lasă asta pe seama medicului patolog. Doctorul clătină din cap cu tristețe. — Mda. Poate ai dreptate. Biata micuță... Logan stătu afară În zăpadă, cu fața Întoarsă În vânt, lăsând frigul și umezeala să spele duhoarea de putreziciune. Doar că nu Îi lua și senzația de greață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
drumul acoperit de zăpadă. Până ajunse și ea În dreptul clădirilor, tehnicienii Începuseră să care echipamentele din căldura și siguranța dubei În locul cu mortăciuni. Șoferul mașinii coborî În zăpadă. Era Isobel. Logan oftă. — Sunt cei de la Biroul de Investigații și medicul patolog. O privi cum Își ridică gulerul și se strecoară spre portbagajul mașinii. Purta o haină lungă, bejlei, peste costumul maro-deschis. Se chinui să-și scoată cizmele italienești și să ia În locul lor o pereche de ghete Wellington Înainte de a-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
În mănuși. Ridicau fibre, pudrau ca să ia amprente. Fotograful făcea clic și fâșâia, operatorul video filma orice și pe oricine. Singurul lucru pe care nu-l făcură fu să mute cadavrul. Nici unul dintre ei nu voia să trezească mânia medicului patolog. Isobel se alesese cu o ditamai reputația de când se Întorsese Logan În poliție. — Azi e săptămâna, nu? Întrebă Insch pe când stăteau rezemați de perete și se uitau la Biroul de Investigații ce-și făcu treaba. Logan admise că așa era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
acolo. Dar Martin Strichen era mort și la fel era și maică-sa. Își ridică privirea exact la timp să vadă o mașină scumpă oprindu-se. Două picioare lungi, elegant construite, se legănară jos de pe scaunul șoferului În zăpadă. Medicul patolog ajunsese. Logan simți cum inima Îl Înțeapă și mai tare. Isobel MacAlister purta un soi de ținută de iarnă gen „fata Bond“, numai păr de cămilă și blană. Cel mai rău era că i se potrivea. Aranjându-și sub căciula de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
da naștere la scandaluri menite să reînvie cazul Brenda Allen. Danny Upshaw urmări brancarda care conținea Cadavrul Neidentificat nr. 1 - 1/1/1950 până la rampa de transbordare aparținând morgii Orașului, știind foarte bine că șansele lui de a colabora cu patologul său preferat erau aproape nule. În zona Comitatului era îmbulzeală mare: fatalitățile rezultate în urma unor accidente de mașină zăceau aliniate pe tărgile morgii, asistenții agățând etichetele numerotate de degetele mari de la picioare, polițiști în uniformă compunând rapoarte de deces, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
omorul să fie legat de droguri. Ofițerul de serviciu întrebă „Ce mai face Mickey zilele astea?”, adăugă „Fă o cerere oficială”, după care închise. Supărat, Danny formă numărul personal al doctorului Layman de la morga orașului, ținând un ochi pe orchestră. Patologul răspunse la al doilea țârâit: — Da? — Sunt Danny Upshaw, doctore. Layman râse. — Mai degrabă Danny Parvenitul. Tocmai am autopsiat cadavrul pe care ai încercat să-l uzurpi. Danny respiră adânc, întorcându-și privirile de la Coleman Healy și giruetele pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cenușă. Totuși am și niște vești bune. Danny se gândi „Rahat!”, dar zise: — Dă-i drumul! Tăieturile de pe spate erau interesante. Mi-au amintit de cartea lui Gordon Kienzle despre răni. O știi? — Nu. — Ei bine, Kienzle e un medic patolog care a început ca stagiar la Urgențe. Era fascinat de agresiunile fără omor și a alcătuit un volum cu fotografii și specificații despre rănile provocate de atacurile umane. Am consultat cartea respectivă și tăieturile lui Martin Mitchell Goines sunt identice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]