53 matches
-
și, o dată cu ea, acel salt spiritual care, în fond, se sustrage conștiinței. Tot astfel (e a doua mea comparație), sclavii din antichitate nu-și aparțineau. Dar ei cunoșteau libertatea de a nu se simți responsabili.10 Și moartea are mâini patriciene care strivesc, dar care eliberează. În faptul de a te pierde în această certitudine fără margini, de a te simți îndeajuns de străin de propria ta viață ca s-o poți spori și străbate fără miopia amantului există principiul unei
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
mai mult de jumătate din economie, proporția deputaților-proprietari funciari era, în primele legislaturi ale celei de-a III-a Republici, relativ importantă. Ea a scăzut progresiv. Cifra cea mai mică se înregistrează în 1936-40: 8%, dintre care unii posedau titluri patriciene. Cum sectorul primar ocupa, în România, între anii 1920-1940, un loc de două ori mai important decât în Franța, și de opt ori mai important decât în Marea Britanie, din aceeași epocă, observăm pentru toate cele trei țări un raport constant
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de lumea profană. Salvarea spiritualității creștine și cea a culturii greco-ro-mane de către călugări s-a desăvîrșit în paralel cu expansiunea creștinismului în Occident, ea însăși favorizată de progresul autorității pontificale, impulsionat de Grigore cel Mare (540-604). Născut într-o familie patriciană romană, înzestrat cu o solidă cultură clasică și devenit, în 572, Prefect al Orașului, acesta din urmă a ales, și el, să-și vîndă bunmile și să se dedice vieții de mănăstire, instalînd, în palatul său de pe colina Caelius, o
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
numeros, fundamentat pe criterii topografice, fiecare cartier fiind dominat de cîte o mare familie. Mișcarea comunală nu determină așadar, "democrația urbană", cum s-a spus de atîtea ori, ci doar substituirea unei puteri oligarhice colegiale, ea însăși acaparată de familiile "patriciene", adică de nobili, în locul puterii tradiționale a suveranului și reprezentantului său local. Această comună aristocratică nu se opune, trebuie s-o repetăm, sistemului feudal: ea se integrează, extinzîndu-și dominația aupra contado, ținutului înconjurător, impunînd un jurămînt de visalitate micilor seniori
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
că am să pot atinge Vârsta cocorilor. * Când arde fânul împărătesc În soarele de primăvară Cum să rămână întreagă O cocioabă?2 Theodora (?-928) și Marozia Theophylact (890-932 / 937) Soția consulului roman responsabil cu finanțele papale, Theodora Theophylact, senatoare și patriciană a Romei, avea mari ambiții pentru a ajunge în poziții cheie la Vatican. Cei doi soți au avut mari infuențe asupra papilor Sergius al III-lea și Anastasius al III-lea, prin ei și-au urmărit propriile ambiții. Ca amantă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ea a plătit această performanță cu proasta reputație, cu disprețul și ura celor ce au cunoscut-o, cu viața. Despre ea se spune că a întărit ghilda prostituatelor romane și a susținut finanțarea lupanarelor. Opinii despre cele două senatoare și patriciene mamă și fiică s-au exprimat în tonalități defăimătoare și au fost etichetate ca reprezentând pornocrația. Curtezane și pseudocurtezane în secolele XI-XVII Li Shishi (sec. XII) Împăratul Hui Zong (1101-1125) din dinastia Song de Nord avea preocupări de studiu, era
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
protestante asupra supușilor lor, referindu-se în particular la burghezia frondistă a maselor negustorești în plină expansiune precapitalistă sau la nobilimea avidă de a-și recupera ascendentul pierdut, ca în Franța.128 Tot astfel, în Germania, numeroși prinți și oligarhii patriciene ale orașelor libere au aderat la Reformă, după care mișcarea s-a stins. Ea a afectat o bună parte a orașelor și cantoanelor suedeze, mai întîi sub impulsul reformatorului Zwingli la Zürich, apoi sub autoritatea lui Calvin la Geneva. De
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
fenomenului național nu lămuresc geneza acestui mod de identificare. Acesta este anterior afirmării liberale și moderne a suveranității populare, care nu datează decît din secolul al XVIII-lea. În această privință, conștiința civică a elvețienilor apare mai cu-rînd medievală și patriciană la originea sa, Stadtsbürger, în sensul burghezului-cetățean al unui stat liber comparativ cu Staatsbürger, în virtutea căruia cetățeanul este investit cu capacitate politică prin grația unui stat hotărît să domnească în numele său. De asemenea, el nu este într-o măsură mai
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
care destinul lui, frânt odată cu destinul acestei țări, le-a cunoscut. Ostaș, aviator, bărbat. Zborul era adevărata lui identitate. Iar ruperea de avion a fost, fără îndoială, o veritabilă sfâșiere spirituală. Dar a știut să piardă cu o eleganță perfect patriciană. Eroul învingător a fost înlocuit de înțeleptul stoic, supunându-se cu demnitate și seninătate diktatului noii epoci. Trupul e cel care a receptat din plin neajunsurile sistemului, spiritul a rămas intangibil, consubstanțial zborului ca atare. Pentru că dintotdeauna a crezut cu
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
-lea. Cazul Pistoia / 185 Capitolul VII. Patronajul familiei de' Medici în dominionul florentin / 211 Capitolul VIII. Cetățeanul umanist că guvernator provincial: Giannozzo Manetti / 231 Capitolul IX. Comisarul și statul teritorial florentin / 259 Capitolul X. Libri di famiglia și istoria familiei patriciene florentine / 295 Capitolul XI. Eternitatea lumii și gândirea istorică renascentista / 307 Capitolul XII. Narațiunea istorică a Renașterii italiene / 335 Prefață Machiavelli și Renașterea italiană: o cercetare istorică originală Profesorul William Connell nu se află la prima carte publicată în România
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
al soției sale, Bartolomea Nelli, scriitoare de poezie religioasă 22. Niccolò a fost al treilea dintre cei patru copii, după două surori, Primavera și Margherita; l-a urmat un frate, Totto. Familia Machiavelli era una dintre cele mai distinse familii patriciene din Florența. Strămoșii făcuseră parte din mică nobilime din orașul Montevarchi, situat în contado florentin, așa cum se numea teritoriul său "ținutul" din jurul Florenței. Acasă, copil fiind, Machiavelli citea Titus Livius și Cicero, precum și alți autori latini 23. Bernardo i-a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dell'amministrazione della giustizia penale nella Repubblica fiorentina", în Archivio storico italiano, 145 (1987). ---, "I fiorentini e gli uffici pubblici nel primo Quattrocento: concorrenza, abusi, illegalità", în Quaderni storici, nr. 66 (1987). Capitolul X Libri di famiglia și istoria familiei patriciene florentine* Libri di famiglia [Cărțile de familie] de la sfârșitul perioadei medievale și începutul perioadei moderne au suscitat mereu interesul cercetătorilor atât pentru datele filologice neprețuite, cât și pentru fascinantele legături cu cele mai valoroase produse ale culturii literare din acele
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
unor temeiuri textuale și formale de definire a unui corpus literar al libri di famiglia 4. Totuși, în acest proces de delimitare a unui grup de texte ar fi util să luăm în considerare și o dezbatere istoriografica asupra familiei patriciene florentine cu impact semnificativ asupra interpretării condițiilor sub care au fost scrise libri di famiglia, deoarece preponderenta libri di famiglia existente au fost scrise în casele clasei mijlocii și superioare florentine. Acestea par să fi oferit un model de bază
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
model de bază pentru cărțile cu înregistrări de familie așa cum s-au dezvoltat ele și în alte regiuni ale Italiei. Doi istorici, americanul Richard Goldthwaite și australianul F. W. Kent, au oferit viziuni radical diferite asupra istoriei vieții de familie patriciene din Florența. Lucrarea lui Goldthwaite, Private Wealth în Renaissance Florence, publicată în 1968, a căutat să demonstreze că forțele economice au condus la disoluția progresivă a familiilor extinse în Florența din epoca Renașterii. Potrivit periodizării lui Goldthwaite, triumful familiei nucleare
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
publicarea cărților lor, Goldthwaite și Kent au rămas "la cuțite": primul a continuat să argumenteze nuclearizarea progresivă a familiei, al doilea să susțină că grupul familial extins a rămas semnificativ. Poate că acest impas indică faptul că problema supraviețuirii familiei patriciene extinse la Florența a fost încadrată de o manieră mult prea restrictivă. Pentru a ajunge la o perspectivă întrucâtva diferită asupra istoriei familiei florentine ar putea fi utilă reexaminarea unor stele fixe ale cercetărilor anterioare. Lucrarea lui Goldthwaite a fost
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
trecerea de la consorteria medievală la liniajul paternal [descendentă paterna] din secolul al XV-lea și la familia dinastica a sfârșitului de secol XVI a fost amplu condiționată de schimbările din mediul politic al Florenței renascentiste. Și destinul politic al familiei patriciene florentine a fost strâns conexat de scrierea libri di famiglia. Într-un articol foarte inspirat, Leonida Pandimiglio a arătat că două dintre cele mai rafinate exemple de gen, ricordi realizate de Giovanni Morelli și Buonaccorso Pitti au început când cele
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pe familie al Florenței, așa cum s-a format el în Trecento. Acest regim nu a garantat, așa cum a făcut regimul venețian după serrata sfârșitului de secol XIII și începutului de secol XIV, statutul politic pentru un grup predeterminat de familii patriciene 16. El nu a fost nici o aristocrație feudala, în care motivația politică pentru păstrarea cărților de familie să fi fost absența. Ceea ce a fost special în privința Florenței a fost nu cultură ei mercantila, ci cultură ei politică. Politică mai fluida
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Renaștere în istoriografia anglofona Clientelismul și statul florentin în secolul al XV-lea. Cazul Pistoia Patronajul familiei de' Medici în dominionul florentin Cetățeanul umanist că guvernator provincial: Giannozzo Manetti Comisarul și statul teritorial florentin Libri di famiglia și istoria familiei patriciene florentine Eternitatea lumii și gândirea istorică renascentista Narațiunea istorică a Renașterii italiene
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
unită într-o singură țară și păstra limba oficială a Romei, latina clasică. Grigore s-a născut într-o familie romană aristocrată bogată ("patricieni"), care avea legături strânse cu Biserica. Întrucât nu s-a demonstrat istoric descendența dintr-o familie patriciană din Republica Romană, nu se poate ști din ce arbore genealogic al unei familii nobile derivă. Un străbun al lui Grigore a fost Felix al III-lea, papă nominalizat de regele got Theodoric cel Mare. Familia sa a avut și
Papa Grigore I cel Mare () [Corola-website/Science/299061_a_300390]
-
germană sau a altor principi teritoriali. Republicile urbane erau lipsite de independența deplină, fiind numiți magistrați aleși, cu titluri cu rezonanță nobiliară sau antică (consul, doge, podestă), precum și de unul sau mai multe consilii. Regimurile urbane erau clasificate în regimuri patriciene, regimuri corporative și regimuri ale senioriei personale. Sistemele politice ale republicilor urbane erau adaptate dimensiunilor unor orașe-stat, dar unele și-au extins teritoriul asupra zonei rurale înconjurătoare (cotado) și asupra altor orașe și provincii întregi. Veneția a cucerit în sec
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
Din clasa de mijloc făceau parte meșteșugarii, micii negustori, lucrătorii salariați, liberii profesioniștii. Se adaugă plebea urbană numeroasă și turbulentă, alcătuită din elemente marginale. Existau sclavii, proveniți din piețele din lumea musulmană, precum și imigranți evrei. Florența era condusă de familiile patriciene noi, sprijinite de membrii breslelor, trecându-se la un regim corporativ. Veneția era condusă de marele consiliu din care făceau parte doar familiile vechi. În Flandra și Germania, în urmă răscoalei meșteșugarilor, s-au instaurat regimuri corporative.
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
lui Jupiter, Jupiter i-a răspuns cu un fulger ce l-a ars pe rege și a transformat casa sa în cenușă. În ciuda naturii sale războinice, Tullus Hostilius a selectat și reprezentat al treilea grup de persoane care formau clasa patriciană a Romei, consistând dintre cei care veniseră la Roma pentru a căuta azil și o nouă viață. De asemenea, el a mai construit o nouă casă pentru Senat, Curia, care a supraviețuit peste 500 de ani după moartea sa. Domnia sa
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
sau să adune lemn de pe aceste terenuri. S-au impus și taxe de breaslă. Nici un venit colectat nu a fost folosit în administrație, iar conturile civice au fost neglijate. Astfel, deturnarea de fonduri și frauda au devenit obișnuite, iar clasa patriciană, legată prin uniuni între familii, a devenit mai bogată și mai puternică. Patricienii orașului erau din ce în ce criticați de burghezia în creștere, care era alcătuită din cetățeni din clasa de mijloc care ocupau funcții administrative în bresle sau
Războiul Țărănesc German () [Corola-website/Science/313146_a_314475]
-
Dives (n. 115 î.Hr./114 î.Hr.-53 î.Hr.) a fost un politician din timpul republicii romane fiind renumit pentru averea sa. Capacitatea lui politică și militară nu sunt însă la nivelul posibilităților sale financiare. Crassus provine dintr-o familie patriciană bogată ai cărei membri au avut funcții de stat importante în timpul celui de-al II-lea război Punic . Tatăl său Publius Licinius Crassus a fost consul (97 î.Hr.) și cenzor (89 î.Hr.) fiind omorât în timpul conflictului dintre Gaius Marius, Lucius
Marcus Licinius Crassus () [Corola-website/Science/308981_a_310310]
-
al revistei internaționale și transdisciplinare "Dédale", profesor de literatură comparată la Universitatea Paris -X, a condus, de asemenea, emisiunea săptâmânală „Culturi ale islamului” ("Cultures d'islam") la canalul de radio „France Culture”. Din partea maternă, Meddeb era originar dintr-o familie patriciana tunisiana cu rădăcini tripolitane (bunicul Belhaj) și yemenite (bunica Lasram). Familia tatălui e cunoscută că activă în comerțul din piețile Tunisului și că frecventatoare a mării moschei Zitouna și a vechii universități cu acelaș nume. Strămoșii ei s-ar fi
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]