60 matches
-
Tablei regești; înalții demnitari ai comitatelor, scaunelor săsești și secuiești; delegații orașelor libere și taxaliste, care trimiteau doi deputați în dietă 793. Comitatele erau reprezentate de către comite și câte doi reprezentanți ai nobilimii, scaunele secuiești alegeau câte doi deputați, iar patriciatul trimitea reprezentanți din cele 9 orașe mari și 14 orașe mici. Președintele Dietei era numit de principe. Magnații și nobilii, împreună cu demnitarii comitatelor și districtelor, alcătuiau elementul cel mai înalt al Dietei și erau convocați prin scrisoare regală. În cel
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
E., Les débuts du vote de la taxe par les Ordres en Hongrie Féodale, în NEH, I, Akadémiai Kiado, Budapest, 1965, pp. 55-82. Manolescu, Radu, Istoria evului mediu, vol. I, Europa apuseană, P. I-II, București, 1993. Idem, Le problème du patriciat dans les villes de la Valachie et de la Moldavie (XVe siècle premiere moitié du XVIe siècle), RRH, nr. 1/1976, pp. 35-40. Idem, Geneza feudalismului în Europa apuseană, București, 1969 (Extras din culegerea SAI, vol. XIII). Idem, Mișcarea comunală în Europa
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
63 (doc. din 30 noiembrie 1547). 646 La 18 martie 1603; C. Cihodaru, op. cit., p. 63. 647 În acest sens: Gh. Bichicean, Contextul european și reprezentarea orașelor în Congregațiile generale din Transilvania voievodală, passim. 648 R. Manolescu, Le problème du patriciat dans les villes de la Valachie et de la Moldavie (XVe siècle premiere moitié du XVIe siècle), RRH nr. 1/1976, pp. 35-40; M.D. Matei, Probleme ale genezei și evoluției orașului medieval pe teritoriul României, RI, t. 42, 1989, nr. 12, pp.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
care constituie adevărate dinastii Lackfi și Csaki. Transilvania fusese organizată ca un voievodat ceea ce sugerează că Își menținea o anumită individualitate politico - administrativă În cadrul regatului ungar. Conducerea sa se baza pe colaborarea stărilor sau națiunilor privilegiate: nobilimea În special maghiară patriciatul (orășenii bogați În special sași) fruntașii secuilor Din secolului al XIV lea românii sunt excluși din rândul stărilor privilegiate. În 1366 regele Ludovic I condiționează calitatea de nobil de apartenență la catolicism. Românii Își păstrează o autonomie relativă și organizare
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Champagne: anexarea acestei provincii domeniului regal are drept urmare creșterea fiscalității care apasă pe umerii negustorilor. E adevărat că, la această dată, oamenii de afaceri itineranți fac loc comercianților sedentari, solid instalați în orașe și deveniți membri cu drepturi depline ai patriciatului urban. Avîntul orașelor din Occident În toate regiunile creștinătății occidentale, orașele cunosc, între secolele al X-lea și al XIV-lea, un avînt spectaculos. La originea sa, însoțită de transformări sociale, politice și culturale considerabile, Pirenne (ale cărei lucrări au
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și anturajul lor: episcopi, enoriași ai parohiilor, canonici ai bisericii catedrale, călugări, măicuțe, seniori, cavaleri, mezini ai familiilor nobile care au emigrat în orașe etc. Pe de altă parte, există mari diferențe de avere între membrii celorlalte grupuri sociale. Alături de patriciatul aristocratic (cuvîntul, aplicat de Pirenne ansamblului populației de avuți, nu corespunde) și de marii "burghezi" îmbogățiți prin negoț și bănci, a căror avere se ridică pe baza pămînturilor pe care le-au obținut în zonele limitrofe, a posesiunilor de mărfuri
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
cucerită și evanghelizată se constata un progres social evident. Începând cu anul 774, Carol cel Mare se numește "rege al francilor și longobarzilor și patriciu al romanilor", ceea ce însemna că el a unit regalitatea francă cu cea longobardă și cu patriciatul, într-un act de dominație protectoare asupra Romei 39. Anexarea statului longobard, războaiele saxone, anexarea Bavariei și intervenția în Spania ne oferă imaginea politicii sale europene. Carol cel Mare stăpânea un teritoriu ce se întindea spre sud-vest dincolo de munții Pirinei
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
acordul principilor (domini terrae) și al celorlalți seniori ai Imperiului (meliores et majores terrae)128. Se crea, în acest fel, o suprapunere de drepturi defavorabilă unității de stăpânire. Frederic al II-lea nu a atras orașele de partea sa. Când patriciatul, factor esențial în politica de centralizare, a cerut dreptul de a participa la guvernare, împăratul a luat măsuri de interzicere a alianței dintre orașe, a sprijinit principii ecleziastici în lupta contra acestora și le-a suprimat Consiliile (1232)129. Documentele
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
noile condiții. Încearcă să se mențină sau să se formeze din nou într-un cartier sau pe o stradă care nu mai sînt făcute pentru el, dar pe un amplasament care era al său. Mult timp vechile familii aristocratice, un patriciat urban, nu și-au abandonat de bunăvoie cartierul în care, din timpuri imemoriale pînă astăzi, își fixaseră reședința, în ciuda solitudinii care îi copleșește și a noilor cartiere bogate care se dezvoltă în alte zone, cu bulevarde mai largi, cu parcuri
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în sensul că acestea își pierd încetul cu încetul caracterul anarhic, urmînd ideea unei lozinci civice în virtutea căreia se cerea stabilirea unei autorități bazate pe consimțămîntul poporului.Punctul de plecare al acestei schimbări constă în lupta corporațiilor de artizani împotriva patriciatului urban ce bulversează Florența și mai ales Flandra, în special la Gand în 1379 sub egida lui Van Artevelde. Fenomenul afectează de asemenea și statele monarhice prin revolte conduse de Étienne Marcel la Paris (1357-1358) sau prin cea purtată de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Aceasta accentuează conflictele de interese și pune în evidență diferențele sociale în interiorul cetăților. Meseriile (numite "arte"14), ale căror interese sînt legate de cadrul restrîns al cetății, caută să-și mențină dominația asupra mediului servitorilor și ucenicilor și se opun patriciatului urban. Acesta din urmă, format din marii negustori, comercianți care se ocupă cu trocul și bancheri, deschis spre un orizont internațional și legat de prinți, este într-ade-văr stăpînul guvernării orașelor. Sub influența acestor lupte, guvernarea cetății este încet-încet deschisă meseriașilor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
aristocrat cu un parvenit, cel puțin la prima generație. Monarhia acordă fără șovăială titluri de noblețe burgheziei îmbogățite, care a cumpărat pămînturi și își trimite copiii în școlile aristocratice. Importanța burgheziei este mult mai redusă în restul Europei, exceptînd poate patriciatul din orașele hanseatice. În Germania, burghezia administrativă rămîne profund supusă puterii prinților și subordonată aristocrației. De abia în prima jumătate a secolului al XIX-lea, o burghezie urbană, marcată de "etica protestantă" (Max Weber), participă la pregătirea capitalismului german. În
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cu o zecime impozitul impus celor mai în vârstă". Deși Montaigne punea accentul pe faptul că puterea executivă se află în mână Marelui Duce, iar autonomia orașului Pistoia părea a fi mai mult o "farsă" decât o signorie, complicitatea exponenților patriciatului local în cele ce păreau a fi ritualuri lipsite de substanță reală mărturisea, în schimb, ca acesta continuă să fie satisfăcut de deținerea unor ample privilegii, ca și de senzația de libertate acordată în interiorul statului florentin 33. Dar daca trecem
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
după moartea în exil a lui Lucca di Gualtieri Panciatichi, Lorenzo de' Medici și familia sa au acceptat ospitalitatea oferită de fiii lui Gualtieri în palatul Panciatichi din Pistoia 58. După ascensiunea familiei Medici, nu trebuie să fim mirați dacă patriciatul pistoiez a perceput pentru o oarecare perioadă ostilitatea sau chiar disprețul acestora față de cele două facțiuni și, într-adevăr, în deceniile de la jumatatea secolului au apărut în Pistoia încercări de instituire sau de găsire a unui alt patronaj diferit de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
că, din cauza relației dificile dintre familiile nobiliare din Pistoia și familia Medici, Lorenzo a încercat să mențină un echilibru prin folosirea acestor interpuși. Dacă în anii '70 îi avem pe Panichi, Marchetti și Ippoliti, în anii '80 apar membrii ai patriciatului florentin care îndeplinesc această obligație. Bernardo Rucellai, Tanai de'Nerli, membrii familiei Soderini și episcopul Niccolò Pandolfini au fost reprezentanții lui Lorenzo în teritoriul pistoiez 68. Însă diferența dintre politică lui Lorenzo și aceștia era că dacă Îl Magnifico se
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pentru aceste funcții erau fixe prin statut, ele au fost reduse în termeni reali de marea inflație a selolului al XVI-lea, astfel încât florentinii înstăriți evitau frecvent funcția, în timp ce multe vicariate și căpitanii erau ocupate de membrii mai săraci ai patriciatului care solicitau astfel de numiri 82. Însă, în secolul al XV-lea, funcțiile au fost motivul unei concurente politice acerbe. În plus față de stimulentele financiare, au existat și anumiți factori psihologici care au conferit funcției teritoriale o atracție destul de mare
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
o anumită perioadă de timp. Merită să ne aducem aminte că în afara câtorva rare excepții, aceste texte ar putea fi ușor clasificate că "libri di capofamiglia". În ciuda celor spuse până în acest punct, dezbaterea asupra schimbării naturii legăturilor de familie ale patriciatului nu trebuie să se încheie într-un impas definițional. Klapish-Zuber (Disoluții) a discutat recent modurile în care factorul politic din Florența secolului al XIV-lea a interferat în marile consorterie și a ajuns la concluzia că liniile majore de descendentă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cel mai adesea, de la premisa că schimbările politice sunt cele care reflectă circumstanțele sociale; dar în special pentru clasa politică florentina ar trebui să fie evident că schimbările politice au fost cu adevarat capabile să influențeze legăturile sociale. În discutarea patriciatului florentin, ar părea rezonabilă ipoteza că trecerea de la consorteria medievală la liniajul paternal [descendentă paterna] din secolul al XV-lea și la familia dinastica a sfârșitului de secol XVI a fost amplu condiționată de schimbările din mediul politic al Florenței
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Iobagii, în primul rând cei români, alături de ei uneori și cei unguri se răzvrătesc de mai multe ori împotriva clerului feudal catolic (pe domeniile mânăstirilor Cârța în 1322, în sudul Transilvaniei unde în 1382 -1383 satele românești se ridică împotriva patriciatului săsesc care le răpise pășunile. Secuii se ridică la 1430, urmați în 1433 - 1434 de țăranii români din Țările Bârsei, a Făgărașului și a Hațegului). Revenind la tezele prezentate de Ștefan Meteș în lucrarea sa mai sus citată, arătăm că
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
le fie imediat la dispoziție în caz de mișcări sociale ale populației tot mai asuprite, tot mai nemulțumite. În mod normal această armată ar fi trebuit plasată, adăpostită în Sibiu și în satele din jur, chestiune ce nu convenea însă patriciatului săsesc, așa că unitățile militare au fost duse în satele depe Olt, unde decenii a supt toată vlaga de viață a populației românești de pe aceste meleaguri. Strigătul de revoltă pentru fărădelegile și recunoscutele sisteme de sărăcire a satelor, se vede clar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
voie în spatele zidurilor Vaticanului sprijinit de o masă de credincioși care bombănea mai tare sau mai încet împotriva noului regim și cărora li se adăuga, dincolo de frontiere, catolicii din lumea întreagă. Papa Leon al XIII-lea supraveghea de aproape atitudinea patriciatului roman și a diplomaților acreditați pe lîngă Vatican și nu tolera nici o întîlnire de salon, chiar discretă, cu cei din Casa de Savoia; în provinciile care nu făcuseră parte din statele Sfîntului Scaun arhiepiscopi și episcopi îi primeau pe suveranii
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de greșeli de guvernare. Dacă în ritualurile vechilor greci și în scrierile lor există simboluri, imagini și idei care reflectă o gândire colectivă concentrată mai curând asupra politicului, Roma eset suportul pentru ceea ce am putea numi imaginarul puterii absolute. În timpul patriciatului, puterea desăvârșește un sistem complex de gândire politică și de reprezentări (de la cele monetare la cele statuare): ideologie imperială, practică legislativă senatorială, viață spirituală și ceremonială. Adaptat monoteismului, la Constantinopol sistemul va da naștere imaginarului bizantin și apoi celui medieval
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
miniaturiștilor. La mijlocul secolului al XV-lea, Bruges este unul dintre cele mai mari centre comerciale din apusul Europei. Orașul este un important loc de întâlnire al negustorilor veniți din toate țările continentului. Împreună cu locuitorii bogați ai Bruges-lui, ei alcătuiesc un patriciat din rândurile căruia apar numeroși amatori și protectori ai artelor. Călugării mănăstirei "Les Dunes" din Coxyde aparțin unuia din ordinele cele mai bogate din regiune. Începând din 1467, ordinul este condus de abatele Jan Crabbe, umanist protector al artelor, interesat
Hans Memling () [Corola-website/Science/300097_a_301426]
-
la anul 1400. Gernot Nussbacher - Allgemeine Deutsche Zeitung fur Rumanien Se mai amintește că în 1417 iobagii din Retis au luat parte la răscoală din județul Albă, condusă de Kardosi Ianosi, represaliile aveau să vină din partea armatei nobiliare și a patriciatului săsesc de pe Olt (Alt) cu reședința la (Schenk) Cincsor. Parcela eroilor români și germani din cele două războaie mondiale este amplasată în cimitirul săsesc din localitate. În această parcela sunt înhumați 55 eroi germani din Primul Război Mondial și 6
Retiș, Sibiu () [Corola-website/Science/301730_a_303059]
-
bazele unor ordine. Dacă anterior, mănăstirile erau situate la marginea orașelor, din secolul XIII, călugării benedictini, franciscani și dominicani ofereau asistență religioasă în cadrul orașelor. Trăiau la oraș și aristocrați laici și orășenii bogați, negustorii, meșteșugarii patroni, zarafi, cămătari, ce alcătuiau patriciatul urban, cumpărând domenii rurale încercând să ducă o viață similară cu cea a nobililor. Din clasa de mijloc făceau parte meșteșugarii, micii negustori, lucrătorii salariați, liberii profesioniștii. Se adaugă plebea urbană numeroasă și turbulentă, alcătuită din elemente marginale. Existau sclavii
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]