15,588 matches
-
României Europene (care, probabil, din toamna acestui an se va numi Partidul Dacilor Liberi - D.L.) sunt împuternicite să declare următoarele: a) Avînd în vedere că patria fiecărui om este cea a limbii în care se exprimă, și că pentru români patria este limba română ca vector esential al identității naționale în interiorul țării precum și pentru unitatea românilor din întreaga lume și că pretutindeni și întotdeauna cultura este scutul eternității oricărei națiuni; b) luînd în considerație faptul că după aproape un sfert de
MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Fundatia_academia_daco_roman_geo_stroe_1378263704.html [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
-
ca să readucă imaginar, în atenția contemporanilor, vitejia strămoșilor. Cu ajutorul consemnărilor istorice, ei ne-au reamintit despre puii de lei - eroii neamului românesc, cu brațe tari și voință de oțel. De toți cei ce au dat piept cu dușmanii pentru apărarea patriei, acei bărbați care s-au jertfit pentru țară, pentru libertate, pentru o viață mai bună. Ziua Eroilor neamului românesc coincide cu sărbătoarea de Înălțare a Domnului, în calendarul creștin-ortodox, astfel că, locuitorii movileni și-au cinstit eroii, rugându-ne pentru
CINSTIREA EROILOR LA MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1465491047.html [Corola-blog/BlogPost/354543_a_355872]
-
semizeu, pește capetele breze. Cică ar mai fi speranța, dar sunt prea egocentrista, Stau cu mâinile pe clanță, să-nchid ușa cea buddhistă Și cea care, ne-nțeleasă de un suflet prea umil, Mă dezice de o casă, ce-mi fu’ patrie-n exil, Când toți care își pun pene se considera bengali Și din mult prea multa lene, devin simpli papagali, Ce imită scriitura unor veșnic refuzați De ce a lăsat natură ultimilor talentați. Că e rimă, că nu-i rimă, evident
SE BALANSA PANTERA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1468864090.html [Corola-blog/BlogPost/373589_a_374918]
-
Munteanu este o voce autentică în lumea poeziei ce atinge eternul, prin faptul că desoperim în poezia acestui volum frisonul sentimentului de speranță în regăsirea spațiului natal. Acest sentiment încolțește, precum ghiocelul primăvara, în mitul care reunește iubirea și trupul Patriei ce nu pot fi niciodată separate.Mitul este cel care le reunește ca metalimbaj. Metacomunicarea din acest volum în care poeta se exprimă pentru noi își subordonează dualitatea, optând pentru triadă. Poeta este o ființă luminoasă visând la “o țară
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
celebrul „cărăuș” al epocii socialiste. Intrat în peisajul românesc prin omniprezența sa, TV-ul era întâlnit în cele mai diverse ipostaze: cărăuș de marfă, „salvator de vieți” aflat în serviciul stațiilor de ambulanță sau a formațiunilor de pompieri, „apărător al patriei” în slujba unităților militare, „plimbăreț” prin destinațiile turistice ale Oficiului Național de Turism „Carpați” și chiar drezină feroviară. Micul cărăuș socialist a debutat, în transporturi, după 1957, când, la uzina „Tudor Vladimirescu”, în paralel cu primele autobuze românești, a început
MICUL „CĂRĂUŞ SOCIALIST” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1440988499.html [Corola-blog/BlogPost/379823_a_381152]
-
Autorului MAMĂ ȚARĂ, DULCE ROMÂNIE! Noi, “generațiile viitoare” Așa cum ne-au lăsat cu limbă de moarte părinții din părinți (scris pe statuia Eroilor Neamului - care se află lângă palatul Cotroceni) ca astăzi, de 1 Decembrie, să ne bucurăm de o patrie liberă, trebuie să cinstim “EROII NOȘTRI LEGENDARI” , să le acoperim trupul cu miresmate cununi de flori, să le aprindem lumânări, să le dăruim întreaga noastră dragoste pentru sacrificiul suprem pe care l-au făcut... ca plaiul românesc să fie o
MAMĂ ŢARĂ, DULCE ROMÂNIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mama_tara_dulce_romanie_marin_voican_ghioroiu_1385905233.html [Corola-blog/BlogPost/344507_a_345836]
-
de măreție teofanică, când românul era mult mai aproape de ceruri prin dragostea lui pătimașă față de pământul natal, din acele vremuri, prin urmare, ne tragem seva de popor respectat, dimpreună cu tot ceea ce încă-i conferă distincție și demnitate - iubire de patrie, identitate culturală, cinste, omenie, ospitalitate etc. Dar întinșii codri de odinioară, astăzi au devenit doar amintiri! Căci românul postdecembrist, modern în năravuri și profund ticăloșit în esență (venerabilul Neagu Djuvara spune cu amărăciune că în românul de azi nu izbutește
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
Politicul, în special cel educațional, ar trebui să-și asume omisiunea. Cu cine să faci îndrumătorul fonetic și tezaurul limbii când abia ajutorul extern a rezolvat un minim de programe de traducere rudimentar. Cu drept cuvânt nu mai avem o patrie de apărat nici din punct de vedere filologic. Au murit oare toți evreii care au contribuit efectiv la propășirea limbii și literaturii române? Nu cred că neaoși români s-ar încumeta la o asemenea lucrare. Și mai este o problemă
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
tac tac tac Prin trunchiurile aerului rarefiat Una făcea ce făcea și mă ciocănea în frunte Tac tac tac prietenește Este ora să bei o tabletă de Histazol Tac tac tac în creier și peste copac În pământ străin IEȘIREA PATRIEI DIN VISE Mai înainte aceasta era vatra Unde se întindeau masa și cântecul Unde creșteau copiii Se țeseau vise O Fitore un Ilir o Shpresa Și o Patrie mică Ei sunt acum undeva în Kiruna Au devenit mai fragili Mai
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1403519324.html [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
Tac tac tac în creier și peste copac În pământ străin IEȘIREA PATRIEI DIN VISE Mai înainte aceasta era vatra Unde se întindeau masa și cântecul Unde creșteau copiii Se țeseau vise O Fitore un Ilir o Shpresa Și o Patrie mică Ei sunt acum undeva în Kiruna Au devenit mai fragili Mai apatici Și în vise poartă spaima Deșerturilor albe Patria nu o mai amintește nimeni Chiar acea vatră Cu fundamente care țin Peste numele lor între secole COPILUL DE
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1403519324.html [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
se întindeau masa și cântecul Unde creșteau copiii Se țeseau vise O Fitore un Ilir o Shpresa Și o Patrie mică Ei sunt acum undeva în Kiruna Au devenit mai fragili Mai apatici Și în vise poartă spaima Deșerturilor albe Patria nu o mai amintește nimeni Chiar acea vatră Cu fundamente care țin Peste numele lor între secole COPILUL DE CRISTAL Eu mișc mâna El mâna Eu strâng fălcile El fălcile O, Dumnezeule Ai fost copil de cristal Dar de ce pe
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1403519324.html [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
Când văd, cum semianalfabeta lui Băsescu, împreună cu alte loaze sunt promovate în funcții de reprezentare a României la Uniunea Europeană sau prin diverse ambasade cum să nu îi apuce damblaua? Exemplele, fără număr, oferite mulțimii de decidenții pușcăriabili postdecembriști, iresponsabili ai patriei, au condus la această stare de lucruri îngrozitoare. Full coruption mate! De aceea și amărășteanul încearcă, umilit, cu țârâita dacă nu poate cu milionul/miliardul. De euro ! Prin plicuri, chiloți, sutiene, halate, caschete, cizme... Corupția, adusă la perfecțiune de Demis
TABLETA DE WEEKEND (39): SECRETUL LUI POLICHINELLE LA COTROCENI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1373191257.html [Corola-blog/BlogPost/363918_a_365247]
-
episodul lui Becicherec Iștoc și a restrâns pe acela al lui Parpanghel și Romicăi, opera căpătând astfel o mai mare unitate. Figura lui Vlad țepeș este mai bine ilustrată, punându-i-se în lumină în mai mare măsură dragostea de patrie; deasemenea, introducerea discuției asupra formelor de guvernământ, cânturile X și XI, adâncește fondul social al operei. În varianta a doua, pe lângă unitatea de ansamblu și substratul social mai pronunțat, este mai îngrijită și în ceeace privește forma: versurile sunt mai
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
plecat în India pentru a aduce scripturile buddhiste, din cartea pe care ai tradus-o. Este mult, este puțin? Constantin LUPEANU: Buna mea prietenă, mă onorează staturile uriașe lângă care mă așezi. Călugărul Xuan Zang a reușit să ducă în patria sa, în secolul al șaptelea, cărțile sacre buddhiste, declanșând răspândirea acestei religii în China. Eu am tradus cărți de proză, poezie și filosofie, aș fi putut să fac alegeri și mai bune, însă sunt de acord că măcar cele numite
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
mai separe exemplarele și listau în două exemplare, deși le trebuia doar unul. Când s-a terminat și hârtia în două exemplare, nu s-a mai găsit hârtie decât în trei exemplare. Apoi, doar hârtie în cinci exemplare! Apărători ai patriei La ITC era organizată o companie de gărzi patriotice, instruită periodic de un căpitan de la Sectorul 2. Din partea noastră compania era condusă de inginerul Gazdovici, salariat dintr-o secție de hardware, ajutat de Paul Stoleru din laboratorul lui Gabriel Martin
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1454584863.html [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
ca să-și jertfească viața pentru Sfânta noastră Românie. Dar nu se poate ca să greșesc! Ceva rău s-a petrecut în sufletul românilor mei, ceva care asemenea unui virus dușmănos le-a ros și continuă să le roadă demnitatea, dragostea de Patrie și de neam, acel ceva care le-a modificat firea, caracterul și gândirea, care i-a potopit sub povara unei nepăsări distructive de unde nu mai au nici o speranță ca să se elibereze și de care încă nu au devenit conștienți că
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1461537123.html [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
finalizat cu altercații între unii protestatari (ai Platformei DA și ai lui Usatîi) și poliție. Ceea ce nu consider normal au fost fluierăturile acestor protestatari adresate inclusiv militarilor care mărșăluiau cadențat pe piață, unii dintre ei participanți la războiul pentru apărarea patriei pe Nistru contra agresorului rus, militarilor străini, coloanelor de pompieri. Dar cu totul alogică a fost ieșirea maselor de protestatari pe piață în momentul când acolo evoluau copiii. Ei bine, dar acest incident a fost precedat de un alt eveniment
DIN NOU TRĂDAŢI ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1473256011.html [Corola-blog/BlogPost/375874_a_377203]
-
ADU-MI-I SĂNĂTOȘI ACASĂ!" (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOȘTENITE) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 548 din 01 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Prolog Generațiile născute după cel de-al Doilea Război Mondial, scutite norocos de obolul jertfelnic adus Patriei, ne-am detașat complet de ceea ce înseamnă tragediile umane de tipul războiului. Datorăm părinților, bunicilor, străbunicilor care au trăit asemenea accidente ale istoriei măcar acel elementar demers civic conceptualizat în sintagma „recurs la memorie”. Despre calvarul din prizonierat al fraților
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
frumusețe, spirit și emoție. “Nu există accidente, doar căi de urmat” - Bogdan Ota UNITED, o co-producție de excepție semnată Bogdan Ota și Filarmonica Brașov, sub bagheta dirijorului Iulian Rusu, va avea loc pe 13 iunie, ora 19:00 la sala Patria. Peste 80 de artiști se întâlnesc într-un spectacol emoționant despre conexiunea spirituală dintre oameni și depășirea iluziei separării. Povestea pusă în scenă de compozitor este o călătorie în subconștientul fiecăruia dintre noi, destinația finală fiind esența noastră - Iubirea. Muzica
Pianistul și compozitorul Bogdan Ota în concert pe scena Filarmonicii Brașov by http://www.zilesinopti.ro/articole/7210/pianistul-si-compozitorul-bogdan-ota-in-concert-pe-scena-filarmonicii-brasov [Corola-blog/BlogPost/98670_a_99962]
-
la 28 Martie 1918: „Un vis frumos s-a înfăptuit. Din suflet mulțumesc bunului Dumnezeu că mi-a dat în zilele de restriște, ca o dulce mângâiere, să văd după o sută de ani pe frații basarabeni revenind iarăși la patria mamă. Aduc prinosul meu de călduroase mulțumiri domniilor voastre și Sfatului Țării ale cărui patriotice sforțări au fost încoronate de succes.” După vizitele la orfelinatul din satul Sascut, la spitalul Onești și satele Grozești-Oituz, Cașin, printre suferințe, jale, ruine și dărâmături
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
-ți întorci și celălalt obraz pentru a fi pălmuit...!? Și asta dacă nu-l ai! Am să încerc să observ cum poate fi aplicat, fie chiar selectiv acest îndemn. Pornind de la iubire, atât de frumos definită de Gogol ca fiind „Patria Sufletului”, reprezintă viața. Căci ce este sau poate fi viața fără iubire. Poate în societatea noastră modernă e posibil să iubești nevasta altuia... ca pe tine însuți și nu cred ca ar fi un păcat. Doar să nu fie descoperit
IUBEŞTE-ŢI APROAPELE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/berthold_aberman_1410102211.html [Corola-blog/BlogPost/361128_a_362457]
-
însoțea de obicei, peste tot unde mergea... mai puțin la cursuri. Ba era însă copilul unor oameni săraci, din popor. Partidul socialist din țara sa l-a trimis, la învățătură, pe cheltuiala statului și el trebuia să se întoarcă în patria sa, cu diplomă universitară și să practice cele invățate, adică meseria. Era mai mic de înălțime și extrem de slab, ca negrii subnutriți din țările africane subdezvoltate, așa cum erau prezentați la diferite televiziuni, la emisiunile de știri sau în filmele documentare
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
Ĩn România, nu se prea găseau în comerț, decât foarte, foarte rar. Chiar Violeta, ca fiică de ministru, făcea destul de greu rost de asemenea delicatese. Așa că Li consideră că, foarte romantic ar fi să-i ducă fetei niște banane din patria natală, niște nuci de cocos uriașe sau portocale dulci și aromate. Ĩntâlnirile lor erau cât se poate de romantice. Trăiau amândoi un vis feeric, cu ochii deschiși, o poveste de dragoste unică. Deveniseră dependenți unul de celălalt... nu mai puteau
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
Neptun. Dar nu singuri. A venit și grupul Violetei. Era oarecum plăcut cu prietenii. Studenții nu-i deranjau și cu ei nu se plictiseau deloc, se puteau distra tot timpul. Atunci, Ly, văzu o altă mare, diferită de cea din patria sa natală. Ĩn mai, nu se putea face baie în ea, temperatura era prea scăzută, dar peisajul marin putea fi admirat în voie. Căci întinderea de apă își exercită atracția sa irezistibilă, indiferent de locul în care există. Fiecare mare
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
Acasa > Stihuri > Momente > CU PATRIA ÎN BUZUNAR Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 959 din 16 august 2013 Toate Articolele Autorului de mic mă învățase mama să port icoana cu Precista în buzunarul de la haină, dar să n-o arăt la nimeni, s-o
CU PATRIA ÎN BUZUNAR de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 by http://confluente.ro/Cu_patria_in_buzunar_george_safir_1376634622.html [Corola-blog/BlogPost/344725_a_346054]