3,111 matches
-
de neplăceri cumplite - ceea ce avea să-l determine să părăsească Europa și să se stabilească pentru totdeauna în Australia - de unde a păstrat aproape neîntrerupt legături epistolare și nu numai cu cei trei mari contemporani - Cioran, Ionescu, Eliade - dar și cu patriotul filozof Constantin Noica sau cu Pericle Martinescu, dar mai ales cu Nicu Steinhardt pe care îl numea "Nicu Aureliu"; acesta răspundea misivelor "din inimă, din suflet și din cuget" cu o trainică prietenie. Parte din aceste "scrisori din exil" au
Amintirea lui Lucian Boz by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13763_a_15088]
-
începînd din anii ^50, cînd a fost înființată Securitatea, sabia tăioasă a dictaturii proletare. Să nu mi se spună că cine se băga în Securitate visa la o carieră de Maica Tereza. Să nu mi se spună cît erau de patrioți securiștii și ce conștiință a binelui pe care îl făceau țării era în capul lor. Dacă e așa, de ce nu recunosc ei, azi, că au făcut poliție politică? Pînă în ^89 nu se considerau ei elita societății românești? Nu se
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13944_a_15269]
-
începînd din anii ^50, cînd a fost înființată Securitatea, sabia tăioasă a dictaturii proletare. Să nu mi se spună că cine se băga în Securitate visa la o carieră de Maica Tereza. Să nu mi se spună cît erau de patrioți securiștii și ce conștiință a binelui pe care îl făceau țării era în capul lor. Dacă e așa, de ce nu recunosc ei, azi, că au făcut poliție politică? Pînă în ^89 nu se considerau ei elita societății românești? Nu se
Secretoasa elită de ieri a României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13943_a_15268]
-
condiții umane de trai. La fel, foarte puține informații regăsim În această lucrare cu privire la drama trăită de români, Îndeosebi de ardeleni și bucovineni, În perioada regimului dualist austro-ungar, sau de basarabeni, În timpul ocupației țariste, perioadă În care mii de români patrioți și intelectuali au fost aruncați În temnițe, au plătit amenzi uriașe și au fost complet excluși din viața culturală, politică sau științifică, fapt care i-a determinat să se ridice la luptă Împotriva forțelor de ocupație. Așa cum spuneam, cartea oferă
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
a nu lua cuvântul la ședință, urmând ca să facă acest lucru cu alt prilej și, poate, sub auspicii mai bune". Precum Janus, indivizii din această categorie, ne arătau două chipuri: pe de o parte, pozau în "curajoși", în "conștiințe", în "patrioți", pe de alta, erau mână în mână cu aparatul represiv care le aranja promovări spectaculoase, îi dota cu apartamente și le îngăduia să călătorească în voie în străinătate. propos de călătorii: într-o discuție din 25 noiembrie 1982 despre "Europa
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
Liberă, de ce bat la ușa lor El este de bună credință și nu poate crede că o mare valoare, un mare talent poate să fie un dușman al țării, al societății". Ei bine, câțiva ani mai târziu, în decembrie 1989, "patriotul de bună credință" va "aprofunda" problema și va acorda, la München, un lung interviu Crisulei Ștefănescu, cercetător-analist la postul de radio pe care îl diabolizase cu năduf în discuțiile cu Merce. Interviul a fost publicat abia în 2004, sub titlul
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
într-o probă a acuzării, înainte de a-l lua la întrebări mai mult decît legitime pe autorul procesului verbal. Fiindcă altfel ajungem să uităm că informatorii n-au fost totuși securiști, în timp ajungem să credem că securiștii par niște patrioți onorabili.
Informatorii abjecți și securiștii onorabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10420_a_11745]
-
am povestit cum pierise apoi, în închisorile comuniste, toata floarea intelectualității și a tineretului român. I-am povestit cum, desi cunoșteau bine situația din România și respectau cu stricteșe înțelegerea criminală de la Yalta, americanii încurajaseră rezistenfa armata din munți a patrioților romini, dindu-le tot timpul speranțe deșarte și oferindu-i astfel pe tavă plutoanelor de execuție. I-am povestit cum ei înșiși, americanii, împreună cu aliafii occidentali, parașutaseră din când în când pe terirtoriul țării tineri curajoși recrutări din exilul românesc, nespunându
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
pamflet: „Isteria bombastică ține loc de judecată politică. Economia e un bâlci înțesat de norod. Prin mulțime umblă judecători și politicieni care îi ușurează pe gură-cască de parale. Caragiale are 37 de milioane de strănepoți argentinieni. Los Miticos se nasc patrioți și mor amploaiați la stat. Toată lumea face rost de o slujbușoară și trăiește binișor din vânzarea de aprobări, parafe și intrări peste rând la Los Jefes (provincia Tucuman are 90.000 de funcționari de stat la o forță de muncă
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
să se lupte în mlaștini.” (pp. 119-120) Descrierea deopotrivă trivializată juvenil și ideologizată politic a unui domnitor iubitor de hecatombe (dar numai la nervi!) și pasionat de mud-wrestling (în timpul liber dintre două bătălii) face din Mihai Viteazul mai puțin un patriot iluminat și mai degrabă un mercenar coleric, devotat strict bătăilor pe care avea certitudinea că le poate cîștiga (în cazul celorlalte, aflat în inferioritate, preferînd soluția, mai lașă, dar viabilă, a ascunsului “în popor”). La nivel auctorial, simularea diferitelor registre
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
acestui prim roman i se datorește interesul meu constant pentru Basarabia, cu limba și cultura ei românească, de care m-am ocupat de multe ori pînă în 1989 spre marea indignare a sovieticilor, iar după aceea recoltînd multe aplauze din partea patrioților de la Chișinău, unde mi-a apărut, în 1998, culegerea de studii Limbă și politică în Republica Moldova. - Să revenim puțin la Institutul Român din Freiburg. Mi-aduc aminte că am citit undeva un articol al dumneavoastră despre directorul acestui Institut. - Vă
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
comunism „jignirile morale” s-au prelungit și adîncit preponderent din motive de ordin extraliterar... Curios, Lucian Valea nutrește idealul retrospectiv al unei literaturi patriotarde, neosămănătoriste, care s-ar fi cuvenit a fi girată de criticii ce, defel antipatrioți, mai bine-zis patrioți în fondul axiologic al lucrurilor și nu la nivelul unui limbaj esteticește delegitimat, au ignorat-o pe drept cuvînt: „E mai mult decît firesc să ne întrebăm ce-ar fi trebuit să devină Curentul literar după instalarea în fruntea redacției
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
ca păduchii, asta chiar mă irită. Mi se pare o formă de cerșetorie care îi insultă pe adevărații cerșetori. Să întinzi mîna după nițică glorie sau măcar băgare în seamă, făcînd pe prostul și pe curajosul de ziua lui Ceaușescu - patriotul, marele om politic și altele și altele - cînd știi că asta nu te mai costă, ci ți se mai și plătește biletul de intrare, asta se cheamă escrocherie intelectuală. Nu i-am mai spus nimic domnișoarei. În asemenea tip de
Ceaușescu și premiul cel mare la Loto by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13251_a_14576]
-
de peste două mii de ani. Este vorba, printre altele, și despre ceea ce se petrece în zilele noastre în lume. Despre primatul forței, despre decadență... Asta a făcut-o pe o doamnă-critic să mă considere antioccidental; altcineva a spus că nu sînt patriot. Și de atac la bunele moravuri am fost acuzat. Nimic din aceste obiecții nu se regăsesc în părerile despre carte venite din occident! Probabil că acolo lucrurile sînt văzute altfel. E drept, o revistă din New-York a refuzat o cronică
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
de mii de locuitori nu fac decît să mănînce, să bea, să se reproducă, fără nici un alt scop în viață. Oriunde te-ai uita, doar ouă, vin de Santorini și copii de țîță. Nici un ziar, nici o carte. Nu întîlnești nici patrioți, nici oameni de afaceri, nici poeți, nici măcar un brutar cumsecade." Într-adevăr, Taganrogul, pe coasta de nord-est a Mării de Azov, era pe atunci un oraș muribund. Portul, întemeiat de Petru cel Mare, cunoscuse totuși pînă nu de mult o
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
cu istoria. Indiferent ce ar spune unii și alții, scrie Mihaela Ceaușescu, perioada în care unchiul ei a condus România va rămîne în scriptele viitorului sub numele de Epoca Ceaușescu. Din punctul ei de vedere, Ceaușescu a fost un mare patriot. Femeie inteligentă, Mihaela Ceaușescu admite totuși că în ultimii ani unchiul ei devenise megaloman și că nu se mai putea sta de vorbă cu el. Tot ea notează undeva că, pe vremuri, Ceaușescu i-ar fi spus că ar fi
Amintiri din familia Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12271_a_13596]
-
Nicolae Ceaușescu nu putea însemna o schimbare în adevăratul sens al cuvântului: crescut la școala stalinistă sovietică Ceaușescu nu se putea distanța de canoanele care îl configuraseră: el s-a adaptat la noile realități și, viclean, a jucat rolul unui patriot liberal care încearcă să asigure o independența țării. Realitatea era cu totul alta: România a fost secătuită și aruncată în cea mai cumplită înapoiere și izolare. Sistemul a continuat, chiat dacă în formă atenuată: n-au mai fost interzise atât
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
la un post de televiziune. La întrebarea, printre primele, cum e cu partidul său, patronul Stelei o ține pe-a lui - din banii și imaginea sa personală! După care începe Becali să-și expună viziunea politică. Lui îi plac legionarii. Patrioți adevărați. Singurii, la vremea lor. De-aceea a și preluat el din sloganurile lor. Au avut ideal! Întrebat de realizator în ce consta idealul Legiunii, Gigi începe s-o scalde. I-au plăcut lui cum sunau sloganurile legionarilor, nu că
Cine ocoleste pe cine by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12652_a_13977]
-
revoluționarii cu diplomă, nostalgicii după comunism, intrigile de partid, populismul deșănțat, reforma amânată, nedusă până la cap sau prost făcută, cei care blochează accesul la dosare, trenurile jegoase, cei care folosesc rău limba română, naționalismul european, alegerea între UE și NATO, patrioții de paradă, preoții ortodocși cu vederi înguste, Catedrala Mântuirii Neamului, tutuiala generalizată ș.a.m.d. Adnotând și comentând realitatea (cu actanții ei cu tot) grotescă, sordidă, absurdă sau suprarealistă de-a binelea, Andrei Pleșu face figura unui moralist modern. Dar
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
București, unde se afla cu mult dinainte de declanșarea războiului, Remus Lunceanu se oferă ca luptător pe frontul românesc, dar este refuzat, pentru că ar avea o situație incertă, de fost cetățean austro-ungar, și nu ar prezenta destulă încredere. Pentru că nu e "patriot de cafenea", când se anunță mobilizarea, se prezintă imediat pentru înrolare, dar e dus cu vorba de la un birou la altul, până ce Bucureștiul e ocupat, iar situația lui militară se schimbă radical. Dacă vin nemții, austriecii și ungurii, vine pentru
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
America profundă" va respinge șantajul, neadmițând ca o bandă de fanatici și țările care-i susțin să dicteze asupra celei mai mari democrații din lume. E adevărat, există în momentul acesta o serie de probleme reale legate de așa-numitul "Patriot Act". Nu e cel mai plăcut lucru să fii amprentat la graniță ori să ți se poată intercepta convorbirile telefonice și corespondența. Dar nu trebuie uitat că Statele Unite se află în stare de război. Nu e nici o metaforă la mijloc
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
online, precum și răspunsuri directe și izbitoare. Dacă i se atrăgea atenția că minte sau nu știe ce spune, trecea pur și simplu la alt chat room. Scria texte pentru certificatele de acționar și pentru broșura aferentă (Felicitări - Ați Devenit un Patriot al Pieței Libere din Lituania!) și le tipărea pe hîrtie groasă, textilă. Avea sentimentul că, în sfîrșit, aici, pe tărîmul invenției pure, își găsise chemarea. Exact așa cum îi jurase Melissa Paquette cu mult timp în urmă, era extraordinar să înființezi
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
au sfătuit și au ajuns la concluzia că trebuie ori să vândă rapid casa și măgărușul și să plece aiurea, oriunde în lume, sau să adopte ultima variantă posibilă, în speranța că vor putea merge liniștiți pe drumurile țării. Fiind patrioți din fire, au luat în cele din urmă măgărușul în spinare, ceea ce, trebuie să recunoaștem, era un lucru destul de ciudat. Pentru finalul povestirii există două soluții, în prima, poporul se arată mulțumit cu această - cea mai proastă - variantă, în a
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
că această incertitudine era o țintă a regizorului. Ei, cuvintele lui Abby Mann, scenarista acestui film și câștigătoarea unui Oscar, sunt semnificative în acest sens: "Principalul răufăcător de la Nürnberg a fost patriotismul. Oamenii au făcut ce au făcut pentru că erau patrioți". De ambele părți, să nu uităm. Avocatul apărării (Herr Rolfe, interpretat de Maximilian Schell, care a luat și un Oscar pentru rol, furându-i-l de sub nas lui Spencer Tracy, nominalizat la aceeași categorie) citează de câteva ori un jurist
Nürnberg revizitat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11462_a_12787]
-
orice trop/ Garafa se deșartă/ Și cade strop cu strop/ O, artă pentru artă! Alte pasaje, care n-au fost scrise numaidecît pentru plăcerea de-a pocni din coada cuvintelor, sînt de-a dreptul triste. De exemplu, aproape tot Cartelul patrioților, mai ales Dedicația ca gen literar, chemînd vag o osîndă din Baudelaire - această carte s-o arunci... (deși sînt pomenite cărți bune și autori onorabili), cu finalul îndulcit, iertător: ,am fost cu toții, după o vorbă a lui Cioran, Ťturiști în
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]