4,801 matches
-
sfîrșit de ce subscriem la ideile expuse în editorialul mai sus-citat al d-lui N. Manolescu. A scrie pâine sau rîu, a folosi pe sunt sau pe sînt nu ne îndreptățesc a ne considera mai mult sau mai puțin latini, în "patriotică misiune". Cunoașterea aprofundată a istoriei limbii și culturii românești ne-ar putea fi, în schimb, de real folos. De aceea credem că discuțiile (repetate cu emfază, demonstrativ enunțate, politizate) privind ortografia limbii române - care rămîne o serioasă problemă de cultură
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
așa crede Cronicarul. l Tot din Ziua cităm un scurt fragment din editorialul lui Adrian Severin: "Retorica furioasă a liderilor occidentali este, pînă la urmă, utilă. Ea distruge iluzia inhibantă a est-europenilor asupra superiorității morale a Occidentului." Frumoasă zicere și patriotic simțitoare, mai ales că ea vine din partea unui fost ministru de Externe al României. Dar, după părerea Cronicarului, nu superioritatea morală a Occidentului e în discuție, ci faptul că România vrea să intre în Uniunea Europeană, nu viceversa. Ceea ce nu se
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
Bucureștiului, în locul pe unde trece șoseaua care leagă capitala țării de Valea Prahovei, a barocului stalinist este dovada dependenței totale și a servilismului față de Moscova pe care-l adoptaseră potentații comuniști români. A doua perioadă s-a pretins națională și patriotică: conducerea ceaușistă se declara independentă față de Moscova. Casa Poporului se voia și simbolul independenței: cu greu vom putea găsi asemănări între ea și clădiri sovietice. Și totuși ea este o expresie mai puternică a intervenției bolșevice decât Casa Scânteii: cultivarea
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
trece prin cap. Se opune cu seninătate inițiativei PCR de a decreta duminicile zile lucrătoare, cu un argument perfect logic astăzi, dar niciodată analizat la modul serios în epocă: "Nu sînt membru PCR, nu mă interesează inițiativele lui de muncă patriotică duminica, să le presteze activiștii" (p. 104). S-a opus public realegerii lui Nicolae Ceaușescu la congresul al XIV-lea al PCR, iar la procesul public ce i-a fost instrumentat de Securitate în combinație cu Consiliul Culturii și Educației
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
Europa pe o altă buclă a spiralei diacronice". Între alte lucruri interesante, studiul doct, dens, străbătut de o căldură subiacentă a argumentației, semnat de Maria-Ana Tupan, precum și cele precedente ale cercetătoarei, ne prezintă un set de propuneri în această substanțial patriotică direcție.
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
rusești), numai că în loc de FBI, avem Securitatea... O viziune plină de umor asupra paranoiei de sub comunism. Aflăm noi aventuri ale unui Mircică ajuns pe la vîrstade zece ani. Colecționează înrăit stegulețe roșii, își poartă mîndru cravata roșie de pionier, recită poezii patriotice (și, între prieteni, variantele "cu prostii"). Contactul copilului cu regimul comunist - o temă și ea foarte exploatată, mai ales de universitarii bucureșteni - să ne amintim "amintirile din copilărie" din cartea în căutarea comunismului pierdut semnată de Paul Cernat, Ion Manolescu
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
în redacție drept "documentare de-a moaca", incapacitate de a observa "esențialul". I se reproșează "aerele de scriitor", e criticat că face "gazetărie de cenaclu", i se rețin textele de la publicare, iar după ultimul documentar, evocând un episod de muncă patriotică început cu cel mai sincer elan și sfârșit într-o coridă absurdă, este "demascat" politic și arestat. După câțiva ani, când Tudor se întoarce din detenție, articolul circulă ca nuvelă, iar "reflectarea otova", care îl costase libertatea, e văzută ca
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
paginile unei publicații serioase ca aceea pe care părerile dumitale o compromit. Posed televizor de la începutul anilor '60. Primul a fost un Rubin de origine sovietică, o cutie solidă și fără moarte, pe care l-am schimbat totuși, din simț patriotic, cu un Luchian românesc get-beget. Firește, emisiunile de pe atunci erau în alb-negru. Dar ce minune! Țin minte, dintr-o epocă nu mult ulterioară, cum alb-negrul televiziunii punea în valoare scenografia superbă a lui Bocăneț. Mai știi, dragă Telefob, ce efecte
Scrisoare deschisă () [Corola-journal/Journalistic/15181_a_16506]
-
fost PNȚCD (!! - cît va trăi, aceste semne de exclamare îl vor însoți), a reușit, după ani de lupte, să aducă pe ordinea de zi a parlamentarilor proiectul Legii privind protecția limbii române. Această lege, care s-ar vrea a fi patriotică, este periculoasă în idee, aberantă în detalii și inaplicabilă în practică. Periculoasă în idee. Limba națională este una dintre pietrele de temelie ale unui popor. Ea definește mai mult decît orice altceva (cetățenie, domiciliu, declarații, activitate etc.) apartenența la o
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
nici măcar Inspectoratului pentru Cultură al Județului Iași. Este un fapt îmbucurător și trist totodată. Antologia de față, ca orice idee de alternativă în spațiul bahluvian, s-a născut în pofida atmosferei birocratico-muzeale și binevoitor indiferente ce-și flutură steagurile cu mîndrie patriotică locală; ea s-a cristalizat în dinamica mai puțin vizibilă a curenților de adîncime, în forfota cosmopolită și nebugetară a unei ordini culturale pe cale de a se legitima." Mai întîi, nu este nimic trist în faptul că toate instituțiile enumerate
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
că nici nu-mi băteam capul! Parcă a fost ieri, mă îndreptam, pe frunze veștede cu sfârâit molcom călcând, spre școala generală unde sălășluiește centrul de votare, familiar mie, o dată ce, la dejiste alegeri, depuneam în urna de acolo votul meu patriotic, laolaltă cu 99 % dintre conaționali, iar mai pe urmă, în ceaușistă epocă, de 99,99 %, da-uri civice. Apoi, nu-mi a-mintesc, însă este probabil să fi votat și la acele înălțătoare alegeri când 100 la sută dintre românași - de
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
poate fi condiționat de grosimea osânzei de pe ceafă. Logica lui „îmi iubesc patria numai dac-o pot călări și dacă mă pot înfrupta cu nesaț din bietul ei trup” funcționează, ce e drept, la perfecție. Așa se explică de ce sentimentul patriotic a ajuns în România marfă rușinoasă. Termeni precum „patriotism civic” ori „comunitate de idei” sunt la noi lucruri de ocară: aici, la Porțile Orientului, trebuie să rostești cu voce tremurată numele lui Ștefan sau Mircea, al „Crăișorului” Iancu, al lui
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
a vedea numai ceea ce rămîne convins că merită să fie văzut.” (p. 5) Astfel privite lucrurile, memorialistul de azi dă o altă semnificație unor fapte petrecute în adolescența sa din primii ani ai deceniului șase. El pune în corelație textele patriotice din manualele epocii, în care era ridicat în slăvi eroismul armatei române, cu imaginea terifiantă a unor mari mutilați de război. Aceștia ajunseseră să fie văzuți cerșind pe mai toate străzile Bucureștiului, inclusiv în imediata apropiere a școlii la care
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
cît vedeai cu ochii, mărețul lac de acumulare. Din apele căruia, bizar, se ițea granitul roșcat al stîncii singuratice, ocolită de vaporașele cu stegulețe semănînd, ruptă-bucățică, cu gemenele lor de pe rîul Moscova. Neuronii clamau apoteotic: „Hidrocentrala V.I. Lenin”, iar mîndria patriotică atingea cote de alertă. Nimic. Pe fundul gloriosului lac pasc acum vacile ancestrale. Stînca stă înfiptă, resemnat, în iarba primordială. Dezolare? Nu. Cu gîndul și la alte catastrofe ecologico-ideologice ale comunismului (ce ruginită apocalipsă industrială ți se întinde la picioare
Peste Ilici dus-întors by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13553_a_14878]
-
instalarea tricolorului pe această clădire, deputatul român mai alocă un miliard în același scop, din bani publici. Dar dacă deputații nu mai pot de grija tricolorului pe Casa Parlamentului nu puteau pune mînă de la mînă în vederea realizării acestui costisitor scop patriotic? Nu de alta, dar nu i-a obligat nimeni să se mute în fosta Casă a Poporului ctitorită de N. Ceaușescu. Iar deputații vor tricolor pe Casa Parlamentului în timp ce pîinea se scumpește, iar prețul gigacaloriei, aflăm din ROMÂNIA LIBERĂ a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
prin osîndirea verbală a stăpînului nemilos”. Strivită sub lespedea poncifurilor limbii de lemn și a lozincilor repetate pînă la delir, tema patriei a cunoscut cîteva încercări de reanimare, precum „festivalul național” Cîntarea României, care „a legalizat, în fond, decesul fervorii patriotice”, înlocuind arta cultă cu cea „populară” (ajustată și adusă la zi!) și Cenaclul Flacăra, condus de Adrian Păunescu, care l-a transformat „într-o manifestare grandioasă și, mai apoi, într-un spectacol itinerant (televizat), cu zeci de recitatori, interpreți, cîntăreți
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
cetățean supraviețuitor urma să intre în centre de distribuție foste magazine spre a lua ce oferă tehnica cea mai avansată, de la găleți la capsatoare, ba chiar și o Volgă ca la radio Erevan. Factori imprevizibili încercuirea imperialistă, renunțarea la munca patriotică din gulaguri, consumul de alcooluri inferioare au împiedicat ducerea la bun sfârșit a operației. În capitalism, lucrurile diferă extraordinar: totul se plătește, cu excepția dreptului la moarte. Este drept însă că, atâta vreme cât nu avem o economie de piață funcțională îl putem
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
ei se va inspira din Cicero și cine știe ce descoperiri ar putea face care să știrbească prestigiul scumpei noastre patrii. Așadar, în regim de urgență latina trebuie eliminată definitiv din școală Și cu aceeași ocazie mi-am dat seama cât de patriotică a fost o emisiune puțin timp înaintea Paștelui la postul Realitatea Tv, emisiune în cadrul unei serii pompos intitulate "Bătălia pentru România" care va să zică Hannibal ante portas scumpei noastre patrii - în care moderatorul, un poetic senator sau un senatorial poet (nu se
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
unui Brutus, Cato etc. Nici pomeneală. Așadar, înapoi la geto-daci căci, neștiindu-le limba, putem în impunitate călca în picioare cum voim gramatica românească. Iar în ceea ce privește combaterea corupției, din moment ce nu știm cum procedau Burebista și Decebal, o lăsăm și noi patriotic baltă. Emisiunea la care mă refer este însă un act foarte grav, astfel că voi reveni curând.
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
Dar e clar că mi-am pierdut și simțul culorilor... Așadar, domnule, am crezut că emisiunile Tv happyendiste au un rol de relaxare, deconectare și voioșie familială. Cum am putut avea o asemenea infatuare, nu știu. Acum, cu deplină responsabilitate patriotică și cu facultățile atestate de medicul meu de familie expert în evidențe contabile, pot să spun că mi-e rușine de propria mea nerușinare și îmi vine greu să recunosc, dar sufăr de un conservatorism văr primar cu prostia și
Între ultraMARIN și NEGRU by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13856_a_15181]
-
jurat, se pun la dispoziția celor ce fac un enorm rău țării (nici nu contează dacă-l fac cu voie sau fără voie: atâta pot, și basta) Partea cu adevărat descurajantă e că își înveșmântează opțiunile meschine în înalte strategii patriotice: unul vrea, cică, să reformeze sistemul dinăuntru, altul e sigur că va polariza „forțele sănătoase" ale pesedeilor în jurul unor înalte idealuri democratice, altul, în fine, participă la emisiunile lui Păunescu pentru „a-l pune la punct". Cât de bine l-
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
generație vor racola, oricâte cozi de topor dintre intelectuali se vor alia cu împilatorii țării, șansele acestora de a rezista într-o lume competitivă sunt egale cu zero. Tocmai din acest motiv, plecare lor imediată de la putere reprezintă un act patriotic. Altminteri, în câțiva ani, riscă să fie pensionari, dar în țări ce vor purta cu totul alte nume decât cel al entității geografice pe care astăzi o siluiesc cu bestialitate.
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
fiindcă microfonașele astea cad când nici nu gândești... La finalul știrilor mă bucur că americanii nu cunosc limba română ( cei mai mulți nici nu știu că există "un pământ numit România"), fiindcă am rămâne fără analiști; dar mă și revolt cu mândrie patriotică: adică, de ce nu ne lasă pe noi să ne ocupăm de Saddamul ăsta? Ay, ce mardeală i-am trage Dar ce ne-am mai ridica nivelul de trai cu miliardele lui de dolari... Căci, pentru regimentele noastre de analiști ar
Crainici și analiști by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13995_a_15320]
-
ce le-au purtat pe umeri către camerele de gazare de la Auschwitz și gropile comune de la Katyn, suspină. Când le dai cuvântul, atunci, precum dl. Ilie Merce, vor evidenția caracterul de înaltă moralitate, de justă responsabilitate civică al turnătoriei, de patriotică inițiativă de a folosi adolescenți, de la 14-15 ani în sus, firește dintre cei mai răsăriți. Cu excluderea băiețașilor/fetițelor de 11-12 ani. Pentru a fi informator trebuie să ai o pregătire, o concepție sănătoasă în formare asupra lumii și deci
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
și total nemotivați ei înșiși. La facultatea la care predau, acest tip de ore nu e normat și, prin urmare, nu e nici plătit. După știința mea, e cel mai scurt drum făcut de învățământul românesc din faza hei-rupismului muncii patriotice la pseudo-europenismul fără frontiere și fără bani. Dacă tot îi imităm pe americani, s-o facem în punctele în care avem cu adevărat de învățat de la ei. Buna separare a activităților administrative de cele didactice părea să fie un câștig
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]