3,386 matches
-
români. Nu contează cine pe cine a înlocuit. Dar contează că România urcă astfel pe poziția a treia a țărilor producătoare de genii (cu zece nume, în timp ce Rusia rămîne cu patru: Petru cel Mare, Lenin, Stalin și Gorbaciov). Ăsta da, patriotism! Cîine îmbătat cu șampanie marca PSD În timp ce gropile de pe străzi i-au adus în pragul disperării pe bucureșteni, iar facturile la întreținere i-au împins pe culmile ei, primarii de sector se luptă cu Traian Băsescu și noul șef al
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
personaj din guvern. Felul acesta de a ne preface că nu vedem problema când ea e peste noi cât capra arată gradul de incoerență cu care se acționează în România. După doisprezece ani de gândire liberă nu am abandonat reflexele patriotismului de partid și de stat. Nu avem încă mecanismele de protecție ale democrației și nici instinctul a ceea ce se cade și a ceea ce nu se cade. Nimeni, absolut nimeni n-a spus conducătorilor lui Penn State University că menținerea fotografiei
Capra Antonescu sare Trump Tower by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15013_a_16338]
-
spus Mizil, a fost un mare patriot, a cărui execuție apasă pe conștiința celor care au ordonat-o. A mai spus că realizările regimului trecut nu pot fi negate decît de cei ostili și proști. N-a spus că din cauza patriotismului executatului România a ajuns la un nivel economic, social și moral sub care nu mai era decît Albania, dintre țările europene, handicap pe care și azi îl simt românii pe pielea lor. N-a spus că sute de mii de
Propagandă comunistă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15035_a_16360]
-
toate vicisitudinile: șomaj, discursuri demagogice, alegeri, furturi la nivel înalt, spaime de viitor etc., dar și articole plicticoase, scrise de intelectualii autiști în altă limbă decât româna pe care o știu ei. Dragi confrați întru condei, folclorul produs de industria patriotismului îi aruncă pe consumatorii săi placizi în brațele patriotului Vadim Tudor. E prea complicat să vă explic prin ce mecanism, dar vă jur că așa e. Nu e de șagă. Vă provoc să reacționați: să-mi arătați că greșesc, să
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
patrie nu poate exista fără legile și instituțiile care promovează libertatea și binele comun. Machiavelli afirma că patriotul își iubește țara mai ales fiindcă se simte ocrotit de instituțiile și valorile care stau la baza cetății. Pe de altă parte, patriotismul, prin exaltarea generozității și solidarității, caritas civium, păstrează un fel de ecou al iubirii creștine. E și creația tuturor, făcând imposibilă apatia civică. Când indivizii nu se implică în treburile cetății, apar abuzurile și corupția. Rousseau a redefinit virtutea civică
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
exaltarea generozității și solidarității, caritas civium, păstrează un fel de ecou al iubirii creștine. E și creația tuturor, făcând imposibilă apatia civică. Când indivizii nu se implică în treburile cetății, apar abuzurile și corupția. Rousseau a redefinit virtutea civică prin patriotism, spunând că singurul lucru care îi face pe oameni virtuoși e dragostea de patrie, dar și aceasta trebuie să merite a fi iubită: "patriotismul nu e posibil în absența libertății". într-o prefață excelentă, Aurelian Crăiuțiu, care trăiește pe viu
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
nu se implică în treburile cetății, apar abuzurile și corupția. Rousseau a redefinit virtutea civică prin patriotism, spunând că singurul lucru care îi face pe oameni virtuoși e dragostea de patrie, dar și aceasta trebuie să merite a fi iubită: "patriotismul nu e posibil în absența libertății". într-o prefață excelentă, Aurelian Crăiuțiu, care trăiește pe viu transmutarea acestor nobile idei în America, unde au făcut cariera bine cunoscută, rezumă toate marile întrebări ale patriotismului civic și ale dilemelor etnice. După
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
trebuie să merite a fi iubită: "patriotismul nu e posibil în absența libertății". într-o prefață excelentă, Aurelian Crăiuțiu, care trăiește pe viu transmutarea acestor nobile idei în America, unde au făcut cariera bine cunoscută, rezumă toate marile întrebări ale patriotismului civic și ale dilemelor etnice. După Viroli, "limbajul naționalismului ia naștere pe ruinele patriotismului republican", când națiunea începe să fie concepută ca spațiu cultural unic, diferențiator. Herder, apărând cultura germană de spiritul francez dominator în epocă, este primul militant pentru
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
o prefață excelentă, Aurelian Crăiuțiu, care trăiește pe viu transmutarea acestor nobile idei în America, unde au făcut cariera bine cunoscută, rezumă toate marile întrebări ale patriotismului civic și ale dilemelor etnice. După Viroli, "limbajul naționalismului ia naștere pe ruinele patriotismului republican", când națiunea începe să fie concepută ca spațiu cultural unic, diferențiator. Herder, apărând cultura germană de spiritul francez dominator în epocă, este primul militant pentru națiune în acest sens. Națiunea culturală exaltă - valențele religioase au fost utilizate de unii
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
de viața civică". Concluzia sa este optimistă și tocmai de aceea o voi cita: " Modul cel mai eficient prin care am putea contribui la renașterea virtuții civice - modul cel mai eficient pentru filozofii politici - este să schițăm o concepție despre patriotism acceptabilă și la îndemâna noastră. (...) în societățile noastre există cetățeni care-i apără pe alți cetățeni care au fost victime ale injustiției; cetățeni care se mobilizează împotriva corupției și crimei; cetățeni din diferite tabere care cer dreptate pentru toți. Ei ne
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
există cetățeni care-i apără pe alți cetățeni care au fost victime ale injustiției; cetățeni care se mobilizează împotriva corupției și crimei; cetățeni din diferite tabere care cer dreptate pentru toți. Ei ne indică forma unei posibile virtuți și a patriotismului în varianta sa cea mai bună. Ceea ce-l face posibil este natura sa politică. Ne trebuie mai mulți ca ei, iar o teorie mai bună ar putea juca un rol pozitiv: o schimbare a felului în care înțelegem patriotismul ne-
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
a patriotismului în varianta sa cea mai bună. Ceea ce-l face posibil este natura sa politică. Ne trebuie mai mulți ca ei, iar o teorie mai bună ar putea juca un rol pozitiv: o schimbare a felului în care înțelegem patriotismul ne-ar putea ajuta să consolidăm acel tip de virtute de care are nevoie democrația și, mai important, să nu irosim energiile politice sau intelectuale căutând o virtute imposibilă sau periculoasă". Maurizio Viroli. Din dragoste de patrie. Un eseu despre
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
ne-ar putea ajuta să consolidăm acel tip de virtute de care are nevoie democrația și, mai important, să nu irosim energiile politice sau intelectuale căutând o virtute imposibilă sau periculoasă". Maurizio Viroli. Din dragoste de patrie. Un eseu despre patriotism și naționalism. Traducere din engleză de Mona Antohi. Editura Humanitas, București, 2002.
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
Mircea Mihăieș M-au intrigat (sau, după caz, dezamăgit, șocat, scârbit) pretențiile unor contemporani ai mei de-a accede la înalte funcții pentru a-și pune în valoare patriotismul. Nu dau doi bani pe dragostea de țară a celor sătui. Cu atât mai puțin a îmbuibaților. Patriotismul nu poate fi condiționat de grosimea osânzei de pe ceafă. Logica lui „îmi iubesc patria numai dac-o pot călări și dacă mă
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
după caz, dezamăgit, șocat, scârbit) pretențiile unor contemporani ai mei de-a accede la înalte funcții pentru a-și pune în valoare patriotismul. Nu dau doi bani pe dragostea de țară a celor sătui. Cu atât mai puțin a îmbuibaților. Patriotismul nu poate fi condiționat de grosimea osânzei de pe ceafă. Logica lui „îmi iubesc patria numai dac-o pot călări și dacă mă pot înfrupta cu nesaț din bietul ei trup” funcționează, ce e drept, la perfecție. Așa se explică de ce
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
lui „îmi iubesc patria numai dac-o pot călări și dacă mă pot înfrupta cu nesaț din bietul ei trup” funcționează, ce e drept, la perfecție. Așa se explică de ce sentimentul patriotic a ajuns în România marfă rușinoasă. Termeni precum „patriotism civic” ori „comunitate de idei” sunt la noi lucruri de ocară: aici, la Porțile Orientului, trebuie să rostești cu voce tremurată numele lui Ștefan sau Mircea, al „Crăișorului” Iancu, al lui Decebal sau al altor embleme ale neamului pentru a
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
li s-a spus clar ce rost au ele acolo cu atâția oameni de față. Motivul neplecării lui Anghel Iordănescu de la echipa națională de fotbal este destul de ciudat pentru mine oricât mi-a dat de înțeles că e vorba de patriotism și chestiuni sentimentale. Nu cred că un general de armată, chiar și avansat în grad la arma „sport”, n-ar fi în stare să priceapă diferența dintre 200 și 1.000.000 de dolari. Apoi, brusca împăcare cu Richelieu-ul fotbalului
Știri Sportive by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13462_a_14787]
-
ordine, de parcă ceva din sfioșenia sfintei catolice s-ar fi transmis, prin ziduri, celor aflați pe trotuarul din fața bisericii. Am avut prilejul să contemplu, cu această ocazie, și o altă fațetă a vieții de noapte a orașului. Cu un neascuns patriotism local, eram încântat de mulțimea automobilelor străine, nou-nouțe, care treceau șuvoi pe lângă noi. Limuzine de ultimul tip, conduse în general de oameni tineri și foarte tineri. Tot acest castel de nisip s-a năruit când, pe la trei noaptea, dinspre Piața
Schizofrenia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13521_a_14846]
-
epocă, intrigi, bîrfe, interminabile discuții, jocuri de șah), ca și prin relevarea unor trăsături generale ce desemnează o tipologie (pesimismul, pasivitatea, obișnuința, anecdoticul, căutarea pitorescului). Spațiul romanesc, trasat pe aceste coordonate, este dominat de figura lui Ion Ghica: lucid, exprimîndu-și patriotismul într-un limbaj temperat, departe de stilul romantic al tinereții, ironic, senzual, calm și fin tactician, cu o energie controlată dar și cu o „violență obscură”, cu o revoltă stăpînită, însă, activă, volubil și provocator, sceptic și mereu pregătit să
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
imagini „democratice”, geniul Carpaților a montat două mituri: cel al „patriei primejduite” și cel al „complotului malefic”, care putea fi al străinătății perfide și agresive, dar și al intelectualilor „rupți de popor”, „vînduți”. A luat naștere, ne amintim cu toții, un patriotism de operetă, anacronic, bizuit pe retorica pașoptistă, un „rococo național” pe care destui creatori l-au acceptat poate că din impulsuri ale subconștientului etnic, primejduit dinspre Est, mai mult ca sigur dintr-o slăbiciune și dintr-o „filosofie a înfăptuirii
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
prin oferte fariseice, prin alarme false, prin deturnarea energiilor ce s-ar fi putut canaliza pe o direcție incomodă. Între mistificare și automistificare, variantele cedării au fost numeroase. Eugen Negrici punctează cîteva „momeli” de care a făcut uz regimul comunist: patriotismul, fortificat prin știri amenințătoare cu privire la chipurile iminenta „invazie străină”, gîlceava scriitorilor, alimentată copios de dispoziția suburbană a unora dintre ei, tinzînd a preface dezacordurile minore în conflicte majore, inextingibile, glorificările oficiale însoțite de campaniile minimalizatoare ori denigratoare, exacerbarea festivităților prin
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
Numai străinul e degustător. (...) România pitorească e o ficțiune turistică: produsul unei mentalități de român sezonier, care își petrece timpul în străinătate sau în înstrăinarea citadină și plonjează, din cînd în cînd, semiadormit în «sînul naturii» pentru a-și măguli patriotismul. A vorbi, ca străin, de pitorescul românesc e legitim, după cum e legitim a vorbi, ca român, de pitorescul pădurilor bavareze. Dar a vorbi, ca român de «România pitorească» e semn de inaderență la tragicul românesc, la patosul țării și al
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
nici un „complice” de reputația literară și politică, de „bărbăția lui Tvardovski”. Când Blaga a fost propus în străinătate pentru Premiul Nobel, marii politruci de la București nu numai că nu l-au susținut, au protestat vehement și uitând orice umbră de patriotism, s-au opus categoric. Articolul despre „drama lui Ov.S. Crohmălniceanu” e în același timp o evocare a unui bun prieten și prin urmare aprecierile critice sunt pe alocuri de o firească subiectivitate, ceea ce recunoaște și S. Damian. Croh., originar din
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
1982, care în Cartea albă... n-a fost transcris, un informator din preajma lui Andrei Pleșu raportează opiniile scriitorilor: tînărul eseist crede că participarea lui la ședințele MT a fost un pretext, fiindcă în realitate articolele sale, în special cel despre patriotism din revista Secolul 20, care a făcut vîlvă și la Europa Liberă, au deranjat. „A.P. a spus că una este să te supui unei sancțiuni și alta să-ți distrugă existența, în acest caz să mă expulzeze sau să mă
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
voce, îndărătnică: „Aveați emisiune, ceea ce alții nu aveau” Ce oi fi sperînd să înțeleagă el? Dar el, ce o fi vrut să-mi transmită? Ies, purtînd în urechi strigătele Tribunului furios și regretul că nu l-am rugat ca, din patriotism și solidaritate cu mizera monedă națională, să-mi fixeze totuși amenda în lei, sau măcar, ca să mă apere de tentație, să-mi fi confiscat banda înregistrată.
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]