KorAP: Find »[drukola/base=patrologie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...11 >

273 matches

Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796

Teologice” și ,,Ortodoxia”. Cele aprox. 12.000 de unități prelucrate(studii, articole, recenzii, predici, reportaje, documente etc.) au fost grupate în două volume. În vol. I sunt cuprinse capitolele: I. Secțiunea Biblică(Vechiul Testament, Noul Testament); II. Secțiunea Sistematică(Dogmatică, Morală, Filozofie, Patrologie); III. Secțiunea Practică(Drept canonic, Liturgică, Omiletică, Catehetică, Pastorală, Pedagogie, Muzică, Îndrumări misionare); IV. Limbă și Literatură; V. Etnografie și Folclor; VI. Redacționale. Se adaugă o prefață și un indice de autori. Volumul al II-lea este pregătit pentru tipar

Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/oferta-de-carte-luna-martie-2014/ [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254

Teologic de grad Universitar din Sibiu în perioada anilor 1948-1952. După finalizarea studiilor de licență, și-a continuat pregătirea și aprofundarea teologică la Institutul Teologic de grad Universitar din București, unde a frecventat cursurile de doctorat, la Secția istorică, specializarea Patrologie și Literatură postpatristică, sub îndrumarea Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman. În anul 1975 și-a susținut teza de doctorat cu titlul „Teologia muncii la Sfântul Ioan Gură de Aur și actualitatea ei”. A urmat cursuri de specializare postdoctorală la

MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1447755533.html [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
a mai multor funcții în cadrul Institutului Teologic de grad Universitar (ulterior Facultatea de Teologie „Andrei Șaguna”) din cadrul Universitații „Lucian Blaga” din Sibiu. - bibliotecar al Bibliotecii mitropolitane (1952-1959); - secretar-șef al Institutului Teologic de grad Universitar Sibiu (1959-1973); - lector universitar (disciplina Patrologie și Literatură postpatristică, 1973-1975); - conferențiar universitar (aceeași disciplină, 1975-1976); - profesor universitar (aceeași disciplină, 1976-1996). Pe linie administrativă, între anii 1976-1979 a îndeplinit funcția de prorector al Institutului Teologic de grad Universitar din Sibiu, iar între anii 1979-1992 pe cea de

MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1447755533.html [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
și nu au mai fost atâtea riscuri să apară și alți pretendenți la conducere . Astfel, după 37 de ani de trudă la Institutul Teologic din Sibiu, în anul 1996 a s-a transferat pe postul de profesor universitar la disciplina Patrologie și Literatură postpatristică la noua Facultate de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia, așezământ la a cărui înființare a avut un aport deosebit. Între anii 1996-2000 a deținut și funcția de decan al acestei facultăți. Aici a

MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1447755533.html [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
experiența acumulată pe parcursul zecilor de ani, a reușit să dea roade. În primăvara anului 2000 a fost ales ca Decan al Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității din Oradea. De fapt, aici a venit ca și profesor asociat la disciplina Patrologie și Literatură postpatristică din anul 1992. Eu l-am avut ca profesor în anii 1 și 2, și cu toții am reușit să cunoaștem: „ ...un prototip și un profil de dascăl, model de urmat...” După alegerea sa ca și decan al

MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1447755533.html [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
am îndrăgit. Pe parcursul vremii, simt nevoia să adaug, am putut să descopăr în profesorul de Teologie Constantin Voicu și pe specialistul patrolog. Mărturisesc - și acum este vorba de ceva foarte personal - că am fost atras din perioada studenției de studiul Patrologiei. Am rămas deci uimit să descopăr în cunoscutul de altădată pe specialistul în vechea literatură creștină. I-am citit numeroasele articole apărute în revistele bisericești despre Sfinții Părinți și i-am apreciat recentul manual de Patrologie pentru Seminariile teologice care

MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1447755533.html [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
perioada studenției de studiul Patrologiei. Am rămas deci uimit să descopăr în cunoscutul de altădată pe specialistul în vechea literatură creștină. I-am citit numeroasele articole apărute în revistele bisericești despre Sfinții Părinți și i-am apreciat recentul manual de Patrologie pentru Seminariile teologice care îi încununează, într-un fel, strădaniile aparținând acestui domeniu.” I.P.S. Părinte Laurențiu Streza - Mitropolitul Ardealului, în volumul omagial: „ Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu Dr. H. C. Universitatea Oradea - o viață în slujba Bisericii și a școlii românești

MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1447755533.html [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
1989, 343 p. 3. TRANSYLVANIA. Romanian History and Perpetuation, Patronaged by PRO PATRIA cultural-scientific Foundation, Bucharest, 1993, 448 p. (în colaborare). 4. Transilvania - istorie și dăinuire românească - documentele oficiale ungare confirmă, București, Editura Sirius, 1995, 320 p. (în colaborare). 5. Patrologie, manual pentru Seminariile teologice, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, 320 p. (împreună cu Pr. Conf. univ. dr. Nicu Dumitrașcu) 6. Studii de Teologie patristică, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe

MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1447755533.html [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, 320 p. (împreună cu Pr. Conf. univ. dr. Nicu Dumitrașcu) 6. Studii de Teologie patristică, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, 466 p. 7. Patrologie, vol. I-III, București, Editura Basilica a Patriarhiei Române, 2009-2010, 383+408+518 p. 8. Botezul în tradiția patristică, Sibiu, Editura Agnos, 2011, 316 p. b) Articole și volume omagiale 1. *** Urcuș pe treptele slujirii. Omagiu P. C. Arhid. prof.

MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1447755533.html [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651

este închiderea absolută față de ființa Lui, smerenia, în scimb, fiind deschiderea totală față de El, în aceasta constând, până la urmă, toată etica, tot sensul judecății, soteriologiei și, mai cu seamă, al eshatologiei!... Note bibliografice: [1] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. 1, EIBMBOR, București, 1984, p.67. [2] Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, „Hristologia Părinților Apostolici”, Ortodoxia XIII (1961), nr. 2, p. 405. [3] Ibidem. [4] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p.235. [5] Ibidem. [6] Sfântul Clement

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
Ibidem. [88] Ibidem, p. 258. [89] Ibidem, LVIII, 2, p. 335. [90] Tertulian, Despre rugăciune, XXIX, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B. vol. 3, p. 245-246. [91] Tertulian, Despre monogamie, X, apud Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Editura Sfânta Mînăstire Dervent, 2000, p. 54. [92] Idem, Despre mărturia sufletului, IV, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B. vol. 3, p. 122. [93] Ibidem. [94] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XVIII, în Apologeți de limbă

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
Iustin Martirul și Filosoful, Dialog cu iudeul Trifon, LXXX, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 188. [134] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., vol. I, p. 509. [135] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Editura Sfânta Mănăstire Dervent, 2000, p. 32. [136] Idem, Patrologie vol. I, p. 92. [137] Învățătura celor doisprezece Apostoli, XVI, 6, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 32. [138]Învățătura celor doisprezece Apostoli, XVI,6, în

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 188. [134] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., vol. I, p. 509. [135] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Editura Sfânta Mănăstire Dervent, 2000, p. 32. [136] Idem, Patrologie vol. I, p. 92. [137] Învățătura celor doisprezece Apostoli, XVI, 6, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 32. [138]Învățătura celor doisprezece Apostoli, XVI,6, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 32

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
Ibidem XXVI, p. 60. [142] Sfântul Ignatie Teoforul, Către Tralieni, IX, 1-2, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B., vol. 1, p. 172. [143] Sfântul Policarp al Smirnei, op. cit., VII, 1, p. 211. [144] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. 1, p. 256. [145] Ibidem, p. 301. [146] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XVIII și LII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, pp. 38, 59. [147] Idem, Dialog cu iudeul Trifon, LXXX, în

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
Atenagora Atenianul Despre învierea morților, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 384, 385. [158] Ibidem, p. 385. [159] Ibidem, p. 386. [160] Ibidem. [161] Tertulian, Despre învierea trupului, apud Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman., Patrologie, vol. 1, op. cit., p. 424-425. [162] Ibidem, p. 510. [163] Ibidem. [164] Ibidem, p. 425 [165] Ibidem, p. 510. [166] Ibidem. [167] Ibidem. [168] Ibidem, p. 510-511. [169] Ibidem, p. 511. [170] Ibidem, p. 425. [171] Ibidem. [172] Ibidem. [173

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
din col. PSB, vol. 3, p. 220. [203] Idem, Despre suflet, LVIII, 3, în Apologeți de limbă latină, din col. PSB, vol. 3, p. 336. [204] Minucius Felix, op. cit. XXXVI, 1-2, p. 390. [205] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie vol. 1, p. 89. [206] Sfântul Clement Romanul, Epistola către Corinteni, XXXIV,7, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. PSB, vol. 1, p. 64. [207] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XI, în Apologeți de limbă greacă, din col

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222515.html [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616

Benedetto Croce și cu "Estetica" lui Tudor Vianu, tratatul Domnului Profesor Mihail Diaconescu se caracterizează prin abordările sale interdisciplinare și transdisciplinare, dar mai ales prin consecvența cugetării speculative, care îl străbate. Principiile oferite de teologia dogmatică ortodoxă, teologia liturgică ortodoxă, patrologia ortodoxă (sunt utilizate operele Areopagitului, ale Sfântului Maxim Mărturisitorul, îndeosebi "Ambigua", și ale altor mari dascăli ai credinței creștine), de variatele teorii despre frumos, de istoria artei românești și europene, de logica formală, îndeosebi de preocupările pentru axiomatică, pentru definiții

PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mihail_stelian_gombos_1331654279.html [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376

Benedetto Croce și cu „Estetica” lui Tudor Vianu, tratatul Domnului Profesor Mihail Diaconescu se caracterizează prin abordările sale interdisciplinare și transdisciplinare, dar mai ales prin consecvența cugetării speculative, care îl străbate. Principiile oferite de teologia dogmatică ortodoxă, teologia liturgică ortodoxă, patrologia ortodoxă (sunt utilizate operele Areopagitului, ale Sfântului Maxim Mărturisitorul, îndeosebi „Ambigua”, și ale altor mari dascăli ai credinței creștine), de variatele teorii despre frumos, de istoria artei românești și europene, de logica formală, îndeosebi de preocupările pentru axiomatică, pentru definiții

Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … by http://uzp.org.ro/semnal-editorial-si-Publicistic-mihail-diaconescu-prelegeri-de-estetica-ortodoxiei-editia-a-doua-editura-doxologia-a-mitropoliei-moldovei-si-bucovinei-iasi-2009/ [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113

Benedetto Croce și cu "Estetica" lui Tudor Vianu, tratatul Domnului Profesor Mihail Diaconescu se caracterizează prin abordările sale interdisciplinare și transdisciplinare, dar mai ales prin consecvența cugetării speculative, care îl străbate. Principiile oferite de teologia dogmatică ortodoxă, teologia liturgică ortodoxă, patrologia ortodoxă (sunt utilizate operele Areopagitului, ale Sfântului Maxim Mărturisitorul, îndeosebi "Ambigua", și ale altor mari dascăli ai credinței creștine), de variatele teorii despre frumos, de istoria artei românești și europene, de logica formală, îndeosebi de preocupările pentru axiomatică, pentru definiții

UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Mihail_diaconescu_un_artizan_al_cuvan_stelian_gombos_1331297631.html [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
Corola-blog/BlogPost/348642_a_349971

a păcătuit mai mult decât toți oamenii”... Sursă bibliografică de referință: Dimitrios Tsamis, Ekklisiastiki grammatologia, Editura „Pournara”, Thessalonic, 2001, pp. 204-5; Ioannis Fountoulis, Megas Kanon, în: „Logiki Latreia”, Patriarhon Idrima Paterikon Meleton, Thessalonic, 1971, pp. 55-62; Pr. Ioan G. Coman, Patrologia, Sfânta Mănăstire Dervent, 1999, p. 194 Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Câteva referințe despre Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 61, Anul I, 02 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian

CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_canonul_cel_mare_al_sfantului_andrei_criteanul.html [Corola-blog/BlogPost/348642_a_349971]
Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307

Papadopulos (prefer grafia încetățenită a acestui nume în locul transliterării efectuate de traducătorul prezentului volum) este cunoscut în spațiul românesc datorită unor lucrări precum Vulturul rănit, o expunere în stil aghiografic, romanțat, al vieții Sfântului Grigorie din Nazianz, sau tratatului de Patrologie, care vine să umple un gol mai vechi în cadrul literaturii de specialitate. De această dată avem de-a face cu o lucrare de o altă factură, cu aspect interdisciplinar, care își propune să analizeze legăturile existente între limba ca formă

RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_pr_dr_ioan_bizau_liturghie_stelian_gombos_1339401876.html [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]
Corola-other/Science/127_a_436

sau 395. După aceea nu se mai amintește numele lui. Probabil a murit chiar în 394. Biserica a rânduit ca dată de pomenire a lui, ziua de 10 ianuarie. Schița aceasta biografică am alcătuit-o consultând următoarele scrieri: Ioan Coman, Patrologie, Sfânta Mănăstire Dervent, 2000; Preot Cicerone Iordăchescu, Istoria vechii literaturi creștine, Editura Moldova, Iași, 1996; Preot Prof. D. Stăniloae, Introducere, „Părinți și Scriitori bisericești” (PSB), Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982; Constantin Voicu și

CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
2000; Preot Cicerone Iordăchescu, Istoria vechii literaturi creștine, Editura Moldova, Iași, 1996; Preot Prof. D. Stăniloae, Introducere, „Părinți și Scriitori bisericești” (PSB), Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982; Constantin Voicu și Preot Nicu Dumitrașcu, Patrologie. Manual pentru Seminariile teologice, București, 2004; Părinții greci ai Bisericii, Traducere din germană de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Humanitas, București, 2005. footnote> este recunoscut drept cel mai onorat dintre Părinții niceeni, pe drept cuvânt numit „Părintele Părinților” sau „Luceafărul Nyssei”. Face

CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
Bisericii. Sfântul Maxim Mărturisitorul îl numește , iar Sinodul al VII-lea Ecumenic de la Niceea îl menționa pe Sfântul Grigorie de Nyssa ca fiind „numit de toată lumea Părinte al Părinților”. Cu toate acestea, renumitul patrolog romano-catolic englez, Anthony Meredith, profesor de patrologie la Colegiul Heythrop din Londra, este de părere că este indubitabil faptul că Sfântul Grigorie de Nyssa nu a ocupat niciodată în mințile contemporanilor săi din Imperiul Roman târziu, ori chiar ale tuturor teologilor Răsăritului și Apusului, aceeași poziție care

CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
susținerea credinței creștine și a trăirii corecte a acesteia și pentru că „a sprijinit învățătura sa pe datele Sfintei Scripturi, care nu contrazic rațiunea, ci se armonizează cu ea”. Așa cum sublinia și părintele profesor Ioan G. Coman în manualul său de Patrologie<footnote Am făcut referință la acest manual atunci când am înșirat lista lucrărilor folosite pentru alcătuirea biografiei Sfântului Grigorie de Nyssa. footnote>, Sfântul Grigorie are meritul de a fi sistematizat elementele teologiei de până la el și de a fi dat formule

CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]