272 matches
-
cărei sinonim este puritatea (χαϑαρότης). Prin apatie, el devine, după Sfântul Grigorie, asemănător îngerilor<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a VII-a, P.G. XLIV, col. 948A. Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866; în afară de aceasta, pentru referințele la textele Sfântului Grigorie de Nyssa din opera Contra Eunomium am mai consultat ediția lui W. Jaeger, Contra Eunomium, în Gregorii Nysseni Opera (GNO), 2 volume
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
transformat întunericul în locul secret care-L înconjoară (Cântul 181.4-8; Psalmi 17, 12). Sfântul Grigorie interpretează întunericul ca fiind incomprehensibilitatea esenței lui Dumnezeu<footnote Aceeași intepretare în De vita Moysis, II. 163-165. Pentru opera De vita Moysis, am folosit, pe lângă Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866, atât traducerea românească a părintelui I. Buga, apărută în col. PSB, vol. 29, cât și ediția editată de Herbertus Musurillo, (Gregorii Nysseni Opera, VII), Leiden:Brill, 1964; ultima a fost
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
a 4-a la Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie aseamănă condiția originară a naturii umane aurului strălucitor care se aseamănă binelui imaculat<footnote In Canticum canticorum, IV, GNO, 6:100.16-18; Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866; în afară de aceasta, pentru referințele la textele Sfântului Grigorie de Nyssa din opera In Canticum canticorum, am folosit și traducerea românească a părintelui profesor Dumitru Stăniloae, publicată în colecția Părinți și
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
elementul statornic și melodia trece mai mult ca la vechii greci pe primul plan”. Documentarea este minuțioasă și se extinde în literatura de specialitate germană, franceză, latină, greacă, italiană, engleză, rusă etc. Astfel, pentru perioada medievală apelează la extrasele de patrologie, în limba greacă și latină, ale lui J. P. Migne, dar și la letopisețe kievene și rusești, însoțindu-și însemnările cu extrase din partituri de epocă. Nu sunt neglijate textele specialiștilor vremii: J. Combarieu - La musique et la magie, Etudes
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
se întâmplă ca printre cei numiți părinți să fie 2 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Cu privire la Sfinții Părinți, în Telegraful Român, anul 140, Sibiu, 1 și 15 decembrie, nr. 45-48, 1992, p. 4. 3 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1984, p. 34. 4 Eusebiu, Istoria bisericească, Cartea a V -a, 4, 2, Traducere, studiu, note și comentarii de Pr. Prof. T. Bodogae, în Col. Părinți și
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
al V-lea, acest cuvânt îi desemna atunci pe apărătorii credinței împotriva ereticilor. Denumirea de Părinte o include pe cea de ortodoxie. Nu toți autorii creștini care au scris despre subiecte religioase sunt numiți Părinți ai Bisericii și fac obiectul Patrologiei, ci doar aceia care au respectat regula stabilită de Sfântului Apostol Pavel, depositum custodi (I Tim., VI, 6), vor putea să fie invocați ca o autoritate sigură de către creștinii din alte epoci. Ereticii nu merită acest titlu de onoare; nu
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Sfântului Apostol Pavel, depositum custodi (I Tim., VI, 6), vor putea să fie invocați ca o autoritate sigură de către creștinii din alte epoci. Ereticii nu merită acest titlu de onoare; nu sunt amintiți în operele patristice și în manualele de patrologie decât în măsura în care trebuie să-i cunoaștem pentru a înțelege respingerea lor de către autorii rămași statornici în credință. Aceștia din urmă, care sunt aprobați de Biserică, merită, prin scrierile și operele lor, să fie pentru toți creștinii ghizi, profesori, Părinți 7
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
s-a considerat că erorile care li se reproșează nu au contaminat într-atât operele lor încât să fie mai primejdioase 6 Părintele Mitropolit Nicolae, Farmecul scrierilor patristice, Edit. Anastasia, 2002, p. 10. 7 F. Cayré, A. A., Précis de Patrologie, Histoire et doctrine des Pères et Docteurs de l’Église, Tome Premier, Livres I et II, Sociéte de S. Jean L’Évangéliste, Desclée et cie, Éditeurs Pontificaux Paris -Tournai-Rome, 1927, pp. 1-2. 8 Vezi J. Tixeront, Précis de Patrologie, neuvième
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
de Patrologie, Histoire et doctrine des Pères et Docteurs de l’Église, Tome Premier, Livres I et II, Sociéte de S. Jean L’Évangéliste, Desclée et cie, Éditeurs Pontificaux Paris -Tournai-Rome, 1927, pp. 1-2. 8 Vezi J. Tixeront, Précis de Patrologie, neuvième édition, Paris, librairie Victor Lecoffre, J. Gabalaa, Éditeur, Rue Bonaparte 90, 1927, pp. 2-3; F. Cayré, A. A., Précis de Patrologie, Histoire et doctrine des Pères et Docteurs de l’Église, Tome Premier, Livres I et II, Sociéte de
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
L’Évangéliste, Desclée et cie, Éditeurs Pontificaux Paris -Tournai-Rome, 1927, pp. 1-2. 8 Vezi J. Tixeront, Précis de Patrologie, neuvième édition, Paris, librairie Victor Lecoffre, J. Gabalaa, Éditeur, Rue Bonaparte 90, 1927, pp. 2-3; F. Cayré, A. A., Précis de Patrologie, Histoire et doctrine des Pères et Docteurs de l’Église, Tome Premier, Livres I et II, Sociéte de S. Jean L’Évangéliste, Desclée et cie, Éditeurs Pontificaux Paris -Tournai-Rome, 1927, p. 3; Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Cu privire la Sfinții Părinți
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
mod excepțional dintre diaconi (Sfântul Efrem Sirul). Dintre laici nu sunt Sfinți Părinți. Iustin Martirul și Filozoful, de exemplu, un însemnat scriitor bisericesc, poartă titlul de Sfânt, ca martir, nu ca Părinte bisericesc 12. 9 Cf. J. Tixeront, Précis de Patrologie, neuvième édition, Paris, librairie Victor Lecoffre, J. Gabalaa, Éditeur, Rue Bonaparte 90, 1927, pp. 2-3; F. Cayré, A. A., Précis de Patrologie, Histoire et doctrine des Pères et Docteurs de l’Église, Tome Premier, Livres I et II, Sociéte de
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
bisericesc, poartă titlul de Sfânt, ca martir, nu ca Părinte bisericesc 12. 9 Cf. J. Tixeront, Précis de Patrologie, neuvième édition, Paris, librairie Victor Lecoffre, J. Gabalaa, Éditeur, Rue Bonaparte 90, 1927, pp. 2-3; F. Cayré, A. A., Précis de Patrologie, Histoire et doctrine des Pères et Docteurs de l’Église, Tome Premier, Livres I et II, Sociéte de S. Jean L’Évangéliste, Desclée et cie, Éditeurs Pontificaux Paris -Tournai-Rome, 1927, p. 3; ș.a.m.d. 10 Arhid. Prof. Dr. Constantin
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Jean L’Évangéliste, Desclée et cie, Éditeurs Pontificaux Paris -Tournai-Rome, 1927, p. 3; ș.a.m.d. 10 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, art. cit., p. 4. 11 Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu și Preot Conf. Univ. Dr. Nicu Dumitrașcu, Patrologie Manual pentru Seminariile teologice, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2004, p. 16. 12 Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, art. cit., p. 4. 4 Ținând seama de calitățile pe care trebuie să le îndeplinească un
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
p. 4. 14 F. Cayré, A. A., op. cit., p. 3. 15 Johannes Quasten, Patrology, volume I, The Beginnings of Patristic Literature from the Apostole Creed to Irenaeus, Christian Classics, Allen, Texas, p. 10. 16 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I..., pp. 37-38. 5 Unii dintre acești scriitori bisericești au fost dascăli de seamă, din înțelepciunea și scrierile lor adăpându-se mulți din cei ce au fost considerați Părinți ai Bisericii. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, luând ca punct de
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
această dată până la anul 461, când se încheia epoca de aur, a scrisului patristic, și în fine epoca a III-a, până la Isidor din Sevilla (636) în Apus și Sfântul Ioan Damaschinul ( 749) în Răsărit. Părintele Profesor Cicerone Iordăchescu împarte Patrologia în 3 epoci, și anume: epoca I-a până la anul 325; epoca a II-a de aur până la 461, și epoca a III-a până la Isidor de Sevilla și Sfântul Ioan Damaschinul, precizând că denumirea aceasta ca epocă de declin
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
-i 20 Pr. Prof. M. Șesan, Despre încheierea epocii patristice, în rev. Mitropolia Moldovei și Sucevei, XLIII (1967), nr. 5-6, pp. 361-362. 21 Pr. Cicerone Iordăchescu, op. cit., vol. III, Iași, 1940, pp. 3-4. 22 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Sfânta Mănăstire Dervent, 2000, pp. 19-20. 7 avertizează prin Sinodiconul Ortodoxiei pe toți să nu mai cadă în vreo erezie stricătoare. De fapt, cu Duminica Ortodoxiei se încheie logic și istoric perioada istoriei bisericești universale a Sinoadelor Ecumenice și a
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
au făcut toate cu chibzuință, cu înțelepciune și cu ajutorul Duhului Sfânt 28. Tot în acest sens, 23 Pr. Prof. M. Șesan, art. cit., pp. 362-365. 24 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p. 20. 25 Berthold Altaner, Précis de Patrologie, adaptation française par H. Chirat, Paris, 1961, p. 35. 26 Mansi, IV, 1362 Dsq și H. Denzinger, Enchiridion symbolorum, ed. 21-22, Freiburg im Breisgau, 1937, nr. 125, p. 60 apud apud arhim. Benedict Ghiuș, Încercări hristologice, Bălți, 1940, p. 3
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
și scrierile lor în care să fie pus în lumină rolul pe care l-au jucat în 29 Sf. Chiril al Alexandriei, Epistola 39 către Ioan al Antiohiei, P.G. 77, col. 180 C. 30 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I..., p. 28. 31 Ibidem, pp. 34-35. 32 Vincențiu de Lerin, Commonitorium, cap. XXVIII, Migne, P.L. 50, col. 675 apud Părintele Mitropolit Nicolae, op. cit., pp. 10-11. 33 Georges Florovsky, Grégoire Palamas et la patristique, în Istina, 1, 1961-1962, p.
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
spre o epectază a binelui, deveneau mari luptători în numele frumosului, adevărului, binelui și dreptății prin misiunea lor care era aceea de a determina lumea la biruirea răului, la o operă de purificare și 46 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I..., pp. 12-13. 47 Ibidem, p. 22. 13 de armonie prin rațiune și inimă, realizabilă grație voinței lucrătoare a omului și a Logosului divin. Autorii patristici dispun de o minte sfințită, de o rațiune dreaptă, de o libertate nesfârșită
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
citite, aprofundate și studiate. 48 Idem, Valoarea literaturii patristice a primelor secole în cadrul culturii antice..., p. 7. 49 Ibidem, p. 7. 50 Ibidem, pp. 9-10. 51 Pr. Prof. Ioan G. Coman, Spiritul critic în literatura patristică..., p. 64. 52 Idem, Patrologie, vol. I..., p. 25. 14 Literatura patristică se poate felicita că lucrarea ei inițiată acum 2000 de ani, perfecționată fără încetare, continuă să se impună și astăzi într-o cultură mereu reștină, dar și în culturi mai puțin creștine, care
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
reieșea limpede viitorul creștinismului. Dacă, to riginii ei divine. Sfinții Părinți dau imaginea clară a culturii convertite. Ei sunt un model de legătură firească, recuperatorie, între bibliotecă și biserică. Fără a deforma și 65 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I..., p. 32. 66 Idem, Valoarea literaturii patristice a primelor secole în cadrul culturii antice..., p. 9. 67 Pr. Dr. Corneliu Sîrbu, Sfinții Vasile, Grigorie și Ioan, îndrumători ai teologiei actuale, în rev. Mitropolia Ardealului, XVIII (1973), nr. 1-2, p.
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
raza Dumnezeirii, iar în momentele în care aceștia așteptau unele sfaturi în materie de doctrină sau purtare, Părinții, care și-au întărit puterea sfatului prin autoritatea vieții lor proprii, pentru ca vorbele să nu 110 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I..., p. 30. 111 Ibidem, p. 21. 112 M. Viller, F. Cavallera, J. De Guibert, Dictionnaire de Spiritualité, (Ascetique et Mistique, Doctrine et Histoire), Beauchesne, Paris, 1960, pp. 955-956. 113 Ibidem, pp. 955-956. 114 Sf. Ignatie Teoforul, Epistole, Către
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
în principiu, incomprehensibilă. Limbajul dorinței și tânjirii exprimă epektasis-ul etern, tânjirea și tinderea perpetuă, care nu încetează niciodată și 5 Sfântul Grigorie oferă aceleași exemple în Contra Eunomium, GNO, 1.168. Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866; în afară de aceasta, pentru referințele la textele Sfântului Grigorie de Nyssa din opera Contra Eunomium am mai consultat ediția lui W. Jaeger, Contra Eunomium, în Gregorii Nysseni Opera (GNO), 2 volume
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Benedetto Croce și cu „Estetica” lui Tudor Vianu, tratatul Domnului Profesor Mihail Diaconescu se caracterizează prin abordările sale interdisciplinare și transdisciplinare, dar mai ales prin consecvența cugetării speculative, care îl străbate. Principiile oferite de teologia dogmatică ortodoxă, teologia liturgică ortodoxă, patrologia ortodoxă (sunt utilizate operele Areopagitului, ale Sfântului Maxim Mărturisitorul, îndeosebi „Ambigua”, și ale altor mari dascăli ai credinței creștine), de variatele teorii despre frumos, de istoria artei românești și europene, de logica formală, îndeosebi de preocupările pentru axiomatică, pentru definiții
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
să mai adaug faptul că în adolescență și în anii de studenție, dar și mai târziu, până azi, eu am citit cu cea mai mare atenție, cu un interes mereu sporit, revistele teologice ale tatei, respectiv studiile de dogmatică, liturgică, patrologie, muzicologie psaltică, apologetică, eclesiologie, morală creștină, bizantinologie și hermeneutică biblică, pe care acestea le conțineau. Datorită ținutei lor speculative, aceste studii m-au ajutat să mă apropii de lucrările lui Hegel. F. P.: Ce sentimente v-au trezit scrierile lui
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]