74 matches
-
("Os zygomaticum") numit încă și osul malar sau jugal, este un os pereche, de formă patrulateră, situat pe partea laterală și superioară a craniului facial, ca o punte între față și craniu. Formează proeminența pometului obrazului, peretele lateral și planșeul orbitei și ia parte la formarea pereților fosei temporale și infratemporale și arcadei zigomatice. Are 3
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
laterală - facială, temporală, orbitară), 5 margini (antero-inferioară - maxilară, antero-superioară - orbitară, postero-superioară - temporală, postero-inferioară, postero-medială), 2 procese sau apofize (frontal, temporal). Se articulează cu osul frontal, sfenoid, temporal și maxilă Fața laterală ("Facies lateralis") sau fața facială (malară) privește antero-lateral, este patrulateră, convexă, netedă. Pe ea se găsește un mic orificiu zigomatico-facial ("Foramen zygomaticofaciale"), adesea dublu și ocazional absent. Orificiu zigomatico-facial este situat lângă marginea orbitală a feței laterale. Prin acest orificiu trec ramurile zigomaticofaciale ale nervului zygomatic ("Ramus zygomaticofacialis nervi zygomatici
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
între acest edificiu și Biserica Domnească, ce trece pe sub drumul ce le desparte, șoseaua de legătura Pitești-Curtea de Argeș-Transfăgărășan. În centrul orașului se află vestigiile "Curții Domnești", întemeiată probabil în secolul al XIII-lea și reînnoită către anul 1340. Incinta patrulateră neregulată era mărginită de ziduri de piatră. Din acest ansamblu s-au păstrat două pivnițe de case domnești. Biserica Domnească inițială, "Sf. Nicolae" din secolul al XIII-lea, a fost o construcție pe plan de cruce liberă care a fost
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
cu talusul sau astragalul. Lateral prezintă o suprafață articulară pentru fibulă și medial se prelungește cu maleola medială sau tibială. Extremitatea superioară a tibiei, numită și extremitatea proximală, epifiza superioară sau epifiza proximală a tibiei este o masă osoasă voluminoasă patrulateră, ușor curbată înapoi, lățită sagital și frontal și turtită dinainte înapoi și prin urmare alungită în sens transversal. Fiind curbată înapoi ea atârnă posterior ca o consolă peste corpul tibiei. Ea este este formată din doi condili tibiali proeminenți, curbați
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
se află fața articulară a ligamentului calcaneonavicular plantar; aceste două fețe articulare sunt delimitate de o creasta mică sau de o schimbare a direcției feței articulare calcaneene anterioare. Fața articulară calcaneană anterioară este mică, plană și are o formă aproape patrulateră sau ovală, iar curbura suprafeței sale diferă în mod evident de cea a feței naviculare. Ea corespunde cu fața articulară talară anterioară ("Facies articularis talaris anterior calcanei") de pe față superioară (dorsală) a calcaneului cu care se articulează în cadrul articulației talocalcaneonaviculare
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
sens anteroposterior (sagital) cu axul mare (lung) orientat oblic anterolateral. Unghiul format de acest ax cu axul anteroposterior al talusului este în medie de 45ș, maxim 50ș și minim 26ș. Fața articulară calcaneană posterioară are o formă ovală (ovalară) sau patrulateră (dreptunghiulară medial, și mai mult sau mai puțin ovală lateral) și privește oblic în jos și înapoi. Marginea anterioară (anteromediala) a feței articulare calcaneene posterioare este de obicei convexă și formează marginea posterioara a șanțului talusului; ea se îndreaptă oblic
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
prelucrarea metalelor din care confecționau unelte, arme, obiecte de cult sau mobilier, podoabe, vase și monede. Ceramica era prelucrată atât cu mâna cât și cu roata olarului și devenise o artă. Slujbele religioase se țineau în sanctuare ce aveau formă patrulateră sau circulară. Ritualul funerar consta în arderea morților, iar cenușa era pusă în urne și îngropată în pământ. Dacii iubeau muzica. Izvoarele antice spun că ei cântau din gură, dar și din chitare. Dion Chrysostomos îi socotea pe geți la fel de
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
3 posterioare a palatului dur, fosei pterigopalatine și fosei pterigoide și a fisurei orbitare inferiore. Se articulează cu osul etmoid, sfenoid, vomer, maxila, cornetul inferior, palatinul de partea opusă. Lama orizontală ("Lamina horisontalis") formează treimea posterioară a palatului osos. Este patrulateră și are două fețe (superioară - nazală și inferioară - palatină) și patru margini (anterioară, posterioară, medială și laterală). Lama perpendiculară ("Lamina perpendicularis") este subțire și alungită. Are 2 fețe (medială sau nazală și laterală sau maxilară) și 4 margini (anterioară, posterioară
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
al procesului orbitar. Procesul sfenoidal al osului palatin ("Processus sphenoidalis ossis palatini") este o apofiză, situată posterior pe partea de sus a lamei perpendiculare a osului palatin, fiind despărțit de procesul orbitar prin incizura sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina"). Este o lamă patrulateră subțire, aplicată peste lama medială a procesului pterigoid și apoi recurbată dedesubtul corpului osului sfenoid, prelungindu-se astfel până la vomer, cu care se articulează. Prezintă câteva fețe și margini: Scobitura sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina") este o scobitură adâncă între procesele orbitar
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
sau parietalul ("Os parietale") este un os pereche și aparține exclusiv calvariei (bolții craniului), este așezat între osul frontal și occipital, deasupra osului temporal. are o formă patrulateră neregulată, curbată și prezintă 2 fețe (externă, internă), 4 margini (frontală, sagitală, occipitală, solzoasă) și 4 unghiuri (frontal, occipital, sfenoidal, mastoidian). Se articulează cu osul frontal, occipital, sfenoid, temporal, parietalul de partea opusă. Fața externă sau fața exocraniană ("Facies externa
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
în picturile de natură moartă care împodobesc tribunele, având fiecare scrise dedesupt scurtele lor povești. Picturile sunt datate în anul 1776. Fortificația dimprejur a fost construită imediat după terminarea bisericii, la începutul secolului al XVI-lea, și este de formă patrulateră, fiind prevăzută cu patru bastioane rectangulare în cele patru colțuri. Bastionul de nord-est a fost demolat, iar cel din sud-est a fost reclădit în 1866. Inițial zidurile fortificației aveau înălțimea de 5 sau 6 metri. Zidul sud - estic a fost
Biserica fortificată din Brădeni () [Corola-website/Science/326701_a_328030]
-
Bernazu și Carlu Lacneru”. O descriere a bisericii o aflăm la Vasile Vărădean. Biserica „are un plan dreptunghiular, împărțit în altar semicircular spre răsărit, naos și pronaos, având 17,30 m lungime și 7 metri lățime. Turnul inițial de formă patrulateră a fost construit de zidarul Franz verdeț din Oravița Montană.[...] Acoperișul inițial al turnului a fost acoperiș piramidal în patru fețe triunghiulare, schimbat ulterior cu un acoperiș baroc de tablă.” În 1907 s-a mai construit și o verandă pentru
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
Boșorod (jud. Hunedoara), pe al cărei platou a fost ridicată o cetate dacică datată la finele sec. 1 a. Chr. și în sec. 1 p. Chr. Cetatea a fost prevăzută cu o dublă fortificație. Cetatea, ridicată din piatră, are formă patrulateră, cu laturile de 102 x 45 m, fiind prevăzută cu patru turnuri de apărare, situate în colțurile incintei, iar un al cincelea fiind situat la mijlocul laturii de est a fortificației. Situată pe coasta de sud, însorită, a dealului Muncelului, despărțită
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
și a fost instalată aici în anul 1788.În 2002 orga a fost mutată la biserica din Vulcan, județul Brașov. La începutul secolului al XVI-lea s-au executat modificări de structură în ce privește fortificația bisericii. Acum s-a ridicat incinta patrulateră ce avea turnuri cu acoperișuri în pupitru la coțuri. Curtina avea circa șase - șapte metri în înălțime și un drum de strajă acoperit și sprijinit în console de lemn. Pe singurul bastion care a rămas până în ziua de astăzi, există
Biserica fortificată din Mercheașa () [Corola-website/Science/327359_a_328688]
-
de Saint-Périer, 1922) (lângă peretele peșterii, zonă cu puține vestigii) și cea de la Mauern (L. Zotz, 1955). I. Borziac (1998) a oferit câteva date mai detaliate despre statueta antropomorfă de la Cosăuți. Ea a fost identificată într-un complex de formă patrulateră, mărginit de bârne de lemn, ale căror amprente au putut fi identificate. În centrul său se afla o vatră cu un diametru de 1,5 m, din care lipseau oasele de animale. Autorul a presupus că, în aceste condiții, construcția
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
în Transilvania. 1.3. Sistemul de construcție. Instalații pentru foc În așezările cercetate s-au dezvelit doar locuințe, parțial adâncite și adâncite (adâncimea fiind cuprinsă între 0,40/0,45m - 1,30/1,95m), de forme diferite (pl. I-II): patrulateră (L7-Negrești; B2-Gura Idrici; L2, L4, L6-Dodești), dreptunghiulară (L3, L5-Dodești), cu colțurile rotunjite și laturile drepte sau trapezoidale (L1-Dodești, B12-Drăgești) ori cu colțurile rotunjite iar laturile neregulate. În interior, adăposturile aveau podeaua amenajată prin bătătorire și erau dotate cu vetre, de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Astfel, locuințele cu cele două variante, parțial adâncită și adâncită, cuprinse între 0,40 m și 1,20 m adâncime, au o singură cameră și forme diferite, cum ar fi pătrată (L1, L2, L4, L11-Dodești), dreptunghiulară (L3, L7, L17, L18-Dodești), patrulateră (B4, B5-Gura Idrici; L10, L12, L19-Dodești), trapezoidală (L5-Dodești), rectangulară (L6, L8, L15-Dodești; B1-B4 de la Tanacu; B1-Oncești; L1-Negrești), cu colțurile ușor rotunjite, iar laturile drepte ori neregulate (pl. XX-XXII). Podeaua era simplă, de regulă bătătorită, nefiind lutuită sau cu alte urme
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fost utilizat și în cadrul altor locuințe ale stațiunii . Rar a fost întrebuințată locuința de suprafață, semnalată la Dodești (L10), în punctul Călugăreasca (pl. XXI/3), sub aspectul unei colibe, din nuiele împletite (imprimate pe chirpici) sau dimpotrivă ca o casă patrulateră (potrivit formei platformei de chirpici). Dimensiunile ei erau de 4,25 m lungime x 4 m lățime, iar adâncimea inițială de 0,15 m, însă resturi de chirpici, cenușă, cărbuni s-au găsit și la circa 0,70 m. Podeaua
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Totodată, un pericol iminent putea determina populația să părăsească în grabă așezarea și în consecință să renunțe la obiectele amintite (produse local sau importate). În privința gropilor, una de tip ritual a fost găsită în așezarea de la Gara-Banca. Inițial, de formă patrulateră s-a transformat ulterior (în adâncime) devenind rotundă. Inventarul ei conținea fragmente ceramice, o bilă de gresie albă și 46 de resturi osteologice, aparținând taurinelor (pl. XLV/ e). Întrucât ea nu a fost folosită permanent pare îndreptățită atribuirea ei în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și ceramică cu specific slav, la Dănești (reprezintă 15% din totalul materialului ceramic) și Simila (30% din întregul inventar ceramic), argumente în favoarea asimilării enclavelor slave din apropierea stațiunilor autohtone. Interesante de semnalat sunt și fragmentele de tăvi, din lut, de formă patrulateră, utilizate în scopul uscării sau prăjirii cerealelor, descoperite în apropierea vetrei, pe podeaua L6, de la Dodești - Vaslui. Ornamentația ceramicii Dridu atinge apogeul, cunoscând o varietate de motive: linii lustruite, incizate și vălurite, circulare, situate orizontal. Ca dispunere, se observă preferința
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de aspect normal sau cu modificări ale acesteia. Radiografia șeii turcești (vezi anatomia radiologică): pe radiografia de profil se urmăresc apofizele clinoide anterioare, care pe radiografia bine executată se suprapun, la fel și cele posterioare, tuberculum selar, planșeul șeii, lama patrulateră, conturul șeii, sinusul sfenoidal. Pe incidența de față se studiază planșeul selar. 1. Măsurători selare: Di Chiro a imaginat măsurarea volumului selar. Se măsoară pe radiografia de profil diametrul antero-posterior (B), înălțimea șeii, care pornește de la nivelul planșeului selar și
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
dispariția șeii și impresiuni digitale și/sau disjuncția suturilor (HIC). Dezvoltarea unei tumori hipofizare se face în patru stadii (după Vezina): st. I șa turcească normală, dublu contur st. II șa global mărită, fără modificări de contur, pereții subțiați, lama patrulateră verticalizată st. III șa turcă mărită sau normală cu pereții distruși st. IV șa complet distrusă, șa fantomă. 3. Calcificări paraselare: carotida int., ligamentele interclinoide craniofaringiom, meningiom intraselare: tumori necrozate. 4. Extensia tumorilor hipofizare se clasifică (după Hardy) în patru
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
imagini cu piramide; * Solicităm elevilor să formuleze enunțuri despre piramide; * Sugerăm să completeze propozițiile lacunare de tipul ”Egiptul este renumit pentru...” , ” Muntele acela seamănă cu o ...” . Matematica * Se formează perechi; * Se distribuie fiecărui grup două desene (piramida triunghiulară si piramida patrulateră) care se deosebesc printr-un număr de detalii; * Elevii sunt solicitați să sesizeze diferențele dintre cele două imagini și să scrie câte laturi are baza fiecărei figuri și câte muchii laterale are fiecare figură; * Elevii sunt solicitați să numească poligonul
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
practicate de oftalmologi” [7]. Chirurgia modernă a orbitei se orientează spre tehnici minim invazive, funcționale, cu corectare estetică și rehabilitare precoce, efectuate de echipe pluridisciplinare formate din specialiști experimentați în domeniu [8-10]. ANATOMIE CHIRURGICALĂ Orbitele au forma aproximativă de piramidă patrulateră, cu baza orientată anterior, vârful posteromedial, pereții superior, inferior, medial și lateral. La constituirea orbitelor osoase contribuie un număr de șapte oase: frontal, sfenoid, etmoid, maxila, zigomatic, lacrimal și palatin (fig. 4.210) [11]. Conținutul orbitei este reprezentat de globul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
figura 3.2. Suprafața articulară a tibiei este reprezentată de fața inferioară a extremității inferioare a tibiei, și de fața externă a maleolei tibiale, care realizează prin unirea lor un unghi diedru. Suprafața articulară a extremității inferioare a tibiei este patrulateră, concavă, descriind un arc de cerc de ~ 70° cu o rază de aproximativ 20 cm. Suprafața externă a maleolei interne este plană și intră în contact cu fața internă a astragalului. Toate suprafețele articulare sunt acoperite de un cartilaj hialin
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]