30,067 matches
-
care cuprinde două aspecte: praxis și theoria. Acțiunea lui Dumnezeu este folositoare “ostenelii”! Praxis este valabil pentru definire a efortului uman, a chinului. Theoria este lucrarea cu considerare a realității inteligențe. Rezultă implicit că practica virtuților este pentru un creștin, paza poruncilor. Este folosit și termenul askeseis - adică “practicile evlaviei” precizându-se că oamenii se impart in: Somatici, Psihici si pnevmatici. În încheiere, se desprind concluzii foarte importante: - Biserica dintru început insuflă permanent pe catehizarea și primirea tainelor încorporate cu Iisus
DRD. STELIAN GOMBOŞ; PROF. CRISTIAN ŞERBAN, OMUL: SUBIECT ACTUAL AL DRAGOSTEI LUI DUMNEZEU: PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903-1993) OMAGIAT PRIN ŞASE STUDII TEOLOGICE... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397212583.html [Corola-blog/BlogPost/347786_a_349115]
-
Exact în momentul acela, trenul care venea dinspre Mangalia a țâșnit de după curbă tăindu-mi respirația. Și multe, multe alte nebunii ale tinereții, pentru care cred că nici nu i-am mulțumit lui Dumnezeu că m-a ținut totdeauna sub paza Sa. Când aveam nevoie de reparații, căutam un meseriaș să-mi lucrezue pe sub mână, crezând că o să mă coste mai puțin, să mă scoată din impas. Dar el lucra cum lucra, fușereală curată și cădeam din nou în pană. - Partea
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (27) de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_27_ion_untaru_1348806033.html [Corola-blog/BlogPost/365811_a_367140]
-
cornul dalb Nebun hidalg Scutură pomi: Cad dulcinei Licorn din lună Arme sună: Iubiri - război Suie în mit Îngenuncheați Frați cruciați: Ați fost aleși Paznici la Graal Arhangheli grei Sunteți tustrei Chemați la cer: E-ospăț de zei Licorn de pază Ia în vază Pe cei ce-ajung Prin răstigniri La Sfântul Duh PLÂNGÂNDU-L PE IISUS Plângându-L pe Iisus - un copil Adormi la ferestră: și-L văzu pe Ucis Plutind lin - lebădă sângerie Scurgându-se-n cântecul ultim - spre
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1483176951.html [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
din 04 martie 2015. Au început turbate să atace Copacul falnic, neînfrânt prin vremuri, Se cațără sălbatic și buimace De stai înmărmurit și te cutremuri. Acest copac este credința noastră Și veac de veac ne-a stat și stă de pază, E calea spre Lumina cea firească, În drumul mântuirii - aspră strajă. Versate, încrezute și limbute, Se tăvălesc și își arogă drepturi, În cor afon se vor recunoscute, Prin fel de fel intrigi și de certuri. Te uiți la ele, mare
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
te-ai vrut maimuță! Citește mai mult Au început turbate să ataceCopacul falnic, neînfrânt prin vremuri,Se cațără sălbatic și buimaceDe stai înmărmurit și te cutremuri.Acest copac este credința noastrăși veac de veac ne-a stat și stă de pază,E calea spre Lumina cea firească,În drumul mântuirii - aspră strajă.Versate, încrezute și limbute, Se tăvălesc și își arogă drepturi,În cor afon se vor recunoscute,Prin fel de fel intrigi și de certuri.Te uiți la ele, mare
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
nr. 944 din 01 august 2013 Toate Articolele Autorului FARMECUL DE NEDESCRIS AL ȘTIINȚEI Cu multă grație, pricepere și entuziasm, domnul Arcibald Urziceanu executa înviorarea de dimineață, stimulat fiind de cei doi prieteni ai săi Trică și Angheluș, agenți de pază și ordine care-i cărau, cu generozitatea specifică profesiei, o ploaie de bastoane, pe unde nimereau și ei. Minunata și atât de fructuoasa lor colaborare nu ar fi putut avea loc în urmă cu ceva timp, datorită în primul rând
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
Acasă > Poezie > Credință > ÎNGERUL DE PAZĂ Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 1994 din 16 iunie 2016 Toate Articolele Autorului -Poetului nepereche : Mihai EMINESCU, ,,Împărat și proletar" al plebei noastre ne-ai fost și ești în continuare, un ,,Făt-Frumos din tei", de lângă astre pentru lumea
ÎNGERUL DE PAZĂ de GEORGE PENA în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 by http://confluente.ro/george_pena_1466072460.html [Corola-blog/BlogPost/373310_a_374639]
-
sârmanul Dionis, cugeta idealuri. ,,Trecut-au anii..." și veacuri vor mai trece, ,, Pe lângă plopii fără soț", vom trece și noi; ,,Din valurile vremii...", ,,Luceafărul" ne petrece Când ,, Seara pe deal" și ,,Viața", au același șuvoi. Domnul Eminescu rămâne îngerul de pază, cu ,,Glossa" și gingașa ,,Floare albastră"; destinele noastre, de azi și care urmeaza vor înflori etern, în iubirea-ai măiastra. Referință Bibliografica: ÎNGERUL de PAZĂ / George Pena : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1994, Anul VI, 16 iunie 2016. Drepturi
ÎNGERUL DE PAZĂ de GEORGE PENA în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 by http://confluente.ro/george_pena_1466072460.html [Corola-blog/BlogPost/373310_a_374639]
-
petrece Când ,, Seara pe deal" și ,,Viața", au același șuvoi. Domnul Eminescu rămâne îngerul de pază, cu ,,Glossa" și gingașa ,,Floare albastră"; destinele noastre, de azi și care urmeaza vor înflori etern, în iubirea-ai măiastra. Referință Bibliografica: ÎNGERUL de PAZĂ / George Pena : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1994, Anul VI, 16 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 George Pena : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎNGERUL DE PAZĂ de GEORGE PENA în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 by http://confluente.ro/george_pena_1466072460.html [Corola-blog/BlogPost/373310_a_374639]
-
tâmplele lor ninse, Albiți de-atâtea veacuri, Bătrâni de-atâta dor... Carpații sunt părinții Și paznicii de vise, Stăpânii-acestor locuri, Zeii românilor. N-avem alți frați pe lume- Bătrânii munți și marea, Și Dunărea mlădie Ne-au întărit tulpina; Sub paza lor, se spune Că ne-am găsit cărarea, Ne ducem cu mândrie Spre viitor lumina. Dă, Doamne, să fim vrednici, Să nu cunoaștem teama, Pământul sfânt -străbunul- De lotri să-l ferim! Carpaților cei veșnici ... Citește mai mult CARPAȚIIde Nicolaie
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
în zare munțiiCu tâmplele lor ninse,Albiți de-atâtea veacuri,Bătrâni de-atâta dor...Carpații sunt părințiiși paznicii de vise,Stăpânii-acestor locuri,Zeii românilor.N-avem alți frați pe lume-Bătrânii munți și marea,Și Dunărea mlădieNe-au întărit tulpina;Sub paza lor, se spuneCă ne-am găsit cărarea,Ne ducem cu mândrieSpre viitor lumina.Dă, Doamne, să fim vrednici,Să nu cunoaștem teama,Pământul sfânt -străbunul-De lotri să-l ferim!Carpaților cei veșnici... VIII. AZI, DE ZIUA TA, de Nicolaie Dincă
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
pe aici... După regulament avea dreptate. L-am rugat să-mi permită să vorbesc cu directorul, cu vreun șef de secție, să lămurim problema. Mi-a explicat că respectivii nu sunt șefii lui, el făcând parte dintr-o societate de pază specializată, tocmai pentru a face nulă orice intervenție de acest fel. - Dar eu sunt conferențiar, i-am amintit. - Uite, așa începe la toți, a decis el... Întâi e conferențiar, după aia spune că-i Napoleon, Stalin sau tot felul de
SCHIŢE UMORISTICE (29) – CUM ERA SĂ DEVIN DEPUTAT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1426319140.html [Corola-blog/BlogPost/377826_a_379155]
-
în marșuri chinuitoare spre Rusia sau Ucraina, își întretăiau drumurile pe pământul fraților de neam de peste Prut. Coloana celor vreo sută de prizonieri, care îl avea comandant, pus de ruși, pe sergentul Manole V. Pintilii, a primit îngăduința nesperată a pazei sovietice de a se opri la o fântână. În timp ce a băut fiecare în fugă un pumn de apă rece, care avea să le țină și de foame, iar câțiva dintre nefericiți și-au oblojit cu bucăți din cămășile slinoase rănile
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
acasă. Frate-său mai vârstnic îl ocăra mereu că nu se cruță. Îl vedea întruna la capătul din față al trunchiului, acolo unde primejdia strivirii se dovedise a fi mai frecventă. Într-o zi, bădița Nică scăpă din nou de sub pază și dădu fuga pe la frate-său, cu grija încuibată, încă din copilărie, în sufletul fratelui mai mare față de cel mic, deși el era cel mai vulnerabil în condițiile de acum. Dorul de cei trei prunci de-acasă și teama că
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
constituiau țesătura administrativă și socială pe care se baza Constantin Brâncoveanu în Oltenia, pentru ca viața oamenilor și interesele domniei să se desfășoară normal. Acești boieri mari, mijlocii și mici, în frunte cu marele ban al Craiovei și slujbașii săi, asigurau paza granițelor ( cu supravegherea drumurilor și potecilor de graniță), ordinea internă și activitatea slujitoresc-militară în cele cinci județe ale Olteniei, strângerea birurilor, contribuțiilor și asigurarea transporturilor, livrărilor de materiale, produse și animale cerute de domnie, siguranța târgurilor, ocnelor, vămilor și drumurilor
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
care-mi va purta numele de Pătru Valdescu și se va căsători cu una din descendentele căpitanului Preda. Până atunci, comorile, castelul și ținutul în care se găsesc ascunse, vor rămâne prin vrajă ascunse de ființa omenească și încredințate spre pază diavolului. Odată cu împlinirea sorocului vraja să se rupă, iar urmașii, prin grija lor, să redea viață acestor locuri. Semnez, eu, Pătru Valdescu, principele Vâlcelelor” și peste semnătură este pus sigilul. Cei doi tineri se priviră stupefiați de cele auzite. Urmară
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
urbei somnuri efemere și-a catedralei grea singurătate se prăvălesc spre bolți întunecate dogite tânguiri, parcă a moarte și vântul le împinge mai departe de-a catedralei grea singurătate atât a fost ! de timp eliberate rămân peste oraș parcă de pază, doar liniștile care îngroșează a catedralei grea singurătate *** Hechingen - 02.04.2006 Ciclul "Arama" Volumul "Clopotul, limbaj universal" Referință Bibliografică: a catedralei grea singurătate / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1540, Anul V, 20 martie 2015. Drepturi
A CATEDRALEI GREA SINGURĂTATE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1426834551.html [Corola-blog/BlogPost/379788_a_381117]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” Autor: Ion C. Gociu Publicat în: Ediția nr. 2345 din 02 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Sumară introducere : Paza țiganilor deportați în Transnistria a fost asigurată de militarii unui regiment, care, după un timp a primit misiunea să se deplaseze și să lupte împotriva bolșevicilor în Cotul Donului. Un militar, Mogoș Trifu, erou principal al romanului, dezertează într-o
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
ca lemnul și cu lăcomie mâncă până se sătură. Din bidonul de aluminiu își umplu cana cu ceai rece și-l bău cu sete. Se șterse la gură, închinându-se mulțumi lui Dumnezeu și-l rugă să-l aibă în pază. Legă ranița la baieră și, de acum intrat în cortul bulibașei din șatră, avu convingerea că nimeni nu va îndrăzni să-l prade. „Să-mi pun pătura în spinare și plec”, își spuse în sinea lui soldatul român, pripășit în
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
înecă și începu să tușească. Fuma și el, dar aceștia parcă aveau ardei iute în pipe, de era mirosul așa de puternic. Făcu o pauză primită în tăcere din partea tuturor. Apoi se apucă să povestească: - După ce am îndeplinit misiunea de pază și ordine, când v-au adus în această tabără, regimentul meu a primit ordinul să plece pe front, spre Cotul Donului. Ne-au despăducheat pe toți, chiar dacă nu aveam, ne-am îmbăiat și ne-au dat să avem mâncare pentru
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
cămașă. Au luat-o apoi pe culoar la stânga, apoi dreapta unde n-au putut pătrunde decât târându-se circa 5 metri. Alt antrenament: aruncarea, noaptea, de pe un pod ce trecea peste calea ferată, pe un morman de cărbuni; prinși de pază, au fost duși la biroul de serviciu CFR. Din economiile strânse și-au cumpărat veselă de aluminiu, echipamente, hărți și alte obiecte necesare expediției. Ajuns la maturitate, Sorin Ullea, socotea că aceste lecturi au contribuit la dezvoltarea personalității sale, afirmație
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
că toate partidele din țară, fie ele de stânga, fie de centru, fie de dreapta, sunt sponsorizate de aceleași persoane, instituții, pentru același scop: uciderea a tot ce este neaoș, a tot ce este românesc. Dumnezeu să-i aibă în pază pe români ! *********************** Precum mișcările tectonice ale pământului au făcut ca milenarele păduri să se schimbe în cărbune, pregătind din vreme materialul necesar erei noastre industriale, care a declanșat frământări sociale, au pregătit prin zguduiri dramatice masa de oameni menită să
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1449355205.html [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
mână, trupuri trecute de prima tinerețe, dar cu o ținută atât de mândră și mereu proaspătă, se îndreptau spre mal. Zâmbetul lor cald o liniștea. Le făceau cu mâna ei și fratelui ei. Mira era mezina familiei, și avea asigurată paza de către primul născut. Era plină de nisip, dar tare mult îi plăcea să simtă firicelele acelea argintii pe piele. Colacul ei roșu stătea la umbră. Lopățelele și găletușa, alături de mingea colorată de plajă. Se uita, din când în când la
MAREA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1468080492.html [Corola-blog/BlogPost/381989_a_383318]
-
1888, 240 de victime). Este adevărat că, în 1881, imediat după dezastrul Operei din Nisa, primul minstru al Austriei, contele Eduard von Tauffe, a ordonat o anchetă asupra situației tuturor teatrelor din Viena, din punctul de vedere al măsurilor de pază împotriva incendiilor, constatânu-se numeroase deficiențe, mai ales la Teatrul Ring. Specialiștii au făcut recomandările necesare în vederea remedierii acestor deficiențe și s-a dispus adoptarea de soluții imediate. Din nefericire, măsurile de prevenție nu au putut împiedica producerea acestei veritabile tragedii
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
a liniștit pe dată. Fata ei părea strălucitoare. În ochi nu erau decât licăriri de mulțumire și fericire. Părea că a uitat de tot necazul. * Așa părea că simte și Amalia Prodan când a ieșit din biroul patronului firmei de pază la care era Gabriel angajat. A cules informațiile de care avea nevoie și era fericită că are ceva relații în mediul acesta. Avea nevoie urgentă de ele. „Trebuie să intervin, nu‑l pot lăsa la mâna justiției! Eu știu mai
CHEMAREA DESTINULUI (19) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_19_.html [Corola-blog/BlogPost/359575_a_360904]