120 matches
-
e... Tu taci... Ca-n vechiul bolșevism, De preț sunt trădătorii, Se pune preț pe traseism, La preț sunt turnătorii... Tu taci... Pământurile azi Străinilor sunt date, Păduri de fagi, stejari și brazi Cad zilnic secerate... Tu taci... Peșcheș după peșcheș Îmbuibă guvernanții Cu banii șpăguiți în cheș, Cu euro-talanții. Tu taci... Pe-ascuns, prin viclenii Vechi situri sunt distruse, Să piară urma celor vii Din vremurile-apuse... Tu taci... Străbune așezări Sunt date azi pe pile, Cetăți cândva semețe-n zări
VERSIFICARE POEMICĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1460799900.html [Corola-blog/BlogPost/379618_a_380947]
-
au trădat, ne-au manipulat, ne-au dat circ fără pâine și ne-au făcut să ne urâm între noi, să trăim în dezbinare și invidie, să ne irosim viața în tribunale, să umblăm cu jalbele pe la ghișee, să dăm peșcheș mai rău decât pe vremea fanariotă, să fim părtași corupției și să nu mai ridicăm capul în lume, ca și cum am fi falși creștini alcătuind o gloată guvernată de impostori, lipsită de moralitate și Dumnezeu. Dar până când? Cât să mai îndurăm
NAŢIONALIŞTI, CURÂND VEŢI AUZI SEMNALUL DEŞTEPTĂRII ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Nationalisti_curand_veti_auzi_semna_romeo_tarhon_1354947480.html [Corola-blog/BlogPost/351672_a_353001]
-
au pornit ca la îndemn, Să facă comerț cu lemn. Un prinț de neam avid Tot cumpără lemn de molid Ca să-l toace în fierăstraie Și să facă din el... parale!... Îl plătește pe răzăș Pe lemn, c-un bun peșcheș Toată lumea-i mulțumită Când se mișcă multă mită!... Și uite așa, într-un an sau doi Ne-au rămas versanții goi Ne trezim cu-nfrigurare Cu ochii privind în soare. Ne-amintim că-n alte timpuri Ne credeam eterni și
PLUTAŞ PE BISTRIŢA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1435749294.html [Corola-blog/BlogPost/369771_a_371100]
-
imperială ce nu s-a supus ordinei și administrației habsburgice, așa că, în 1739 imperialii au fost bucuroși să se retragă, fără regrete, din ”Kleine Walahei”. Domnul fanariot de la București și-a frecat mâinile de bucurie, gândindu-se la haraci și peșcheș, care nu era doar pentru Poarta Otomana, dar și pentru el și neamurile lui, cu care împânzise Țara Românească, punându-le în înalte dregătorii. Și le-a frecat degeaba, pentru că anarhia și haiducia oltenească a luat asemenea amploare încât nu
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
pazvangii și-a început să jefuiască prin Balcani, strângând o sumă mare de galbeni pe care o trimite sultanului Selim al III-lea pentru a-l numi și pe el agă, comandant de armată otomană, cu promisiunea că va dubla peșcheșul dacă îl va numi. Bineînțeles că a devenit agă, doar erau în lumea otomană. Bucuros, dar nu destul, acum vrea să devină pașă, adică guvernator de pașalâc, și surpriză, sultanul Selim nu mai răspunde la pungile lui de galbeni. Avea
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
profesorii și medicii la care resursele bugetare se termină. Și totul spus cu acel aer doctoral de parcă ar fi găsit o soluție din domeniul științelor macroeconomiei și nu că i-a transpirat ideea din ADN-ul balcanic al birurilor și peșcheșurilor. Totul rostit cu aerul suav de conducător democratic și nu cu spiritul hulpav al celor puși să vămuiască feudal vadurile, podurile și trecătorile. Totul expus ca un precept de morală comunitară, în numele celei mai imorale și mai fățarnice guvernări în
A FI MÂNDRU CĂ EŞTI ROMÂN SAU A FI TAXAT PENTRU CĂ EŞTI ROMÂN?! de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1423201745.html [Corola-blog/BlogPost/367807_a_369136]
-
aducătoare de tot soiul de afaceri necurate. Cu struți sau fără!... Ca să fim cinstiți, în Parlament doar vreo două duzini de deputați și senatori sunt cu adevărat interesate de rezolvarea problemelor generale ale românilor. Cvasimajoritatea urmărind numai șpăgi grase, excursii, peșcheșuri, odihnă veșnică și rezolvarea problemelor strict personale.Au tot dat legi care să le acopere/ să le legalizeze hoțiile. Au nenorocit, dintr-un orgoliu prostesc, zeci de sate, făcându-le comune, zeci de comune făcându-le orașe, bieții locuitori nemaifăcând
TABLETA DE WEEKEND (100): OBEZITATE ŞI DEMNITATE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1422870075.html [Corola-blog/BlogPost/376205_a_377534]
-
rândurile tagmei contribuabililor hrisovoliți. Una dintre dările vechi de trei secole și cunoscute sub numele simbolic de haraciu - amintim aici că acesta data încă din anul 1413, în Muntenia, fiind pe atunci în valoare de 3000 bani de aur plătiți peșcheș de către Mircea turcilor, și abia din 1512 în Moldova, când Bogdan Chiorul adăuga vistieriei lui Selim I suma de 4000 de galbeni și 20 de șoimi - era vărsată an de an Porții otomane, în epoca fanarioților ea ajungând să înregistreze
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1423239707.html [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
fast pe ambasadorul britanic la Constantinopol William Paget, aflându-se la Mânăstirea Brâncoveni, domnul Țării Românești a fost informat despre schimbarea marelui vizir cu Mustafa Pașa Taltaban, cunoscut pentru cruzimea și lăcomia sa. Pe lângă faptul că a primit un consistent peșcheș de numire în funcție, acesta a dispus ca țara să plătească întregul haraci odată, ceea ce a necesitat mari eforturi până la capătul anului; în scurt timp a fost omorât și înlocuit cu Rami Efendi. Anul 1703 a reprezentat un moment de
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
autonomii, care convenea Porții din rațiuni fiscale și administrative, se bucurau înalții prelați - patriarhi, mitropoliți, episcopi - care erau scutiți de impozitile și dările către stat ("djizya", "aváriz", etc) și își scoteau cheltuielile pentru obținerea beratului de numire și pentru plata peșcheșului anual către visteria otomană pe seama clerului inferior și, mai ales, a enoriașilor de rând. Aplicarea acestor prevederi a modelat definitoriu toate aspectele funcționării unei mitropolii ortodoxe în această zonă geografică, cum ar fi: Așa cum e precizat în introducere, nu este
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
invocat tocmai argumentul rudeniei și al folosirii unei limbi comune. În 1514, logofătul Tăutu este trimis la Poartă să închine de bunăvoie Moldova, în condiții cvasi-identice cu cele ale Munteniei: autonomie sub toate aspectele,recunoașterea suzeranității otomane și plata unui peșcheș anual. În acest fel, Bogdan scapă de pericolul tătăresc și de alti dușmani, care astfel, deveneau dușmanii Porții. În 1513 Bogdan al III-lea s-a însurat cu prințesa Ruxandra, fiica lui Mihnea cel Rău din Muntenia, după ce mai înainte
Bogdan al III-lea () [Corola-website/Science/299138_a_300467]
-
cheltuit atâtea pungi cu galbeni, încât, doi ani mai tarziu, reuși să fie numit iarăși domn”", de data aceasta al Moldovei. N.A. Bogdan, în cunoscută să lucrare "Istoria orașului Iași", referindu-se la domnitorul Alexandru Coconul, consemnează că, "„dând turcilor peșcheșuri, în suma de peste 100.000 de galbeni venețieni, reușește să fie trimis că domn în Moldova”" . Este numit domn în Moldova de către turci, după mazilirea și plecarea la Ustia a lui Miron Barnovschi-Movilă. In cateva luni de zile, Poartă s-
Alexandru Coconul () [Corola-website/Science/303765_a_305094]
-
Țări românești. În cele din urmă, Valahia a ajuns să facă parte din teritoriile otomane. În 1528, în urma celei de-a doua expediții a lui Suleyman Kanuni, Ioan Zapolya a venit în fața sultanului și s-a supus ( a plătit și peșcheș). Și în 1541 și 1566, mai există consemnări referitoare la supunerea Transilvaniei. Acestea puteau fi realizate în două feluri: „prin forță” sau „de bună voie” ( anwatan sau șulhan.) Există teoretizate și prezente în cronici două noțiuni care vorbesc despre cucerire
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
de pe Kiseleff și împrejurimi, dar nu trece zi în care să nu aflăm că o doamnă profesoară a acceptat o cutie de ciocolată din partea unui părinte mai cu dare de mână... Să fie clar: sunt absolut împotriva oricărui fel de "peșcheș", "șperț" sau "atenție". Mi se pare degradant să fii astfel "răsplătit" pentru o muncă la care te-ai angajat fără să te fi silit nimeni. Numai că nu despre asta vorbim. Vorbim despre faptul că o clică abuzivă și rapace
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
multe nume s-au schimbat, esența însă a rămas aceeași. Se știe de ex. că în trecut, deci în veacul al optsprezecelea și într-o parte a veacului al șaptesprezecelea, arareori înainte, domnia, adică stăpânirea Țării Românești, se cumpăra prin peșcheșuri plătite turcilor sau prin augmentarea tributului. Astăzi stăpânirea constituțională nu mai e în chestie, dar cea reală este reprezintată prin ministeriu. Azi nu se mai dau peșcheșuri se va zice; nu mai plătim tribut. Ce puțin cunoscător de esența lucrurilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
veacului al șaptesprezecelea, arareori înainte, domnia, adică stăpânirea Țării Românești, se cumpăra prin peșcheșuri plătite turcilor sau prin augmentarea tributului. Astăzi stăpânirea constituțională nu mai e în chestie, dar cea reală este reprezintată prin ministeriu. Azi nu se mai dau peșcheșuri se va zice; nu mai plătim tribut. Ce puțin cunoscător de esența lucrurilor ar fi cel ce ar susține-o asta! Dar ce era peșcheșul pe lângă răscumpărare, dar ce era tributul pe lângă enorma anuitate plătită pentru concesia Stroussberg? Tributul se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e în chestie, dar cea reală este reprezintată prin ministeriu. Azi nu se mai dau peșcheșuri se va zice; nu mai plătim tribut. Ce puțin cunoscător de esența lucrurilor ar fi cel ce ar susține-o asta! Dar ce era peșcheșul pe lângă răscumpărare, dar ce era tributul pe lângă enorma anuitate plătită pentru concesia Stroussberg? Tributul se plătește și azi; el e cu mult mai oneros decât în trecut, numai se plătește unei puteri mult mai mari decum era turcul. Cât despre
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dar făcutu-s-au vro concentrare sub dumnealor? Au încercat în adevăr a concentra grăniceri, dar aceștia, în naivitatea lor, erau să-l lege pe generalul patriot însărcinat să-i concentreze și să-l trimeață legat cot la cot ca peșcheș pașei de la Nicopole. Dar liberalii au început aprovizionarea cu arme perfecționate, zice "Romînul". Acele arme perfecționate sânt o invenție ingenioasă a onorabilei redacții a ziarului roșu. Au stricat câteva mii de puști cu niște lăcătuși de la Viena, încît se descărcau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că n-are antipatie, ci din contra îi laudă; numai pe greci nu-i poate mistui și-i încredințat că, în tot Țarigradul, grec cinstit și de treabă nu se află. - Doamne! Cum nu putem și noi să-i trimitem peșcheș câțiva greci de București, marfă extrafină frizată la Paris, pentru ca acest sultan, iubitor de hărți, să li scoată pe nas harta republicei universale și contractul soțial a lui Jean-Jacques. [7 septembrie 1876] SERBARE ANIVERSARĂ Miercurea viitoare, în 8 septemvrie, va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Și dacă noi nu mai dorim, nici unul, ca să participăm la jocul vostru? Ei? Dacă vom refuza să fim rezonabili și să ne implicăm pe mai departe, ce-o să se întâmple? se scarpină Dănuț ostentativ, în bărbia țepoasă. Doar numpușcăm nici un peșcheș, nici un premiu! Nici o recompensă! Nici un beneficiu personal! Dacă ne răzgândim, dacă ne răsucim la o sută optzeci de grade, tragem oblonu', vă salutăm cu spatele și ne mutăm la o băută respectabilă, ca și când nimic din toate astea nu s-ar
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
responsabili de la județ, avea relații pe la fel și fel de șefi și șefișori de partid care Îl ajutau să obțină autorizații și-l fereau de controale. Se vorbea că jumătate din ce câștiga din comerțul oficial mergea pe cadouri și peșcheșuri pentru o liotă de funcționari hămesiți. Dar sumele pe care le Învârtea erau imense. Făcea negoț cu orice, și, neavând nici o concurență - aveau grijă de asta oamenii aleși de el -, vindea tot ce se căuta nu numai cu prețul pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la meditații sau în tradiționalele inspecții de grad în provincie. Despre medici, ce să mai vorbim, era o afacere să intri la medicină („Dă, mamă, și tu la medicină, să-ți umpli sarsanaua de la pacienți”). O altă categorie care primea peșcheșuri grase contra servicii erau mecanicii auto. Bine era dacă aveai relații în comerțul socialist, la restaurante, dacă aveai rude sus-puse, un naș, un fin, un unchi barosan, dacă lucrai în întreprinderi cu aprovizionare specială etc. Cei care lucrau în comerțul
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Pittacos, iar ceva mai târziu li s-au alăturat Cleobulos, tiranul din Lindos, (E) apoi Periandros, tiranul din Corint 2. Ultimii doi nu erau Însă Înzestrați nici cu virtute, nici cu Înțelepciune. Datorită puterii ce-o aveau, grație prietenilor și peșcheșurilor Împărțite Încolo și Încoace, ei au reușit să spulbere orice opinie defavorabilă lor, izbutind până la urmă să-și Însușească pe nedrept și renumele de Înțelepți șsophosț; au Încropit și au răspândit și ei la rândul lor vorbe de duh și
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de la romani că nu pot fi apărate. De altfel, cât timp au stat în stepele nord-pontice și în sud-estul României de astăzi, și-au pierdut deprinderea de a construi, dacă au avut-o, fiind stipendiații romanilor și percepând tributuri și peșcheșuri de la autohtonii carpi și daco-romani, cărora le-au transmis sistemul de moștenire a bunurilor părintești la toți moștenitorii, băieți și fete . Dacă la această coabitare daco- germanică și daco-romană cu germanicii adăugăm coabitarea cu celții a căror nume sunt evidente
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
asupra gurilor Dunării, „părțile tătărăști” cum s-a numit până a fi acolo o Basarabie a lui Basarab, românul întemeietor de țară, dar cu nume de cuman, nu a mai putut schimba destinul românilor. Că și acestora le-au plătit peșcheșuri și tributuri, că au jefuit și distrus, că au luat robi de asemenea, nu mai prezintă importanță, fiindcă au supraviețuit ca popor și stat. Acești mongolo-tătari, despre care știm de la călugărul Rogerius cum s-au comportat în Transilvania, unde, după
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]