149 matches
-
simplu și pragmatic, clar ca bună ziua. Ce mai conta că el chiar era în concediu? Sau, mă rog, o fi în concediu pentru că altfel nu putea lipsi de la serviciu, dar își luase zilele de vacanță tocmai pentru a veni în pețit. Își imagina clevetelile care urmau să circule în oraș imediat ce pleca el de acolo. Trebuia să facă ceva pentru că se simțea stânjenit dacă vorbele ar fi început să umble printre oameni. Du-te, măi, de aici, că nu mi-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
decît - ați ghicit desigur - aceea care va deveni mama mea. Mi-ar veni greu să vă relatez, din ce mi-aduc aminte, cum era acolo totul atît de bine surprins și ilustrat - de la ziua În care s-a mers la pețit, pînă la nunta după datină, prilej cu care s-a desfășurat o Întreagă producție folclorică, care Însemna de fapt o parte din viața lor - Întrucît totul ar părea sărăcăcios și ciopîrțit În comparație cu originalul. Să nu mai vorbesc de lista nuntașilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
fetei ginerele. Despre nunta la români, la toți românii, nu numai la cei din Bucovina și Moldova, din tot spațiul etnică românesc, ne-a lăsat mărturie despre unitatea spirituală a poporului nostru, marele folclorist Simion Florea Marian. Obiceiurile la logodnă, pețit, căsătorie și nuntă sunt, în linii generale, aceleași ca pe vremea lui Cantemir, cu unele mici modificări, cu unele renunțări din textul scenariului; nu se mai folosește alegoria vânătorii (au plecat la vânătoare/să vâneze căprioare) la pețitul fetei, iar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la logodnă, pețit, căsătorie și nuntă sunt, în linii generale, aceleași ca pe vremea lui Cantemir, cu unele mici modificări, cu unele renunțări din textul scenariului; nu se mai folosește alegoria vânătorii (au plecat la vânătoare/să vâneze căprioare) la pețitul fetei, iar libertatea de alegere a partenerei (partenerului) este acum pe deplin asigurată, părinții, rareori, își mai impun voința, altfel, ei au devenit cei care facă voia copiilor. În sate, căsătoriile aveau loc în interiorul comunității, atunci când satul nu era o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
împreună au mersă la coală, dacă au mers, tot împreună au mersă la horă, la șezători și clăci. Fetele erau scoase la horă de mame sau bunici, prilej să se afle că mai este o concurentă la măritat. Însă până la pețit și măritat, fata trebuia să-și facă zestre, care, an de an, se făcea clit pe lada de zestre sau pe patul din „casa cea mare”, ajungând până-n pod. Fata învăța să împletească, să coase, să țese, să facă mâncare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sfântu-nvârtea cheia De la Porți și-a mustăcit: - Fie! a răspuns el, hâtrul, Vă fac o favoare vouă: Să pețiți, iaca, bărbații Doar în faur, douăș’nouă! Auzind această veste Fetele s-au bucurat Că de-acum deschisă-i calea De pețit și măritat. Și cu chiote plecară Știrea-n sat să o vestească, Fără ca să stea pe gânduri Și măcar să socotească, Cum că aprobarea este, ( fără tocmă, fără bani), Să pețească doar odată, Însă doar la patru ani ! Și povestea, ca
POVESTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364537_a_365866]
-
douăzeci de ani iar din familia sa, nu avea pe nimeni în comună să o ajute la o adică. Provenea dintr-un sat îndepărtat, la peste treizeci de kilometri și pe Victor l-a cunoscut când acesta a venit în pețit însoțit de părinți și un frate de al lui Jeni, căsătorit cu o consăteancă a lui Victor, dar care trăiau la oraș. I-a plăcut de el, chiar dacă era mai mare cu șapte ani, a crezut că este cumsecade așa cum
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
douăzeci de ani iar din familia sa, nu avea pe nimeni în comună, să o ajute la o adică. Provenea dintr-un sat îndepărtat, la peste treizeci de kilometri și pe Victor l-a cunoscut când acesta a venit în pețit însoțit de părinți și un frate de al lui Jeni, căsătorit cu o consăteancă a lui Victor, dar care trăiau la oraș. I-a plăcut de el, chiar dacă era mai mare cu șapte ani, a crezut că este cumsecade, așa cum
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
și un frate de al lui Jeni, căsătorit cu o consăteancă a lui Victor, dar care trăiau la oraș. I-a plăcut de el, chiar dacă era mai mare cu șapte ani, a crezut că este cumsecade, așa cum era prezentat în timpul pețitului și gata nunta. Poate că și ea a vrut să scape de văgăunile, unde era aruncat de soartă micuțul său cătun, la margine de pădure, unde veneau lupii și luau oile din târla gospodarului iarna în plină zi. Aici era
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
Iași, 2015. Premiul II- Efim Tarlapan din Cluj Napoca pentru volumul de umor „De la Nistru pân la Nisa, tot Românul Râsu-mi-sa! ”, Casa de Editură Dokia; Cluj Napoca, 2014. Premiul III- Lucian Perța din Vișeu, județul Maramureș, pentru volumul de poeme satirice „La pețit... ”, Ghid practic pentru județul Maramureș, Editura Grinta; Cluj Napoca, 2014. Mențiune- Roland Voinescu din Constanța, , pentru volumul de proză scurtă umoristică „Inculții ”, Editura PIM, Iași, 2014. Premiul Cenaclului Literar „Ion Budai Deleanu” din Geoagiu- Constantin Cosma din Timișoara, pentru volumul de
JURNAL DE FESTIVAL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365907_a_367236]
-
douăzeci de ani iar din familia sa, nu avea pe nimeni în comună, să o ajute la o adică. Provenea dintr-un sat îndepărtat, la peste treizeci de kilometri și pe Victor l-a cunoscut când acesta a venit în pețit însoțit de părinți și un frate de al lui Jeni, căsătorit cu o consăteancă a lui Victor, dar care trăiau la oraș. I-a plăcut de el, chiar dacă era mai mare cu șapte ani, a crezut că este cumsecade, așa cum
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
și un frate de al lui Jeni, căsătorit cu o consăteancă a lui Victor, dar care trăiau la oraș. I-a plăcut de el, chiar dacă era mai mare cu șapte ani, a crezut că este cumsecade, așa cum era prezentat în timpul pețitului și gata nunta. Poate că și ea a vrut să scape de văgăunile, unde era aruncat de soartă micuțul său cătun, la margine de pădure, unde veneau lupii și luau oile din târla gospodarului iarna în plină zi. Aici era
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dați buchetele miresei Să le pună undeva Toată viața alergăm în jurul mesei, Să ne cadă și nouă ceva! Că de când aștept o nuntă Și căciula mi-a albit Iar mireasa e căruntă Și sătulă de pețit Deschideți umbrelele că plouă Nu aici, că suntem în salon V-am citit pe fețele-amândouă Ca o stofă veche de melon De plafon atârnă-un candelabru Ce se-aprinde cu parcimonie Cine-i domnu-acela în cinabru Absent, de la ceremonie? Pune
NUNTA de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355333_a_356662]
-
să trăiești“până la „deznodământul grăbit / abrupt“, până la „marea batjocură“, până la „spargerea batjocurii gavriste“: «Ilarion intră în sediu și dă bună dimineața celor care se pregătesc să iasă la câmp. Oamenii se uită la el ca prin ceață. - Te duci la pețit, măi? Bună treabă ! Uite la el, cu ciucuri la izmene ! Te-ai holteit, Ilarioane ! râde al lui Jurca, șiret clipind. În clipa aceea apare Gavrea, nădușit, cu pălăria pe ureche și cu țigara în colțul gurii. Are floare roșie la
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
în ciuda tinereții sale. - Ăsta merge conașule pentru o domnișoară ca să o ceri dă nevastă. Uite ce buchet ți-am făcut! Frumos ca și matale. Nu re- zistă nicio domnișoară când i-l dai. - Măi fato, merg la spital, nu la pețit! - Lasă, lasă, că știu eu că mergi la o domnișoară, că am văzut eu cum îți străluceau ochii când ai văzut trandafirii. Dacă vrei, îți și gâcesc dacă tă place și dacă tă-nsori cu ea. - Ești nebună copilă! Nu mă
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353561_a_354890]
-
că știu eu că mergi la o domnișoară, că am văzut eu cum îți străluceau ochii când ai văzut trandafirii. Dacă vrei, îți și gâcesc dacă tă place și dacă tă-nsori cu ea. - Ești nebună copilă! Nu mă duc la pețit, tu nu auzi? Cât face buchetul? întrebă el iritat de insistența țigăncușei. - Pentru matale 150 lei, că ești boier, să vede dă la distanță. Ștefan plăti fără să mai comenteze prețul cerut, cu toate că văzuse un preț mult mai mic pentru
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353561_a_354890]
-
douăzeci de ani iar din familia sa, nu avea pe nimeni în comună să o ajute la o adică. Provenea dintr-un sat îndepărtat, la peste treizeci de kilometri și pe Victor l-a cunoscut când acesta a venit în pețit însoțit de părinți și un frate de al lui Jeni, căsătorit cu o consăteancă a lui Victor, dar care trăiau la oraș. I-a plăcut de el, chiar dacă era mai mare cu șapte ani, a crezut că este cumsecade așa cum
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
aducând și o căniță cu smântână, să-i spună cum a făcut ciorba (țăranii nu prea foloseau cuvântul “rețetă”). După ce a aflat și tata secretul “ciorbei”, ne-a spus povestea cu un prieten din tinerețe cu care a fost la pețit la fata unui învățător. Serviți fiind cu cafea cu lapte, (așa-i ziceau la cea făcută din “cicoare “), a observat că prietenul lui tot învârte lingurița în cană și apoi brusc înghite... -Ce tot învârteai în cană măi Toadere?, l-
ZUPA DE OPINCI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360147_a_361476]
-
urmată de o împăcare. Finalmente, cei doi se căsătoresc. Tudor Scarlat (căsătorit cu Ioana) are o fiică, Florina. Aceasta este prietenă cu George Paraschiv și intenționează să se căsătorească. Este violată de trei pușcăriași, iar George nu mai vine în pețit. Are loc ruptura. Ulterior, lucrurile se aplanează, tinerii se împacă și părinții dau semne că acceptă împăcarea. Același mecanism al rupturii-împăcării îl regăsim și în alte tipuri de relaționare decât cea erotică: în împărțirea pământurilor, în ideatica politică, la revenirea
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
ca el să țină trei zile și trei nopți ca în povești! - Iertați-mi îndrăzneala și curiozitatea, dar pe cine sărbătorim? - Tovărășia noastră de o viață. În orele uneia din după amiezile următoare ne vom lua rămas bun! - Plecați în pețit? - întrebă naiv unul din căpitanii mai tineri căruia abia îi mijise mustăcioara. - Așa-i! - rosti principele cu un zâmbet de satisfacție pe buze. Mă voi duce la iubita mea! Plec la ființa blajină care v-a ocrotit ca pe proprii
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
zise socrul meu. - N-ai ambiție! îi dă o replică de microbist tata. Și toată lumea râde. Asta a fost tot?" îl întreb din ochi pe Ovi. Iar el îmi face semn să ne retragem. Obținuserăm absolut tot... Referință Bibliografică: În pețit / Mirela Borchin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1029, Anul III, 25 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mirela Borchin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎN PEŢIT de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342021_a_343350]
-
din contră, pentru o Mare Britanie în recluziune, nicidecum pentru una deschisă și mai mult străinilor, dar perspectiva retragerii din piața economică europeană nu are cum să liniștească Guvernul și mediul economic și financiar-bancar. De aceea, premierul May a plecat în pețit în SUA pentru a pune bazele unui acord comercial, pentru care Barack Obama i-a trimis pe britanici să stea la coadă, dar pentru care noul președinte american, Donald Trump, s-a arătat mult mai disponibil. Premierul britanic a fost
„Brexit means Brexit”. Adică ce? Libertatea românilor de a trăi, studia şi munci oriunde în UK va fi probabil restricţionată () [Corola-blog/BlogPost/337838_a_339167]
-
favorabilă iubirea dintre frați. După moartea Teofanei, Enache Iliescu își ia sora la Iași și zidește pe moșia Hemeieni o biserică pentru pomenirea mamei lor. Romanul reînvie o lume apusă de mult: sunt descrise curțile și conacele boierești, obiceiurile de pețit, ceremonialurile de logodnă și de nuntă; ca dar de nuntă, Teofana primește de la soț moșia Hemeieni; voievodul dăruiește tinerilor căsătoriți un cal alb și o diademă de aur cu pietre nestemate; în schimbul actelor de despărțire, Ioniță îi cere Teofanei să
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
douăzeci de ani iar din familia sa, nu avea pe nimeni în comună, să o ajute la o adică. Provene dintr-un sat îndepărtat, la peste treizeci de kilometri și pe Victor l-a cunoscut când acesta a venit în pețit însoțit de părinți și un frate de al lui Jeni, căsătorit cu o consăteancă a lui Victor, dar care trăiau la oraș. I-a plăcut de el, chiar dacă era mai mare cu șapte ani, a crezut că este cumsecade, așa cum
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
și un frate de al lui Jeni, căsătorit cu o consăteancă a lui Victor, dar care trăiau la oraș. I-a plăcut de el, chiar dacă era mai mare cu șapte ani, a crezut că este cumsecade, așa cum era prezentat în timpul pețitului și gata nunta. Poate că și ea a vrut să scape de văgăunile, unde era aruncat de soartă micuțul său cătun, la margine de pădure, unde veneau lupii și luau oile din târla gospodarului iarna în plină zi. Aici era
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]