150 matches
-
ochii mijiți, de parcă ar fi cerut ochelarii. Mira se execută. Și, în timp ce poza era studiată, ea trecu ușor de la prezent la timpurile de odinioară. Apucând florile aduse, rememoră cu voce tare duminica aceea de iulie, când Artemie se dusese în pețit la Marieta acasă. Își putea aminti, căci era împreună cu părinții în vacanță, la bunici. Mira continuă evocarea, accentuând asupra atmosferei. Toți - bunica, tata Vidu, mama Geta, Artemie, Aura, Costin și Mira - se aflau în jurul mesei rotunde, în chioșcul din fața casei
CAPITOLUL 4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1448781227.html [Corola-blog/BlogPost/383229_a_384558]
-
jocuri folclorice dintre care sunt fugar prezentate: Rața, Țărușul, Hai Joiană la poiană. De altfel distracția la sat era constituită din nunți și baluri. Pe lângă acestea porțiile de cultură se realizau ad-hoc: tinerii înjghebau miniscenete în care parodiau nunta, moartea, pețitul altor tineri din sat. Întîlnirile vesele erau tincturate de cântece și versuri întocmite de bătrâni ai satului: Foaie verde plop mărunt,/Bine că sunt pe pământ/ Să văd cum se-adeverește,/Să văd cum visul tot crește,/(...)” Iubirea este creioantă
O LUME UITATA-LUMEA ROMANULUI ,,LUMEA ARE GLAS A SCRIITORULUI OCTAVIAN VOICU de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/maria_burca_1492152752.html [Corola-blog/BlogPost/381493_a_382822]
-
pricepută în ciuda tinereții sale. - Ăsta merge conașule pentru o domnișoară ca să o ceri dă nevastă. Uite ce buchet ți-am făcut! Frumos ca și matale. Nu rezistă nicio domnișoară când i-l dai. - Măi fato, merg la spital nu la pețit! - Lasă, lasă, că știu eu că mergi la o domnișoară, că am văzut eu cum îți străluceau ochii când ai cerut trandafirii. Dacă vrei îți și ghicesc dacă te place și dacă te însori cu ea. - Ești nebună copilă! Nu
FRAGENT 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_fragent_3_stan_virgil_1333466767.html [Corola-blog/BlogPost/345301_a_346630]
-
știu eu că mergi la o domnișoară, că am văzut eu cum îți străluceau ochii când ai cerut trandafirii. Dacă vrei îți și ghicesc dacă te place și dacă te însori cu ea. - Ești nebună copilă! Nu mă duc la pețit, nu auzi? Cât face buchetul? întrebă el iritat de insistența țigăncușei. - Pentru matale 150 lei, că ești boier, să vede de la distanță. Ștefan plăti fără să mai comenteze prețul cerut, cu toate că văzuse un preț mult mai mic pe firul de
FRAGENT 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_fragent_3_stan_virgil_1333466767.html [Corola-blog/BlogPost/345301_a_346630]
-
dar mai dai un miel de Paști. -Batem palma cuscre și să fim sănătoși! Dau și mielul de Paști, neica Florea își râdea în barbă, se văzuse și cu fata măritată și îi rămăsese și cinci oi. Referință Bibliografică: În pețit / Ionel Cârstea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2046, Anul VI, 07 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ionel Cârstea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎN PEȚIT de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1470554920.html [Corola-blog/BlogPost/382524_a_383853]
-
favorabilă iubirea dintre frați. După moartea Teofanei, Enache Iliescu își ia sora la Iași și zidește pe moșia Hemeieni o biserică pentru pomenirea mamei lor. Romanul reînvie o lume apusă de mult: sunt descrise curțile și conacele boierești, obiceiurile de pețit, ceremonialurile de logodnă și de nuntă; ca dar de nuntă, Teofana primește de la soț moșia Hemeieni; voievodul dăruiește tinerilor căsătoriți un cal alb și o diademă de aur cu pietre nestemate; în schimbul actelor de despărțire, Ioniță îi cere Teofanei să
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_negoita_1437744875.html [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
o ducă la casa părinților săi fără să țină cont de stihia naturii, de viscolul care se dezlănțuise asupra orizontului. Într-o sanie trasă de doi cai albi, frumoși, împodobiți cu zurgălăi, împreună cu doi tineri care l-au însoțit în pețit, simțea că zboară, fericit că aleasa inimii va fi nora tânără a familiei sale. Totuși, avea de străbătut câteva dealuri bune ca să ajungă acasă și iarna cu furia sa se pare că nu l-a împiedicat să-și amâne plecarea
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/None_cornelia_viju_1328977665.html [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
recunoaște. Iau de nevastă fata cea mai mică A contelui de Warwick... Ce contează Că i-am ucis bărbatul și chiar tatăl? (I.1.) Aici, tată fiind folosit în sensul de socru (father-in-law). Pentru dramatism, Shakespeare plasează scena memorabilă a pețitului lîngă sicriul regelui Henric în preajma morții lui Clarence (18 februarie 1478) și a lui Eduard al IV-lea (9 aprilie 1483)? Așa s-ar crede. De fapt, Richard și Anne erau căsătoriți din 12 iulie 1472. Cu simțul său dramatic
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
cel de-al doilea roman valoros al scriitoarei Beecher Stowe. În 1857, fiul ei cel mare, Henry, se îneacă. Începe să colaboreze la revista "The Atlantic Monthly". În 1859 face a treia călătorie prin Europa. Apare romanul " Preotul pleacă la pețit", inspirat din viața provinciei Noua Anglie, roman apărut inițial în foileton în revista "The Atlantic Monthly". Romanul "Mărgăritarul din Insula lui Orr" apare în 1862, după ce fusese publicat inițial în foileton în revista "The Independent". Apare și romanul "Agnes din
Harriet Beecher Stowe () [Corola-website/Science/317289_a_318618]
-
își scuturau praful adunat pe veșminte în timpul „giocului”. Astăzi, discoteca, (dar nu foarte târzie, până la „asfințită sorile”) a luat locul danțului. Și chiar dacă nu se organizează în discotecă, obiceiul tinerilor de a merge „în sat” duminica după-amiază nu a dispărut. Pețitul, obicei vechi, care se mai păstrează. Tatăl băiatului trimite la părinții fetei „un sol” pentru a cere permisiunea să vină la pețit. Familia fetei se pregătește pentru seara pețitului cu mâncăruri și băuturi alese, și cu casa curată. Pețitorii sunt
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
chiar dacă nu se organizează în discotecă, obiceiul tinerilor de a merge „în sat” duminica după-amiază nu a dispărut. Pețitul, obicei vechi, care se mai păstrează. Tatăl băiatului trimite la părinții fetei „un sol” pentru a cere permisiunea să vină la pețit. Familia fetei se pregătește pentru seara pețitului cu mâncăruri și băuturi alese, și cu casa curată. Pețitorii sunt tatăl băiatului și alți doi-trei bărbați din neam, precum și viitorul mire. De obicei, femeile nu participă. După ce au stabilit zestrea, tinerii sunt
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
tinerilor de a merge „în sat” duminica după-amiază nu a dispărut. Pețitul, obicei vechi, care se mai păstrează. Tatăl băiatului trimite la părinții fetei „un sol” pentru a cere permisiunea să vină la pețit. Familia fetei se pregătește pentru seara pețitului cu mâncăruri și băuturi alese, și cu casa curată. Pețitorii sunt tatăl băiatului și alți doi-trei bărbați din neam, precum și viitorul mire. De obicei, femeile nu participă. După ce au stabilit zestrea, tinerii sunt chemati în fața pețitorilor, iar starostele are misiunea
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
mire. De obicei, femeile nu participă. După ce au stabilit zestrea, tinerii sunt chemati în fața pețitorilor, iar starostele are misiunea de a-i întreba idividual dacă într-adevăr sunt neclintiți în dragostea lor. Răspunsurile celor doi trebuie să fie „da”, altfel pețitul nu mai are loc. De obicei, pețitul are loc sâmbătă seară, pentru ca duminică tinerii să poată merge în fața preotului satului și să facă „știmbul” adică logodna. În locul verighetelor oșenii schimbau bani. Băiatul îi dădea fetei un cadou cumpărat de el
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
au stabilit zestrea, tinerii sunt chemati în fața pețitorilor, iar starostele are misiunea de a-i întreba idividual dacă într-adevăr sunt neclintiți în dragostea lor. Răspunsurile celor doi trebuie să fie „da”, altfel pețitul nu mai are loc. De obicei, pețitul are loc sâmbătă seară, pentru ca duminică tinerii să poată merge în fața preotului satului și să facă „știmbul” adică logodna. În locul verighetelor oșenii schimbau bani. Băiatul îi dădea fetei un cadou cumpărat de el, iar fata o sumă de bani și
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
de exemplu, partenerii trebuiau să țină castitate până după nuntă, deoarece era avuția cea mai mare a unei fete să se păstreze nepătată până în ziua nunții, prin aceasta ajungându-se la purificarea spirituală a viitorilor soți. De asemenea erau obiceiul „pețitului” pe la părinții fetei cu care tânărul voia să se căsătorească, îi cerea mâna fetei pentru a avea binecuvântarea de la părinți, fără de care nu putea exista practic nunta, obiceiul spunând că refuzul părinților este un semn rău și tinerilor nu le
Cerere în căsătorie () [Corola-website/Science/329250_a_330579]
-
Radiodifuziune și Televiziune); - “Tentația contactelor imposibile” (1998, mențiune la concursul republican de dramaturgie, organizat de Ministerul Culturii, spectacol-lectură la Teatrul Național “Mihai Eminescu”, regia Ion Mocanu - 2003); Vitalii Sergheev, «Stadionul» (traducere din limba rusă pentru Radiodifuziunea Moldovenească) Bernard Shaw «Un pețit în stil rural» (traducere și adaptare radiofonică ) “Tinerimea Moldovei”, “Moldova”, “Moldova Socialistă”, “Literatura și Arta”, “Basarabia”, “Sud-Est”, “Jurnal de Chișinău”, “Contrafort”, “De Facto”, “Săptămîna», “Orizontul”. “Femeia Moldovei”, «Timpul».
Mihai Poiată () [Corola-website/Science/309462_a_310791]
-
solemnitatea cununiei și a nunții, primește cea mai mare importanță, imaginea rămânând în amintirea participanților foarte multă vreme. Cei doi protagoniști, adică mirii, se cunosc din sat, din șezătoare, de la muncă sau de la petrecere, feciorul a umblat la fată, la pețit, părinții s-au înțeles, a avut loc o petrecere de logodnă și, la o dată stabilită, are loc nunta. Invitația era făcută în mod solemn de o ceată de feciori și fete care se numeau chemători, îmbrăcați de sărbătoare, ce umblau
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
conservatoare din punctul de vedere al păstrării peste timp a folclorului autentic. În Șovarna, foarte bine păstrate sunt obiceiurile legate de momentele esențiale din viața omului: nașterea, nunta, moartea. Amintim în acest sens: “punerea ursătorilor” sau “ploconul moșilor”, în legătură cu nașterea; pețitul, logodna, chemarea, bărbieritul mirelui, bradul, schimburile de daruri, ”orația mare”, “orația darurilor”, “iertăciunile”, “cântecele de despărțire”, “dezvelitul miresii” și multe altele, în legătură cu nunta; “cântatul mortului” (jeluirea), Cântecul Zorilor(“Zorile”), Cântecul bradului (“Zorile bradului”), “statul”, toiagul, priveghiul, “podurile”, pomana, ”izvorul”, în legătură cu
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
realității" va apărea sub formă de fascicule comedia "Căsătoria unui poet" „Șair evlenmesi”. Comedia prezintă influențele clare ale scriitorului francez Molière în sensul că aceasta are o acțiune simplă, însă o compoziție complexă. Comedia este o critică la adresa obiceiurilor de pețit prin are doi tineri se căsătoreau fără să se vadă, fără să se cunoască și cu atât mai puțin să se iubească. În interiorul acestei opere se poate vedea influența tradiției naționale de teatru popular "Orta oyunu". Personajele principale sunt stereotipuri
Ibrahim Șinasi () [Corola-website/Science/330912_a_332241]
-
Ungureanu: Nu scrie în carte așa ceva. Constanța Ghițulescu: Ba da, am scris. Am scris și o să scriu acum mult mai multe. O femeie nu se poate căsători fără zestre sau se căsătorește foarte greu fără zestre, pentru că, atunci când încep negocierile, pețitul, pețitul are în primul rând în vedere zestrea și pe urmă sentimentele, care poate vin după căsătorie. Dar, la 1800, importantă este economia, cu ce va porni familia respectivă la drum. Cătălin Avramescu: Fetele sărace au zestre din cutia milei
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
Nu scrie în carte așa ceva. Constanța Ghițulescu: Ba da, am scris. Am scris și o să scriu acum mult mai multe. O femeie nu se poate căsători fără zestre sau se căsătorește foarte greu fără zestre, pentru că, atunci când încep negocierile, pețitul, pețitul are în primul rând în vedere zestrea și pe urmă sentimentele, care poate vin după căsătorie. Dar, la 1800, importantă este economia, cu ce va porni familia respectivă la drum. Cătălin Avramescu: Fetele sărace au zestre din cutia milei, spre
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
în fostele zone militarizate (zona regimentelor 1 și 2 de graniță) cei care doreau să se căsătorească erau obligați să dea un "examen" din care să reiasă dacă sunt sau nu apți pentru căsătorie 5. Un întreg ritual - ce presupunea pețitul, cererea în căsătorie, apoi punerea de acord a părților în ceea ce privește zestrea, strigăturile din biserică - deschideau drumul căsătoriei 6. În concepția tradițională, oamenii se căsătoreau pentru ca fiecare individ să aibă pe cineva alături la bine și la greu, să aibă urmași
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
începutul secolului al XVIII-lea Dimitrie Cantemir: „...iar obiceiul țării a statornicit că flăcăii trebuie să-și aleagă ei înșiși nevestele și să nu-și aleagă părinții fetei ginerele”. Conform tradiției, flăcăul, însoțit de rude sau de părinți, mergea „în pețit” pentru a cere consimțământul de la părinții fetei. În duminica următoare, dacă înțelegerea era făcută, părinții fetei veneau la viitorii cuscri pentru a stabili zestrea și data logodnei. Până la logodnă tinerii își făceau reciproc daruri care constau în mărgele, batiste ș.a.
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de crai le privește cu înțelegere și jovialitate. Știind, după filosofia străveche, că omul nu poate trăi singur, Harap-Alb reușește să-și facă prieteni buni, este altruist, are un suflet mare, iubind albinele și furnicile, milos, respectă ritualurile țărănești (ale pețitului). Un mijloc de caracterizare este dialogul dintre Harap-Alb și celelalte personaje. Este sensibil în relație cu Sfânta Duminică, are însușiri miraculoase, între care și aceea de a înțelege graiul animalelor și al insectelor. El se sfătuiește cu calul, care-l
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se aprofundează psihologia eroilor, se conturează o monografie a satului, care dezvăluie dragostea dintre Marta și ciobanul Miron, deși părinții fetei îi găsiseră un flăcău înstărit. Gura satului este un fel de etalon al romanului popular (T. Maiorescu), iar scena pețitului "constituie un document eminent de arhivă etnografică și o mare pagină literară" (G. Călinescu). Ascensiunea intelectualului provenind din familii sărace de țărani este admirabil surprinsă în Budulea Taichii, nuvelă care atrage atenția prin realismul și umorul ei. Huțu din Cocorăști
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]