166 matches
-
maghiar, a unei fâșii de teritoriu de la Chiraleș până în sud spre zona Sibiului; aceste modificări teritoriale sunt marcate de mutarea sistemelor fortificate de tipul prisăcilor și a porților de frontieră, mai spre est. Sub conducerea pecenegului Osul (sau Oslu), triburile pecenege din Moldova și Transilvania au intrat în Regatul Ungariei (zona Transilvania, Sălaj, Bihor). Invadatorii forțează "Poarta Meseșului", distrug întăriturile și ajung la cetatea "Biharea" pe care o asediază. Este atacată și provincia Nirului („Nyírség”). Prada de război conține și prizonieri
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
este un nume românesc, vechi și nobiliar. S-ar părea că numele a fost atestat prima dată în Țara Făgărașului, unde românii au trăit împreună cu triburi cumane și pecenege. Ulterior, locuitorii cu numele Șerban s-au lăsat în Oltenia. Din această familie nobiliară au făcut parte voievozii Radu Șerban și Constantin Șerban Basarab. După cum se observă, familia Șerban este înrudită cu marile familii întemeietoare de neam și de țară
Șerban () [Corola-website/Science/312867_a_314196]
-
inamicilor Imperiului Bizantin. Tot Constantin Porfirogenetul menționează în lucrarea De ceremoniis că liderii confederațiilor tribale aveau drepturi egale din punctul de vedere al Imperiului Bizantin. Aceasta demonstrează că pecenegii nu aveau un singur lider, dar că, spre deosebire de alte populații, conducătorilor pecenegi le era recunoscut statutul de indepedență, ca atare fiind îndreptățiți să aibă corespondență cu împărații din Constantinopol. Țarul bulgar Simion s-a folosit de pecenegi pentru a-i alunga pe unguri. Pecenegii au fost atât de eficienți, încât i-au
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
Vula". În adaptare turcească: "Ertim" ("Ertem" „virtute”); "Çor"; "Yula"; "Külbey"; "Karabay"; "Tolmaç"/"Dilmaç" ("Tilmats" conf. cronicarului evreu Iosef ben Gorion din sec. X) („tălmaci”); "Kapan" („capcană”; dar "kaban" „haină scurtă”); "Çoban"/"Çaban" („cioban”). Potrivit lui împăratului Constantin al VII-lea, principii pecenegi au fost (în epoca izgonirii): în Ertim, " Baiçamid" (citește /bai-cea-mid/), apoi "Yavdı" (citește /iav-dî/); în Çor: "Küghel", apoi "Küerçi"/"Kürekçi" („vâslaș”); în Yula: "Korkut"-han, apoi "Kabukșın" (citește /kabukșîn/; „scoarță de copac”); în Külbei: "Ipa", apoi "Suru" („sur, cenușiu”); în
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
secolului al V-lea și de două martirologii siriene din secolul al VI-lea. Localizarea revoltei din 1178 a pecenegilor "Tatos", "Seslav" și "Satza" ("Sacea"): cel mai probabil în sudul Dobrogei și în Teleorman. Legat de istoria celor trei șefi pecenegi, a existat o teorie, oficializată pentru o perioadă, teoria „primelor formațiuni statale românești”, teorie elaborată de Nicolae Iorga și N. Bănescu, dar dovedită ca lipsită de fundament. Kitab al-masâlik wa'l-mamâlik („Cartea drumurilor și regatelor”) menționează referitor la teritoriile pecenegilor
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
nelocuite care se întind între țara pecenegilor și cea a bulgarilor care se numără printre slavi”". După revolta din 1178, pacea încheiată de Alexios I în 1087 cu pecenegii a recunoscut noua situație creată la Dunărea de Jos de statul peceneg. Această formațiune statală a ajuns în jurul anului 1087 sub dominația pecenegului "Tzelgu" ("Celgu"? sau Salgo) și s-a aliat cu regele ungur detronat Solomon ("Salamon"), apărând astfel o coaliție antibizantină destul de puternică. În unele documente, hanul Kutesk este menționat ca
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
regele ungur detronat Solomon ("Salamon"), apărând astfel o coaliție antibizantină destul de puternică. În unele documente, hanul Kutesk este menționat ca fiind căpetenia pecenegilor din Moldova în secolul al XI-lea, deși unii istorici îl consideră ca fiind cuman. Unii atribuie pecenegilor, dar există controverse în acest sens, anumite inscripții pseudorunice în alfabetul Orhon scrijelite în piatră, recuperate în arealul meridional al Europei de Est, precum și tezaurul de la Sânnicolaul Mare descoperit în 1799 și păstrat la „Kunsthistorisches Museum” (Muzeul de istorie a
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
feudale a condus la abandonarea modului de viață nomad. Ei sunt cunoscuti in izvoare cu numele de Bisseni, care este latinizarea numelui dat de unguri pecenegilor "(besenyő)". Singura regiune din Transilvania unde există o concentrare masivă de toponime de origine pecenegă se află în sud-est, în județele Brașov și Covasna. Cel mai important dintre aceste toponime este chiar Brașov. Deși sufixul este slav (ceea ce a condus la presupunerea că denumirea ar fi slavă, s-a putut demonstra că Brasso, devenit apoi
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
erau încă păgâni în vremea colonizării săsești. Nicolae Drăganu considera că așezarea pecenegilor în Transilvania s-a petrecut mai înainte de instalarea lor în Ungaria de dincolo de Dunare, deși documentele îi menționează mai târziu. Nu este însă obligatoriu ca primele colonii pecenege să se fi instalat la distanța cea mai mică de țara pecenegilor. Dimpotrivă, rațiunile militare impuneau ca acești ostași pecenegi să nu fie vecini cu frații lor, care erau inamici potențiali. Pecenegii au fost printre primii nomazi asiatici care au
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
instalarea lor în Ungaria de dincolo de Dunare, deși documentele îi menționează mai târziu. Nu este însă obligatoriu ca primele colonii pecenege să se fi instalat la distanța cea mai mică de țara pecenegilor. Dimpotrivă, rațiunile militare impuneau ca acești ostași pecenegi să nu fie vecini cu frații lor, care erau inamici potențiali. Pecenegii au fost printre primii nomazi asiatici care au utilizat în luptă carele. Călăreții pecenegi foloseau arcul compozit scurt, securi de luptă, arcanul, lănci ușoare și purtau îmbrăcăminte de
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
distanța cea mai mică de țara pecenegilor. Dimpotrivă, rațiunile militare impuneau ca acești ostași pecenegi să nu fie vecini cu frații lor, care erau inamici potențiali. Pecenegii au fost printre primii nomazi asiatici care au utilizat în luptă carele. Călăreții pecenegi foloseau arcul compozit scurt, securi de luptă, arcanul, lănci ușoare și purtau îmbrăcăminte de zale și armuri compuse din plăcuțe de metal. red kaganate www.kipchak.com
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
cauză in ultrasivanis partibus. În paralel cu ocuparea, s-a desfășurat, între secolele XI-XIII, un amplu proces de colonizare. Regii Ungariei s-au văzut nevoiți să invite coloniști din diverse popoare, precum sașii (populație mixtă germană și vallonă), Cavalerii teutoni, pecenegi, uzi, cumani. Alături de unguri, un rol important în ocuparea Transilvaniei l-au jucat așadar secuii și, începând cu mijlocul secolului XII-lea, în perioada domniei regelui Géza al II-lea al Ungariei (1141-1162), precum și sașii, supranumiți în documentele oficiale în
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
pe una din listele de zecimală papală în care se consemnează activitatea preotului Nicolaus de Monisa (indicând în localitate, existența «și» a unei comunități catolice), experții de talia profesorului Medeleț apreciează că toponimul Bașani sau Basani amintește de vechi așezări pecenege din Banat precum Besenova. 2.3. Cronica, abreviată, a localității Moșnița Veche În anul 1333 - Localitatea este menționată pentru prima dată în listele de zeciială papală sub denumirea de MONIȘA, apoi, timp de 357 de ani, nu s-au găsit
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
din istorie, după o ultimă confruntare cu Bizanțul în 1122. Cumanii erau și ei popor turco-mongol că pecenegii. Erau originari tot din Asia centrală și Turkestan. Hanii cumani au migrat în Europa cu pecenegii, ungurii și khazarii. După căderea hanatului peceneg, cumanii le-au luat locul în Dacia. Atacau și jefuiau periodic cnezatele ruse și Ungaria. Cneazul Sviatoslav al Rusiei îl înfrânge pe hanul cuman Kobiak. Apoi cumanii hanului Gza suferă o înfrângere când asediază Novgorodul. Cneazul rus Igor este înfrânt
Listă de invazii () [Corola-website/Science/304225_a_305554]
-
de ocol), preceptorat al tribunalului Sibiu, post de jandarmi, filială locală de poștă și telegrafie (PTTR), gară CFR și o circumscripție sanitară rurală. Este atestat documentar în 1265: Tholmach. Potrivit mai multor istorici, numele localității este amintirea numelui unui trib peceneg, "Talmaci". După colonizarea sașilor, Tălmaciu devine centrul scaunului românesc cu același nume, cuprinzând localitățile Tălmăcel, Boița, Turnu Roșu, Racovița, Sebeșu de Jos și Plopi (astăzi dispărut). Din 1453, Scaunul Tălmaciului și cel al Săliștei au fost încorporate Scaunului Sibiului, ca
Tălmaciu () [Corola-website/Science/297088_a_298417]
-
Niculițel-Tulcea), cea mai veche biserică cu plan treflat descoperită la noi (sec. XI-XII). Printre cele mai vechi biserici din România din preajma anului 1000 este considerată biserica ortodoxă bizantină de la Alba Iulia fondată în 950 de Geula (Iula sau Gyula, lider peceneg, ungur sau localnic) in care a slujit Ierotei, primul episcop al Transilvaniei Documentele istorice bizantine arată că Ierotei a fost primul episcop al Turkiei; dar conform Institutului de istorie al Academiei Ungariei, Turkia din documentele bizantine era chiar Transilvania, definită
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
în Alpibus Vallachicis (probabil Valahia Transalpina) Secolul al X-lea Gesta Hungarorum menționează că românii din Panonia și Transilvania au fost atacați de nomazii unguri. Lexiconul Suidas din secolul al X-lea arată că la acea vreme Dacii sunt numiti Pecenegi. Acest lucru înseamnă că de fapt pecenegii au ocupat vechea Dacie, care era locuită în acel timp de români În anul 938 Ibn al-Nadīm a publicat lucrarea Kităb al-Fihrist (Indexul cărților arabe) în care a menționat „turcii, bulgarii, vlahii" (folosind
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
Roman. La Nicomedia au fost întâmpinați de Raymond de Toulouse, unul dintre conducătorii primei cruciade, aflat în acel moment în slujba împăratului bizantin. El a fost numit conducător suprem și o forță bizantină sub comanda generalului Tzitas, formată din mercenari pecenegi, a fost trimisă să-i escorteze pe cruciați. Acest grup a mărșăluit până la sfârșitul luni mai spre Dorylaeum, folosind ruta utilizată de Raymond și Étienne în 1097 în timpul primei cruciade. Ei au plănuit să continue drumul către Konya, dar normanzii
Cruciada din 1101 () [Corola-website/Science/306548_a_307877]
-
CFR. l dispune de un aeroport internațional ce asigură curse regulate către diferite destinații naționale și europene. în latină: Bacovia în , în , în , în ebraică: בקאו) Istoricul Victor Spinei a publicat o listă a numelor proprii de origine cumană sau pecenegă în care apare Bako. Bako este un nume care se regăsește și în alte limbi turcice: pecenegă, maghiară, turcă etc. Tazlău, Tarcău, Asău, Bârlad, Tecuci, Berheci, etc. sunt considerate denumiri de origine cumană. Uz si Oituz sunt atribuite Uzilor, un
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
dar și în Muntenia și Transilvania, se așează un popor al cărui nume face istorie: pecenegii. Vor sta neclintiți aproape două secole, apoi vor fi alungați peste Dunăre de un alt popor, cumanii. Pentru cumani Bacăul (Bako este un nume peceneg dar și cuman) este locul ideal pentru creșterea cailor, lucru foarte necesar lor. În 1223, la Kalka, vor fi risipiți in urma bătăliei cu tătarii și cei ce au scăpat cu viața, s-au retras în ținuturile dintre Nistru si
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
armata lui Iaroslav) luptă cu vlahii (din armata lui Sviatopolk). Datele se bazează pe pe capitolul "Eymundar Țáttr Hringssonar" din saga regelui Olaf Haraldsson (1015-1028) în care se menționează că Sviatopolk pregătește o armată împotriva lui Iaroslav, formată din turci (pecenegi), blokumen (vlahi/români) și alte popoare Pe la 1040, Cazimir, duce al Poloniei, a încheiat o alianță cu Iaroslav cel Înțelept, ducele Kievului și primește 1.000 de pedestrași ca să-și recucerească teritoriile pierdute în Polonia. Cu această ocazie este pomenită
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
traversează Galiția (Haliciul) și atacă regatul Ungariei încercând să-l răstoarne pe regele Vladislav și să-l reîntroneze pe Solomon, fostul rege al Ungariei, alungat de rudele sale. După traversarea Carpaților Păduroși, bătălia se dă la Oradea Mică ("Kisvarda") unde pecenegii, vlahii și rutenii sunt înfrânți. Solomon scapă cu viață și fuge în Moldova. Valahii sunt menționați de Ana Comnena (Alexiada) sub numele de „daci” în cazul expediției conduse de cumanul (sau pecenegul) Tzelgu la sud de Dunăre, în 1087, împotriva
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
a ales cu o moștenire groaznică. Totul era în neorânduială: armata, finanțele, administrația. Turcii pe care îi chemase Melissenos răpiseră aproape întreaga Asie Mică, împreună cu orașele Brussa și Niceea, și ajunseră la Propontida. Dinspre nord, Imperiul era amenințat de hoardele pecenege, iar în Italia își ridicase deja pânzele flota lui Robert Guiscard, îndreptată asupra Dalmației. Cu Nikephor Melissenos, noul autocrator, a aranjat lucrurile ca între rude și acesta depuse armele, primind în schimb, nu jumătatea de Bizanț, propusă de Comnen mai
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
Alexie să fie un fals, fabricat de diplomații occidentali). Pentru a-i putea învinge pe pecenegi, împăratul a recurs la mijlocul cel mai sigur: aurul. Diplomații de la Constantinopol au izbutit să cumpere pacea cu Tzachas și să-i desprindă de hoarda pecenegă pe aliații acestora, cumanii. În iarna anului 1091, Comnenul i-a zdrobit pe pecenegii și capitala a sărbătorit triumful, însă, primăvara, dușmanii au trecut din nou Dunărea. La 29 aprilie 1091, la poalele Munților Lebunion pe câmpia Traciei, armata bizantino-cumană
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
pecenegilor care au atacat granița de nord a imperiului. Astfel în 1059 Isaac Comnenul îi înfrânge pe pecenegi. Despre aceste lupte aflăm mai multe amănunte la Attaliates și Skylitzes. Între altele, ei povestesc cum a înfrânt Isaac rezistența ultimului șef peceneg pe nume Selte, care i-a ținut piept, refuzând să se predea. Înainte de a începe luptele cu pecenegii, Isaac a încheiat la Serdica un tratat cu regele maghiar Andrei I care atacase și el thema Bulgaria. La scurt timp după
Isaac I Comnenul () [Corola-website/Science/313287_a_314616]