40 matches
-
Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2012. Odangiu, Marian, Romanul politic, Editura Facla, Timișoara, 1984. Oroveanu, Anca, Rememorare și uitare: scrieri de istorie a artei, Editura Humanitas, București, 2005. Papahagi, Marian, "Imposibilitatea refugiului", volumul Cumpănă și semn, Editura Cartea Românească, București, 1990. Pecie, Ion, Romancierul în fața oglinzii, Editura Cartea Românească, București, 1989. Pop Corniș, Marcel, "Romanul politic - forme și etape", în revista Orizont, nr. 45/1979. Rajewsky, Irina O., "Intermedialty, Intertextuality and Remediation: A Literary Perspective on Intermediality", în Intérmedialités, nr. 6/2005
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
www.christies.com/lotfinder/paintings/pieter-brueghel-le-jeune- le-paiement-de-5334445-details.aspx (accesat la 19.09.2013). 5 Constantin Țoiu, Galeria cu viță sălbatică, Editura Eminescu, București, 1976, p. 71. 6 Idem, p. 77. 7 Idem, p. 78. 8 Idem, pp. 81-84. 9 Ion Pecie, Romancierul în fața oglinzii, Editura Cartea Românească, București, 1989, pp. 227-228. 10 Fănuș Băileșteanu, Refracții, Editura Cartea Românească, București, 1980, p. 209. 11 Marius Miheț, Proza lui Constantin Țoiu între marea și mica istorie, Teză de doctorat, Cluj-Napoca, 2008, p. 167
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
mîhnita Cetate din zare și subțirele fir al Ozanei și nu dau de capăt acestei nedumeriri. Și apoi prietenii, dispăruții din geografia spiritului nostru ca meteoriții care pleacă prin univers să întîlnească planete mai fericite: Aurel Dumitrașcu, Dan David, Ion Pecie, Ion Zubașcu, Radu Săplăcan, Laurențiu Ulici, Emil Iordache, Mariana Marin, Radu G. Țeposu, Al. Condeescu, Iustin Panța, Ioan Flora, Nicolae Alexandru-Vest, Maria Anegroaie, Constantin Stan, Petre Stoica și mulți alții. Lor le-aș înscena cam ceea ce apare în dialogul Ghilgameș-Enkidu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
, Ion (13.VI.1951, Slobozia-Trăznitu, azi Slobozia (Popești), j. Argeș), critic literar, eseist. Este fiul Mariei (n. Zuluf) și al lui Theodor Pecie, țărani. Frecventează clasele primare și gimnaziale în localitatea natală, iar între 1966 și 1970 urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” din Pitești. Ca student (1973-1977) la Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, este redactor la revista „Echinox”, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288745_a_290074]
-
C. Badea, Scrisul și monada, AFT, 1989, 5; Monica Spiridon, Studiul oglinzii, R, 1989, 5; Radu Călin Cristea, Spre poli, F, 1989, 6; Ioana Bot, La oglindă, TR, 1989, 32; Ioan Holban, Noua critică, CRC, 1990, 30; Maria Chețan, Ion Pecie, ECH, 1994, 1-3; Ion Tarbac, Al. Doru Șerban, Ion Elena, Constantin Căruntu, Scriitori gorjeni (File de dicționar), Târgu Jiu, 1998, 114; Gheorghe Grigurcu, Un soi de revizuiri, RL, 2003, 23. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288745_a_290074]
-
1988, 30; Florin Constantiniu, Convergențe și contradicții, VTRA, 1988, 8; Miko Ervin, Solidaritate invincibilă, TR, 1988, 36; Ion Lungu, O carte despre relațiile româno-maghiare de-a lungul istoriei, ST, 1988, 9; Mihail Diaconescu, O meditație gravă, T, 1988, 9; Ion Pecie, Romancierul în fața oglinzii, București 1989, 289-306; Cristea, A scrie, 151-156; Simuț, Incursiuni, 53-60; Micu, Ist. lit., 504-505; Dicț. scriit. rom., III, 649-652. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
Ion Pecie Ion Creangă este mai bătrân decât mine cu vreo 114 ani, că nici el nu s-a hotărât când s-a născut. Nu știu dacă e un interval suficient pentru o reincarnare. Nici nu i-aș fi dorit-o, nici
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
novatoare și a rezultatului în substanță critică, menite a degaja ceea ce rămîne mai relevant în optica epocii actuale, a oferi temeiuri analitice opțiunilor în cauză. În raftul unor astfel de scrieri se plasează și volumul echinoxistului stabilit la Tg-Jiu, Ion Pecie, intitulat, cu fior mitic, Meșterul Manole. Alături de comentariul închinat celebrei balade, acesta cuprinde și altele, mai ample, referitoare la Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu. Pierzînd aspectul cabrat prin polemism al impactului cu producția ,,epocii de aur", revizuirea ( sau, mă
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
drum spre centru, și acesta figurează un labirint. Fiind o quete, relevă o dimensiune eroică. În fruntea cetei ce se avîntă în labirint se află un Voievod, Negru Vodă, un descălecător mitic, un întemeietor de tradiție, suveran și sacerdot". Ion Pecie insistă pe faptul simbolic că Manole doarme cu capul pe o piatră din Casa Domnului, pe un bethel, care este atît expresia renunțării la confortul lumesc, cît și o cale spre hierofanie: ,, După cîte știm, nu s-a insistat suficient
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
sacralitate. Vorbind despre simbolurile ascensionale, Gilbert Durand reamintește că în noaptea faimosului vis Iacov a dormit pe un bethel, un loc «sus pus»". Comentînd Povestea unui om leneș a lui Ion Creangă, adesea subestimată ori ignorată de critica literară, Ion Pecie nu se sfiește a-i aplica un amendament etic. În definitiv de ce este condamnat la spînzurătoare extravagantul personaj? ,,Vina făptașului este... că nu face nimic În raport cu (ne)faptele, verdictul este disproporționat. El ar fi fost dictat, ni se explică, de
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
nici arendașul Platamonu nu izbutesc a pune piciorul pe proprietatea consubstanțială idealului intangibil. „Răscoala este, din acest unghi, un nostos ratat". Totul e tras într-o albie simbolică. E adev|rat că unele din asocierile de care face uz Ion Pecie pot părea excesive. Creangă, cel din aparent simpla Poveste (Prostia omenească), e raportat nu numai la Oedip, ci și la Hegel, drobul de sare care stă să cadă îi evocă exegetului nu mai puțin decît, în înalți termeni speculativi, „legătura
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
acceptăm obiectivitatea augustă a operei, capabilă de nesfîrșite surprize hermeneutice, precum o cutie din care se pot scoate sensuri numeroase, nu o dată altele decît cele scontate de creatorul său ori cu care ne-am obișnuit. Meșterul Manole al lui Ion Pecie rămîne o culegere de investigații solide, instructive și atracțioase nu doar pentru învățăceii proximi ai redutabilului dascăl care a devenit fostul echinoxist în ultimul deceniu, în Amarul Tîrg, restrîngîndu-și, din păcate, drastic, prestația scriptică. Ion Pecie: Meșterul Manole. Prozatori ai
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
Manole al lui Ion Pecie rămîne o culegere de investigații solide, instructive și atracțioase nu doar pentru învățăceii proximi ai redutabilului dascăl care a devenit fostul echinoxist în ultimul deceniu, în Amarul Tîrg, restrîngîndu-și, din păcate, drastic, prestația scriptică. Ion Pecie: Meșterul Manole. Prozatori ai lumii: Creangă, Sadoveanu, Rebreanu. Editura Viitorul românesc, 2001, 292 pag.
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
vorba de abordarea operei în duhul unei „gratuități” speculative, precum o construcție de cărți de joc de o delicată tensiune spectaculară. Dan Grădinaru crede, în avîntul viziunii d-sale freudiene, că simbolurile sexuale „foșgăie” în textele lui Creangă. Iar Ion Pecie îi închină un amplu „poem critic”, așijderea frenetic sexualist. Dar cele mai sesizante demersuri într-o astfel de direcție insolită îi aparțin lui Vasile Lovinescu, care, aplicînd rețeta René Guénon, socotește a putea descoperi la humuleștean o „transmutare inițiatică”, „scheme
Creangă, un autor „epuizat“? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4340_a_5665]
-
105-117; Moraru, Textul, 76-78; Manea, Contur, 59-62; Ungureanu, Proza rom., I, 529-549, 579-610; Iorgulescu, Prezent, 192-196; Sorescu, Ușor cu pianul, 170-180; Holban, Profiluri, 150-168; Dimisianu, Subiecte, 103-107, 115-121; Cosma, Romanul, I, 224-230; Spiridon, Melancolia, 148-212; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 130-137; Pecie, Romancierul, 65-99; Lovinescu, Unde scurte, I, 363-364, 370-372, II, 229-234; Steinhardt, Monologul, 75-78; [Nicolae Breban], APF, 1991, 12 (semnează Marta Petreu, Laura Pavel, Florin Sicoe, Laszlo Alexandru); Alex. Ștefănescu, Nicolae Breban - poet, RL, 1992, 31; Mircea Braga, Pe pragul criticii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]