162 matches
-
deschisă în cer. Petru a înțeles că două însetări nu sunt identice, cu atât mai mult două perechi de semne. Pocnea viața din toate arcurile arlechinii târgului săreau până dădeau cu capul de obloanele cerului; se extindea viața ca o pecingine peste luciul izvoarelor cerul bolnav de vărsat de vânt își lingea bubele; se îmbiba viața în pansamentele sălilor de reanimare crematoarele știau cel mai bine calea spre Dumnezeu; înfigea viața colții până la os în carnea stelelor o haită de lupi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cine să-ți întorci obrazul? Locomotiva urlă, fierul trosnește, oasele pe ambele părți au culoarea lutului crud; izbești ulcica de zid, casa se umple de amintiri: pe funia de rufe, în pod, sub pragul ușii, amintirile se extind ca o pecingine. Imunitatea șinei de cale ferată nu justifică intențiile neduse până la capăt și nici nu argumentează abandonurile. Închizi ochii, urletul se face țăndări în tâmplă, apoi liniște de pustiu, atâta liniște încât nici propria respirație nu te mai tulbură. Te temi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pe o vatră de cer Dumnezeu coace pâine, nimicul este rumen pe toate părțile. Cazi în genunchi la capătul celui plecat, nimicu-i învinețește ochii. Săruți picioarele noului venit, nimicul lasă dâră de pământ în icoană. Nimicuri se întind ca o pecingine pe un obraz liniștit de mare. Sfredele nimicul stâncile umple fântâna până la ghizdele; se împrăștie nimicul în toate celulele identitatea se înnoadă singură într-un colț de batistă. Nimicul, cod de bare scrijelit pe o cruce. Ce aștepți de la viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Lumina candelei, o mângâiere pe fețele sfinților, pendulul cea-sului de lângă scaunul judecății bătea repetat ora două. Petru, nedumerit, privea timpul încremenit între roțile Carului Mare. 61. Genia, mai multe incertitudini sunt în viață decât în moarte. Incertitudinea este precum o pecingine peste fereastră. Mă trezesc, adorm, mă trezesc, sorele se împarte aleatoriu în fotografie, soarele sfidează așteptările, incertitudinea bifează așteptări în icoană. Viața este o aberație a lui Dumnezeu: resturi menajere intoxică conștiința laptelui supt, ambalaje de unică folosință ornează iluzia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
al unui cărturar care nu pune preț pe calitatea estetică a expresiei. Mai mult chiar, lui Ion Papuc îi repugnă scrisul frumos, acea însăilare atrăgătoare sub care autorii își camuflează de obicei lipsa unei culturi temeinice. Pentru autor, literații sunt pecinginea culturii, acea breaslă a diletanților lipsiți de instrucție filozofică care zumzăie cuvinte a căror sonoritate e lucie și goală. În locul exhibiției literare, Ion Papuc preferă sobrietatea unor cuvinte depănate după ti-parul clasic. De aceea, în fața sintaxei sale lungi și
În mijlocul cărților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7967_a_9292]
-
unghiilor, să explice procesul de creștere a unghiilor 2. Boli ale pielii (inclusiv, alergii) și unghiilor - noțiuni generale 1 Cursantul trebuie să cunoască și să poată enumera și caracteriza patologiile comune ale unghiilor (de ex. paronichia, infecții bacteriene Pseudomonas, onicomicoza, pecinginea, onychatrophia, onicorexis, onychauxis, unghiile fragile) și ale pielii (de ex. impetigo, intertrigo, furunculoza, foliculita, erizipelul, ectima, celulita infecțioasă, herpes, psioriazis, acnee, candidoza, dermatita periorală, etc.) Cursantul trebuie să știe contraindicațiile și procedurile care afectează sau restricționează serviciile de manichiură/pedichiura 3
METODOLOGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258871]
-
brîu în falduri de stronțiu necopt știutul pe chipul reinventatului înfometatului din lup derulează oniric celuloidul tot ce știam e atît de ciudat acum cînd se moare în acest loc unde sticlirile mîngîie unde sunetele pipăie unde gîndurile se răspîndesc pecingine în liră Prin microscop dacă mă desprind trupul meu e altul la apus irizarea e alta unghiul diferă așa cum pe timp de furtună toate umbrele par deodată morminte fără origini prin tornadele microscopului văd cum în toate imperiile aripilor s-
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
de-a veghea din înalturi tirania aripilor aureolată numai de umbre. Cântec inițiatic Doar el își plimbă umbra trupului damnat să preamărească citadele vămii la fiecare poartă și prag întrebat cine se încumetă să te primească pe tine netrebnic sub pecinginile rănilor de la cine naști tu întrebări și-ți răspunzi că lumina e văzduhul pe care doar uneori cu spaimele îl mai cuprinzi că întunericul e doar trupul tău iluminat de propria-ți umbră iar din carnea strigătului tău către mugurii
Poezii by Dumitru Ion Dincă () [Corola-journal/Imaginative/2414_a_3739]
-
hoț din pod./ și liniștea pe toți îi înfășoară/ În somn, cu lung și greu năvod." (La Moși); O lavalieră neagră se agită,/ Vărsând pe mese șvarț și dinamită,/ În timp ce seara urcă bulevardul.// Apoi perdele cad pe toată strada,/ Acoperind pecinginea cu fardul./ Pe geamuri, noaptea își ascute spada." (Capșa). Altfel spus, oamenii mai și cască, obosiți, somnolenți, precum călcătoresele lui Degas. E o altă notă de subtilitate creativă a unui poet care ar trebui recitit.
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
asta totul s-a terminat. ” Și tot Griselini mai notează: „În pofida longevității lor, românii nu sunt cruțați chiar de toate bolile. Mai ales în tinerețe, ei sunt expuși frigurilor, care sunt endemice în Banat. Mulți suferă de boli lumești, râie, pecingine... Râia este o boală de piele la oameni și la animale, cauzată de un parazit și caracterizată prin apariția unor bubulițe localizate mai ales între degete și care produc mâncărime. De asemenea, provoacă și căderea părului. Iar pecinginea este numele
Agenda2005-10-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283446_a_284775]
-
lumești, râie, pecingine... Râia este o boală de piele la oameni și la animale, cauzată de un parazit și caracterizată prin apariția unor bubulițe localizate mai ales între degete și care produc mâncărime. De asemenea, provoacă și căderea părului. Iar pecinginea este numele popular dat mai multor boli de piele contagioase, caracterizate prin erupții cu bășicuțe care, uscându-se, lasă niște pete scorțoase ce produc mâncărimi.
Agenda2005-10-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283446_a_284775]
-
hodinirăm pe drum, că e cale lungă și-ți cam ia picioarele. Vameșul:Păi de ce nu venirăți călare pe măgar, amândoi?! Tata: Ehe, ne urcaserăm noi, amândoi, pe Viorel, când plecarăm, dar, pe drum, ne întâlnirăm cu țața Ioana lu’ Pecingine, și ne luă la draci: Dați-vă, dracu’, jos, măgădanilor, că omorâți bietul măgar! N-aveți picere, puturoșilor?” Așa că ne deterăm jos, ce să facem?! Fiul:Găsi-o-aș umflată, de hoașcă scofâlcită care e ea! Vameșul:Păi și voi
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
Michelangelo și le-a dorit, desigur, grandioase, dar - obsedat de a le desăvârși - le-a șters orice urmă de ființare divină, decăzându-le, fără să vrea, până la treapta, joasă, a grandilocvenței. În felul acesta, boala vanității se întinde ca o pecingine agresivă, nedorită. Curg ademenitor versuri precum: ,,Culorile se sting, pierdutul crește,/ Mă rog de tine, sorții vitregescu-l!/ Voi sta la pândă, Moartea putrezește,/ În ochii tăi se tulbură cerescul!// Cât eu voi fi, și nimeni n-o să știe,/ Tu vei
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
50 nu exista ideea de furt - oamenii își lăsau butiile cu vin, acolo unde culegeau, grămezile cu porumb la capul locului, nu-și luau nimic unul altuia. N-avea niciun sens, aveau toți. Odată cu colectivizarea, odată cu instaurarea comunismului și cu pecinginea asta pe sufletul țăranului român, pur altădată, a intervenit boala asta. Au început să fure, au început să mintă, au început să se înșele între ei, ceea ce este un lucru extraordinar. - Toate li s-au tras de la colectivizare? - Nu numai
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
ce azi ne Face să părem bastarzii... Nu salvăm țara prin cârciumi Unde beau băsești, becali, Iar eu mă spetesc pe brânciu--mi, Pentru ei și alți penali... Nu salvăm țara ce-n vid e Cu samsari, golani și pești, Cu pecingini de partide Din agenți și iliești. Nu salvăm țara în pustă Cu legi peste legi la legi, Cu justiție injustă Și procese ani întregi. Nu salvăm țara cu mita Și cu micul mare plic, Alba-neagra de-a sucita Nu rezolvă
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
nevastă-mea să termine căpreala lui Ilie și eu am intrat zâmbind înapoi în post și gândindu-mă: „ Ce figuri?! Doamne, ce figuri!” ACCIDENTUL Într-o dimineață mă pomenesc că intră în biroul meu nea Ilie (zis Lișcă) al lui Pecingine . Era un bătrânel simpatic, gârbovit de cei 93 de ani pe care îi căra în spinare, care avea o barbă lungă și albă ca patriarhii biblici. Era hâtru la vorbă și înțelept: la două, trei vorbe te atingea cu un
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
Iar canalele de irigații, acele panglici argintii, dătătoare de viață stepei pârjolite, au secat...S-au transformat în inutile șanțuri cu dalele de beton furate și malurile năpădite de pelin, rogoz și stuf. Acel stuf care se-ntinde ca o pecingine prin lanurile de grâu, luând locul dispăruților ciulini. Astăzi, unii inimoși ai stepei au redat zărilor sale acele imense și nostalgice tușe, pe care le-au încins cu argintul apei din refăcutele canale. Semne de înviorare ale unei vieți normale
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
Pe Ardealul nost, bastarde? Numa-numa,-n foc și pară Ca omizile veți arde, Stirpe hâdă și murdară De invadatori și coarde! Vă vom da pe toți afară Cu ciomege și cu barde, Iarba voastră rea să piară, Spurcăciuni patriotarde! Din pecinginea maghiară Și bâhleala lor de ceardă Au venit pământ să ceară Fără botniță și zgardă... Boanghenii degeaba zbiară Și poceala și-o desfardă Vărsând ură și ocară Din istorii de mansardă... Nu cu plebea proletară Avem pricini c-o să piardă
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
au decât vina de a fi tineri. Elanul tineresc cultivat în sufletele lor începând cu momentul în care fuseseră primiți în rândul detașamentelor de pionieri nu își mai are rostul, a devenit de prisos, acum nu mai este decât o pecingine ce trebuia stârpită. Rolurile interpretate de ei până acum luaseră sfârșit. Excursii, serbări, cântece, poezii, bucurii, oricât ar fi avut parte de ele nu lor le fuseseră cu adevărat destinate ci fuseseră concepute numai și numai pentru amorsarea convingerilor anticomuniste
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
Când ne ucide floarea de crin“ Menuț Maximinian - „Noduri în haos“ Diana Ana Maria Zlibut - „Poezii “ Proză scurtă Leon-Iosif Grapini - „Capăt de linie“ Carmen Alexandrina - „Sub semnul apei și al dragonului“ Toader T. Ungureanu - „Strop de rouă“ Roman Mara Paraschiv - „Pecinginea“ Virgil Stan - „Zborul spre stele“ Mircea Roșa-Miro - „Mestecenii călători“ Aurelia Oancă - „Caruselul“ Lucia Ileana Floran - „Tăcerea destinului“ Vasile Popa - „Ultima noapte la Tanais“ Critică literară Stan Brebenel - „Incursiuni în universul peniței“ Istorie literară Doina Drăgan și Andreia-Elena Lampinen-Anucuța - „Anuarul Asociației
NOMINALIZĂRILE CĂRŢILOR APĂRUTE ÎN ANUL 2012 PENTRU PREMIILE ANUALE ACORDATE DE LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI de LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351777_a_353106]
-
spațiu absurd? Din cele trei păsări împăiate două îți sunt complice. Pe cine crezi tu că minți? Iar ți-ai pus masca tragică în așteptarea Pandorei ai cărei copii nu mai vor să șadă în lacră... Gândul rău se întinde pecingine pe ziduri mâzgă a privirii lăuntrice... „Ceea ce e mai prețios rămâne nevăzut” zicea Saint-Exupery. Cu siguranță. Partea bună nu se vede nicicum cu ochiul liber. Îți trebuie dioptrii pentru suflet. Nimic nu e suficient pentru Singurătatea mea, nimic nu pare
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]
-
în pâcla uitării relele timpului, la o moară de grâu de peste apa Moldovei bărbați cu fețe aspre și mâini bătătorite din sate învecinate pregăteau nevestelor trupul pâinii. Unul dintre ei, gospodar în Valea-Albă, purtând încă asupra sa, ca pe o pecingine, duhul cel rău al războiului, îi povesti acestea lui Jănică Handra din Soci, mulțumit că a putut să facă măcar atât pentru amintirea nefericitului său camarad. Căci se credea despre el că a fost un dezertor în sensul cel grav
PREŢUL DORULUI DE CASĂ (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355032_a_356361]
-
omenirii se impune de la sine -, dacă aceasta nu ar genera o deformare evidentă a fibrei interioare a Omului actual nemodificat genetic, deocamdată, ci doar profund mental. Noul actor antisocial al umanității virtualizate și non-umanitariste de azi își exhibă ca o pecingine vanitatea și incultura, snobismul și lipsa de modestie, necinstea și răceala inimii. Putem spune că s-a ajuns acolo unde s-a dorit, de fapt, a se ajunge de foarte multă vreme cu pași bine articulați din punct de vedere
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
a reacționat... Uneori a reacționat cam târziu, de asta a și pierdut mult în istorie. *Și dacă clasa conducătoare trăiește în desfrâu, clasele de jos o iau ca model și adoptă aceeași viață desfrânată. Răul nesupravegheat se întinde ca o pecingine, mușcă din mâna care e pregătită să facă fapte bune. Iar răul pornește întotdeauna de la clasa conducătoare, de la intelectualitate, de la cei responsabili în societate și care uită prea lesne de menirea și de responsabilitățile pe care le au. *Depărtarea de
PIETRE PENTRU TEMELIA ROMÂNIEI DE MÂINE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369045_a_370374]
-
ei plină cu minunății, amesteca acolo ierburi necunoscute nouă, tăciuni, mucuri de lumânări, pene și multe vorbe rostite șoptit, apoi ne stropea, ne ungea și ne trăgea cu leacurile ei, vinecându-ne și de gâlci, și de tuse măgărească, și de pecingine, și de pojar sau de dureri de șale. Mă uitam la ea abia respirând de sfială, Nicu gemea pe pat cu spatele vânăt, mama stătea în picioare lângă ei, în mâini cu o cană cu apă și un prosop, baba
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]