4,633 matches
-
jos. El m-a mângâiat pe cap și mi-a spus la revedere. A doua zi, luni, în timpul orelor, a venit la mine, după recreație, pe la 11.00-12.00, un student care mai câștiga și el un ban, făcând pe pedagogul și care era mai prieten cu noi, cei din clasa a VIII-a. El mi-a spus: Țoiule, a vorbit Bălăceanu de tine, în Cancelarie! Eu înlemnisem, crezând că făcusem vreo boacănă. Nu, a zis că te-a văzut ieri
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
e Țoiu, s-a uitat atent la mine și a spus, în franceză: Tu seras un écrivain!. Pe urmă s-a dus jos, la Cancelarie și le-a spus celorlalți profesori că are impresia că Țoiu va deveni scriitor. Același pedagog care îmi comunicase ce spusese Bălăceanu, mi-a spus și de Landry: Măi, și ăsta a zis că o să ajungi scriitor! Ce-i cu tine?. Cred că-ți dai seama că, din acel moment, mi s-a urcat la cap
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
Brook, cel de astăzi, își aduce aminte de regizorul de atunci și temperează certitudinile impetuosului debutant care fusese. Reîntoarcerea în trecut este însoțită de rezervă și de scepticism. Omul în vârstă îl examinează pe tânăr fără complezenta. Că orice mare pedagog, Brook ne învață cum să integrăm lecțiile cotidianului în concepția despre viața: interpretarea concretului, iată principiul la care nu renunță. Și astfel, amintindu-si cum n-a putut să traverseze un râu pe când făcea armata, el reflectează asupra raporturilor pe
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
Andrei Șerban și George Banu. La interval de o zi, au împlinit șaizeci de ani. Au început împreună, la o clasă de actorie a Institutului de teatru din București. Aceeași persoană formidabilă, atît de prețioasă pentru sufletul meu, Radu Penciulescu, pedagog desăvîrșit și profesorul lor, a avut intuiția și, într-un fel, proiecția a ceea ce ar trebui să fie fiecare dintre ei. Nu actori. Le-a deviat destinele în sensul cel mai profund și benefic. Le-a revelat vocația. Și-au
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
timp de trei zile asculți numai muzica din secolele 18 și 19, creația muzicală recentă zbătându-se ca peștele pe uscat, din prea puțina capacitate de cuprindere și înțelegere ori, dimpotrivă, din prea multă aprehensiune și indiferență a celor mai mulți dintre pedagogi în relația cu fenomenul muzical contemporan? Cât despre creația românească, e relevantă, dar și îngrijorătoare, cred, constatarea că doar 5-6 copii au aborda-t-o, și atunci într-o manieră superficială, circumstanțială. 4) Primejdia că numărul copiilor ce se vor
Primăvara artelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13825_a_15150]
-
același timp, scriitor cu o inconfundabilă stilistică a colocvialității și etnograf mobil, cu o înțelegere largă a universului rural și a primenirilor din interiorul acestuia, Irina Nicolau era și un moralist rebel, lipsit de orice umbră de bigotism, și un pedagog imposibil, adică incapabil să plictisească oricare ar fi fost obiectul didactic. Pînă și fenomenele care, de obicei, stîrnesc revolte și excită fondul agresiv al celor mai blajine dintre făpturile culturale, cum ar fi, de pildă, kitschul, erau privite de către ea
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
hotarele normalului violate din interior, cei doi instrumentiști, actori, mimi, improvizatori, saltimbanci (spuneți-le cum vreți) duc în spate un spectacol total în care virtuozul pianist Paul Staicu (fericitul posesor al unui tuseu forjat și polisat la școala unor iluștri pedagogi precum Irina Staicu, Ludmila Popișteanu și Sandu Sandrin) navighează dezinvolt pe clapele clavitonului, pe ritmurile percuției ori chiar pe propriile-i corzi vocale, ca de altfel și "rivalul" sau într-ale performanței restitutive, impecabilul violoncelist Laurent Cirade, cel ce testează
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
îmbină în mod fericit activitatea didactică cu cea artistică, la violistul Endre Guran din Austria, la violonista Melinda Béres din Cluj și violista Margit Kardos din Tg. Mureș, două muziciene atașate trup și suflet spiritului Academiei sighișorene, la pianistul și pedagogul Frank van de Laar din Amsterdam. Dar poate cel care intuiește de o manieră mai mult decât potrivită relația dintre tineri și marea muzică este violistul Vladimir Lakatos, din München; știe să dezvolte o comunicare umană utilă comunicării muzicale, utilă
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
putea asigura și răul, nu numai binele: “Nimeni nu se roagă să capete vreo încercare aspră, vreo năpastă, vreun eșec. Și nimeni nu crede că asemenea neajunsuri pot veni prin intermediul îngerului, consacrat, îndeobște, ca un produs de cofetărie. Îngerul ca pedagog drastic, dispus, la nevoie, să inducă dezastrul, nu intră în iconografia noastră mentală, deși e unul dintre cele mai caracteristice portrete ale sale”. Această trăsătură este bunătatea neîndurătoare, pe care oamenii o confundă cu necruțarea pură sau chiar cu răutatea
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
aprindă din orice vorbă, ca apoi să-și dea firesc binețe, cu aerul că niciodată nu s-ar supăra pentru așa fleacuri. În fond, noi să fim sănătoși, că ne descurcăm...Tema "descurcării"e sancționată, cu o anume amărăciune de pedagog dezamăgit în așteptările lui de la societatea pe care, lato sensu, o educă, în episodul călătoriei cu trenul, pe care Mircea Bănceu și soția lui, Mara, o fac în compania unei gospodine flecare. Cea din urmă, însoțită de tăcuta ei fiică
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
de alte posturi de radio străine se mai transmiteau și știri care nu semănau deloc cu cele emise pe canalele oficiale de informații din țară, acestea nu aveau cine știe ce rezonanță în mintea unor tineri mult prea preocupați să învingă vigilența pedagogului de la internatul liceului pentru a fugi seara la discotecă, să mituiască portarul de la căminul studențesc pentru a urca în camera fetelor, să fumeze o țigară, în pauza dintre ore, în wc-ul școlii fără a fi surprins de vreunul dintre profesori
Rosso Relativo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12671_a_13996]
-
rondul instituțiilor la care funcționează ca profesor. Universitatea Panthén-Sorbonne, Conservatoarele din Bagnolet și Massy. Adevărul este că prețuirea mea pentru Horia își are sorgintea încă din vremea când, proaspăt absolvent al Conservatorului din București, unde a studiat compoziția cu ilustrul pedagog care a fost Dan Constantinescu, era deja autor al unor opusuri temerare, chiar iconoclaste, în special în ceea ce privește logodna cuvântului cu sunetul (3 Imagini după F. Garcia Lorca; 3 Lieduri pe versuri de Apollinaire; Refractio poesis). Dar mai ales când a
Foc fără fum by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12707_a_14032]
-
al cărei cronicar contrariat și nu o dată cuprins de revoltă i-a fost dat a fi. Și-a spus, probabil, cuvîntul, după cum era încredințat, și obîrșia sa de țăran înstărit din Oltenia, trecut prin școala lui Nae Ionescu, un "excelent pedagog" care s-a ocupat îndeaproape de formarea sa în timpul liceului (faimosul Liceu Militar "Mînăstirea Dealu" din Tîrgoviște): "Eu sînt kulak, adică prince-paysan cu complexele religioase ale faptelor bune cotidiene". Convingerile lui Pandrea vădesc o orientare net conservatoare. Ideea conservatoare, socotește
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
să-mi confirme ceea ce închipuirea mea de copil intuise ca aparținând unui domeniu secret. La Liceul "Mihai Viteazul" am avut ocazia să cunosc o figură din strânsa apropiere a lui E. Lovinescu: tânărul său concitadin Mihail Șerban, având funcția de pedagog. Activitatea sa se desfășura mai ales în cadrul internatului, în orele de după-amiază, când îmi pregăteam lecțiile pentru a doua zi și, în limita timpului, mă dedicam lecturii citind cărți de literatură din biblioteca liceului. Nu știam pe atunci nimic despre
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
mă dedicam lecturii citind cărți de literatură din biblioteca liceului. Nu știam pe atunci nimic despre Mihail Șerban și memoria mea nu-i reținuse nici măcar numele, dacă vreodată îl voi fi știut, pentru că de obicei mă adresam lui cu "domnule pedagog". Surpriza de a-l identifica mi-a oferit-o volumul IV din Agendele lui Lovinescu, mai cu seamă adnotările foarte prețioase ale lui Alexandru George și ale Gabrielei Omăt. Pe Șerban mi-l amintesc foarte bine: un june subțirel la
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
ascult, măgulit că-mi acorda o atenție specială și bucuros că-mi oferea prilejul de a evada din atmosfera apăsătoare a internatului. Nu mi-a făcut vreodată confidențe cu privire la neplăcerile suferite din partea conducerii liceului în vremea scurtei sale activități de pedagog, neplăceri la care fac referire adnotările din Agende ale lui Alexandru George. Trecerea mea pe la Liceul "Mihai Viteazul" a durat mai puțin de un an. Suportam greu internatul. îndurându-se de mine, ai mei m-au adus din nou la
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
spre un nou stadiu în asumarea creștină a gândirii grecești. Cunoașterea de sine conducând la cunoașterea de Dumnezeu și asemănarea cu divinul prin stăpânirea patimilor sunt temele grecești pe care le vom găsi mai elaborate la Clement din Alexandria (vezi Pedagogul, 3.2.1.; Stromate, 7.20.7). „Dumnezei” sunt toți cei care au obținut nemurirea; încetează de a mai fi exclusiv asociați „fiilor” din Psalmul 81, 6. Intensitatea participării în Hristos, identificată la Sfântul Irineu, nu este prezentă la Sfântul
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
citat, fără nici o aluzie, o impunătoare, cel puțin, în acel context, demonstrație de forță și demnitate intelectuală. Mărturie a unui caracter. - La universitatea ișeană ce caractere mari ați întâlnit? - N-aș ezita o clipă să invoc numele unor dascăli ca pedagogul Ștefan Bărsănescu, psihologul Vasile Pavelcu, filosofi ca Ernst Stere și Petre Botezatu, filologi ca Gh. Ivănescu și Șt. Cuciureanu, etnologi ca Petre Caraman. Despre acesta din urmă: n-am cunoscut, sincer vă spun, un om mai puternic din punct de
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
spre un nou stadiu în asumarea creștină a gândirii grecești. Cunoașterea de sine conducând la cunoașterea de Dumnezeu și asemănarea cu divinul prin stăpânirea patimilor sunt temele grecești pe care le vom găsi mai elaborate la Clement din Alexandria (vezi Pedagogul, 3.2.1.; Stromate, 7.20.7). „Dumnezei” sunt toți cei care au obținut nemurirea; încetează de a mai fi exclusiv asociați „fiilor” din Psalmul 81, 6. Intensitatea participării în Hristos, identificată la Sfântul Irineu, nu este prezentă la Sfântul
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
suflet, XXVII, 4, trad. Prof. Nicolae Chițescu, Eliodor Constantinescu, Paul Papadopol și prof. David Popescu, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 3, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 297. 30 Clement Alexandrinul, Pedagogul, Cartea II, Cap. X, 95.3., traducere, note și indici de Pr. Prof. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 4, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti, 1982, p. 284. 31 Idem, Stromatele
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Scara dumnezeiescului urcuș, Traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, în Filocalia..., vol. IX, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992, p. 234. 103 Ibidem. 104 Georges Habra, op. cit., p. 214. 105 Clement Alexandrinul, Pedagogul..., p. 350. 106 Ibidem, p. 349. 107 Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 17, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ca dansator și va fi selecționat să plece la o specializare la vestita Academie de Dans "Vaganova", de la Leningrad. Paginile care rememorează cei patru ani de studii intense de acolo, evocă o întreagă galerie de personalități ale dansului, balerini, coregrafi, pedagogi, dar și atmosfera școlii, a orașului, arhitectura lui, teatrul, muzeele, pe tinerii elevi orfani din Republica Moldova, care nu aveau voie să vorbească românește între ei, cantitatea de alcool pe care a trebuit să o înghită ca invitat la un banchet
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
cum Îl apreciază unul dintre cei mai buni prieteni ai săi, eruditul devotat, Zeno Fodor, așa cum Gheorghe Harag este regizorul, sau cum Romulus Guga este dramaturgul. Cornel Popescu a Învățat să prețuiască necondiționat teatrul de la maestrul său, marele regizor și pedagog Ion Cojar. Și a slujit cu conștiinciozitate și neodihnă acest Teatru cu T. Din 1972, când a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, și până În ultima clipă a existenței sale pământești, el a realizat pe scenă interpretări
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
formă de (supremă) politețe: aceea a disperării. - Sub flamura artei cu tendință, s-a speculat mereu asupra unui rol pragmatic al comicului, echivalat cu dăscăleala, cu o cenzură, cu o punițiune. Moličre, Goldoni, Gogol, Caragiale deveneau niște manechine costumate în pedagogi severi, cu o nuia în mînă. E o exagerare a unui factor ce, până la un punct, poate fi validat sau avem a face pur și simplu cu o eroare? L-am putea oare disocia pe Chamfort, care credea că "gluma
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
personalitate plurivalentă, care a marcat pozitiv destinul cultural al Lugojului anteși interbelic: politician (a activat, în perioada interbelică, ca deputat, ca reprezentant al Partidului Maghiar în județul Trei Scaune), avocat, dar și un muzician rafinat - dirijor, compozitor, pianist, violonist și pedagog -, cu studii la Academia de Muzică din Budapesta, unde fusese coleg și întreținuse relații de prietenie cu Béla Bartók și Zoltán Kodály. Strămoșii săi, francezi hughenoți (informația o datorăm evocărilor lui Zeno Vancea, greu de pus la îndoială), se refugiaseră
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]