1,747 matches
-
se înțelege uneori. Desigur, în lipsa unor indicații mai precise, pedalizarea se face bogat dar normal, fără suprapuneri armonice nedorite, tempo lent și armonia larg extinsă favorizând acest deziderat. A doua oară, însă, când Beethoven cere explicit o anumită folosire a pedalei, el experimentează un efect special: în prima parte a Sonatei op 31 Nr.2 în re minor, în cele două segmente de Recitativ care deschid repriza compozitorul prevede menținerea pedalei de rezonanță peste întregul Largo, cuprinzând tot recitativul în pofida disonanțelor
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
oară, însă, când Beethoven cere explicit o anumită folosire a pedalei, el experimentează un efect special: în prima parte a Sonatei op 31 Nr.2 în re minor, în cele două segmente de Recitativ care deschid repriza compozitorul prevede menținerea pedalei de rezonanță peste întregul Largo, cuprinzând tot recitativul în pofida disonanțelor ce apar. Efectul cerut este cu totul special și iritant pentru foarte mulți. S-au adus nenumărate corecții și argumente împotriva respectării acestei indicații (care, repetăm, nu este facultativă, la
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
ar fi permis într-adevăr, pedalizările lungi ar fi putut fi mai frecvente, mai generalizate, nu legate doar de anumite efecte și structuri. Arthur Schnabel pretindea cu fermitate, ca regulă, respectarea tuturor cerințelor beethoveniene. El deosebea folosirea „instrumentală” - coloristică a pedalei, de cea „muzicală” - când efectul este esențial pentru structură - considerând indicațiile Titanului ca făcând parte din această din urmă categorie. Schnabel a experimentat instrumente contemporane creației sonatei și a constatat că efectul de neclaritate este același ca și pe pianele
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
a armoniei de Dominantă, indiferent halo-ul de disonanțe creat<footnote K. Wolff, op.cit., pag.100 urm. footnote>. Ca urmare, numeroși autori au recomandat, drept soluție de compromis, ținerea acordului din bas, care ar produce o oarecare rezonanță generală, în locul pedalei ce ar putea astfel să fie folosită într-un mod „curat” și convențional. Piero Rattalino exprimă poziția că pedalizarea cerută de Beethoven corespunde unei intenții artistice precise. Autorul citează pe Karl Czerny, elev direct al lui Beethoven care - în 1840
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
Autorul citează pe Karl Czerny, elev direct al lui Beethoven care - în 1840, când instrumentele erau deja la un alt grad de perfecționare decât la începutul secolului - scria în Suplimentul la Metoda completă pentru Pian op. 500 publicată în 1842: „Pedala se ține pe timpul Recitativului, care trebuie să sune ca de la mare depărtare”<footnote Piero Rattalino: Le sonate per pianoforte di Beethoven, Musica Universita, Roma footnote>. La fel, Arthur Schnabel îndeamnă în ediția sa a Sonatelor ca pedalizarea originală să fie
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
sublinia poziția lui Schnabel, că „nu pedalizarea trebuie modificată, ci calitatea tușeului”<footnote Idem, pag. 14 footnote>. Și mai mare rezistență a întâmpinat indicația de pedalizare temei refrenului Rondo-ului din Sonata în Do major op. 53, care prevede păstrarea pedalei apăsate pe un timp încă mai îndelungat, sub o desfășurare pianistică foarte mobilă, suprapunând armonii de dominantă și tonică, majore și minore, în mod repetat, la toate reluările refrenului. Și în acest caz, Czerny spune hotărât: „Acest Rondo de caracter
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
sub o desfășurare pianistică foarte mobilă, suprapunând armonii de dominantă și tonică, majore și minore, în mod repetat, la toate reluările refrenului. Și în acest caz, Czerny spune hotărât: „Acest Rondo de caracter pastoral este bazat în întregime pe folosirea pedalei, care aici apare ca esențială”<footnote Idem, pag.38 footnote>.Indicațiile de pedalizare sunt originale și arată fără cel mai mic dubiu semnul de ridicare. Este exclus ca Beethoven să nu fi sezisat suprapunerile de armonii inadmisibile în teoria timpului
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
major - partea III, și multe altele) se impune pentru interpreți, nu numai ca principiu de fidelitate, ci mai ales pentru că ele conturează fiecare o idee artistică mereu alta. Despre indicația originală din Sonata op. 101, partea II, de a prelungi pedala pe nota reb din bas timp de 4 măsuri (măs. 30-33), Hans von Bülow scria: Indicația [...] produce dezavantajul de a face confuze vocile canonului; totuși, ca și în alte frecvente ocazii, ceea ce e secundar trebuie sacrificat (în favoarea) scopului principal
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
atmosfere de ambiguitate, de reminiscențe, de îndepărtare etc. se resimte mai târziu, în muzica romantică și, apoi, mai ales, în Impresionism. Unul din primele exemple celebre de acest fel este în finalul suitei Papillons op. 2 de Robert Schumann, unde pedala este prevăzută să dureze 27 de măsuri, timp în care, teoretic (armonic), ar putea exista o pedală armonică de tonică în bas, dar practic, acustic, efectul este notat chiar de Schumann: „zgomotul Carnavalului se stinge încet, iar ceasul din turn
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
mai ales, în Impresionism. Unul din primele exemple celebre de acest fel este în finalul suitei Papillons op. 2 de Robert Schumann, unde pedala este prevăzută să dureze 27 de măsuri, timp în care, teoretic (armonic), ar putea exista o pedală armonică de tonică în bas, dar practic, acustic, efectul este notat chiar de Schumann: „zgomotul Carnavalului se stinge încet, iar ceasul din turn bate ora șase”. Patru remarci finale, în legătură cu acest subiect: a) Totdeauna aceste pedalizări sunt legate de prelungirea
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
dinamice extrem de scăzute - pp - care permite suprapunerilor disonante să se integreze în rândul acestor armonice, indiciu clar al acuității auditive a lui Beethoven ca și al imaginației sale premonitorii. c) Beethoven nu este primul care imaginează asemenea efecte de pedală. Înaintea lui, nimeni altul decât Joseph Haydn experimentase sonorități similare în prima parte a Sonatei în Do major Hob. XVI/50, pe care le notase la fel de explicit. În ultima vreme atari indicații au început să fie respectate strict, fără să
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
să mai provoace aceleași discuții, probabil și pentru că răspândirea muzicii lui Haydn este mult mai recentă, când auzul a devenit mai tolerant. Iată cele două fragmente în Ediția Wiener Urtext. Este de remarcat diferența de scriitură (inclusiv de durată a pedalei ținute) în registrul grav față de cel acut , unde se permit mai ușor suprapuneri disonante. d) Tocmai acei pianiști care nu respectă asemenea indicații exprese în numele unui auz jignit de „murdăria” sonorității create, sunt aceia care nu respectă nici claritatea contrastantă
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
desfid complexele, a celor care cred că voința și rațiunea pot schimba fața lumii, e o literatură mult mai angajată. O literatură scrisă de un homo politicus pentru un homo politicus. Cred că orice insistență prelungită, orice apăsare pe aceeași pedală, accentuată prea mult, diluează conținutul, limitează zona investigațiilor interioare. E semnalul de alarmă al încremenirii în proiect. Mă îngrijorează și mă indispune prea marea incursiune a politicului în literatură. Dominația politicului e tiranică pînă și sub formele ei democratice. Mai
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
șapte, e tare. cum este asfaltul. am să urc în mașină, am să pun muzică. voi pleca. aerul, la etajul șapte, e tare. pămîntul va rămîne în urmă. cerurile se vor deschide. cerurile s-au deschis. apăs tot mai tare pedala, ascult muzică. dumnezeu privește cum mă apropii. motorul toarce. depărtarea e pe cale de a se naște. ascult muzică. this is the road to hell. nimic din tot ce a fost nu mai este la fel. la răspîntii, mă iau după
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
poetul adoarme în tramvaiul/ care pînă dimineața, ocolește întruna orașul" (Viața poetului). Poezia lui Matei Vișniec se adună în jurul a două metafore obsedante; prima e ceea ce poetul numește explozia finală (în poeme precum Nu, nu sunt o insectă, Pe aceeași pedală, 2 ianuarie). Cea de-a doua metaforă obsedantă e devorarea (înghițirea, mestecarea, ronțăitul), proprie unei serii de "figuri lirice de o mare originalitate. Spațiul nu ne permite să insistăm asupra lor. Poate, cu altă ocazie.
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
și nici eu nu-i spun vreodată așa, dar am vrut să fie limpede pe cine facem “hipster” când judecăm așa, la grămadă. În fiecare seară, după concertul din cadrul Festivalului Enescu de la Sala Palatului, Mihai își dădea jos cravată și pedala până la Piata Universității ca să li se alăture protestatarilor. În prima duminică în care am fost împreună, am găsit-o stând turcește pe caldarâmul de la Universitate pe principesa Eleonore af Schaumburg-Lippe, a opta în linia de succesiune la tronul danez și
Revoluția Hipsterilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82387_a_83712]
-
povești creative cu și despre biciclete, culese și neîndreptate din experiențele voastre urbane pe două roți. Concursul „Povestește biciclind ”, lansat de Cicloteque și Avalon Communications, cu sprijinul metropotam.ro, ceainăria Bernschutz&Co și librăria Humanitas, te provoacă să măsori puterea pedalelor în scris. Trimite până pe 15 septembrie a.c. o poveste pe două roți de maxim 300 de cuvinte într-un comentariu pe adresa concurs.metropotam.ro și poți câștiga premii abonamente gratuite Cicloteque în valoare de 150, 100 și 50 de
Înscrie-ți bicicleta în colecţia de poveşti Cicloteque by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82463_a_83788]
-
ani, care ne-a spus povestea așa, Electra se plimbă grațios și fără complexe pe șosele și trotuare arădene. Șansă primită, poveste gândită, bicicletă nemaipomenită, mulțumesc de o mie de ori!” ne-a scris Alexandra după primele două luni la pedalele ”celei mai faine” Electra.
Veşti din poveşti cu două roţi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82542_a_83867]
-
Dragoș Bucurenci Cum se simte la pedale tură biciclista de toamnă, asezonata cu o mână de ajutor voluntar la plantarea MaiMultVerde și Ernst & Young de lângă Ploiești, aflați din ediția verde „Voluntar de profesie”, alături de Zoli Toth și alți zece bicicliști curajoși: „Voluntar de profesie” este produsă de
„Voluntar de profesie” pe două roţi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82555_a_83880]
-
bicla singlespeed de oraș face oare față la un mers constant de 25-30km/h? că n-am testat niciodată (în specs scrie că vit max recomandată e de 25, iar la 30 la ora tre să dau că disperatu la pedale)... Merg aproape zilnic prin Buc, n-am probleme de rezistanta. Aș veni și eu, dar dacă toți vin pe cursiere, mi-e să nu vă încurc. @dan nu știu ce să zic. înclin să cred că n-ar face totuși față. Salut
Bucureşti – Ploieşti, tura de toamnă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82562_a_83887]
-
Dragoș Bucurenci Primul centru de bike-sharing gratuit din București, organizat de Asociația Green Revolution, împreună cu Primăria Sectorului 1, și-a deschis astăzi porțile. Se cheamă “La pedale” și pune la dispoziția publicului 150 de biciclete verzi, în parcurile Kiseleff și Bazilescu. E o treabă excelentă pentru care cei de la Green Revolution și primarul sectorului 1 merită felicitări. la mai multe centre deschise! me happy! Da, dar e
La pedale! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82709_a_84034]
-
nu i-a făcut o plăcere deosebită lui Eliade" (p. 629). Insinuarea se strecoară pe nesimțite: La Londra, de pildă, "pe lângă atribuțiile de propagandă culturală a acceptat probabil și sarcini de alt gen" (p. 384). Alteori se apasă puternic pe pedală. O scrisoare a lui Eliade către Lucian Blaga din 29 iulie 1937 relatează: "Am vorbit cu câțiva șefi... secretarul lagărelor" șnaziste - completează }urcanuț, dacă se pregătesc de război. Acest text anodin este comentat astfel de autorul biografiei: "încă din tinerețe
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
nimic de-a face cu "progresismul" secolelor trecute, când în figurile eroilor legendari, de la Robin Hood la Cartouche, de la Wilhelm Tell la Iancu Jianu, întâlneai un spectaculos amestec de emancipare individuală și justiție socială. Teroriștii de azi apasă până la refuz pedala anulării individualității în numele libertății iluzorii a tribului. Ideologia teroristă marchează puncte în zona iraționalului colectiv, prin aneantizarea firavei tradiții modernizatoare. E uluitor cum, în secolul al douăzeci și unulea, un număr colosal de indivizi sunt capabili să muște momeli care
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
pe aceste efecte mizează Frank Bedrossian în Transmission, pentru fagot și mediu electronic. Distorsiuni și filtraje (ce fac din fagot un instrument hibrid, în care și-au pus sămânța saxofonul, chitara electrică ori vocea umană), baleaje și brisbiliando-uri (ce imită pedalele wah-wah), tremolo-uri și multifonice (în stare să re-personalizeze o atitudine, până mai ieri, exclusiv monodică, liniară). Un nou tip de virtuozitate la fagot! - proclamă compozitorul. Nervozitate, iritare, agresivitate! - adăugăm noi. O scriitură saturată la nivelul tuturor parametrilor spațio-temporali! - afirmă
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]
-
și-a făcut, în timp, mulți dușmani printre ziariști. Unii îl așteaptă la cotitură și, indiferent ce ar scrie, îl atacă. Asta și fiindcă C.T. Popescu a devenit el însuși un subiect gras. În articolele lui de opinie calcă totdeauna pedala pînă jos. Preferă să fie excesiv și de foarte multe ori, din acest motiv, nedrept, dintr-o teamă de editorialist de a nu scrie la fel ca alții. Inginerul din el îl obligă însă pe ziaristul umoral și adeseori apucat
Un subiect gras by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10084_a_11409]