KorAP: Find »[drukola/base=pedalizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 >

54 matches

Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153

introductive. Construită în exclusivitate prin explorarea insistentă a aceleiași rezonanțe armonice corespunzătoare răsturnării I a acordurilor de septimă, evoluția ulterioară a discursului creează opoziții timbrale inedite prin jocul frecventelor alternanțe de registre. Acesta impune, de asemenea, o modalitatea amplă de pedalizare (cu un efect de rezonanță ce se prelungește pe parcursul a trei timpi), derivând o sonoritate armonică complexă ce combină în același „aliaj” acordul de cu cel expus anterior și rezultând astfel din punct de vedere acustic, rezonanța unui acord de

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
de contururi distincte, menită a întruchipa printr-o plăsmuire sonoră inspirată personajul lipsit de suflet al Ondinei. Modalitatea de utilizare a pedalei de rezonanță, asociată valorilor de durată ale pedalelor sonore (do# și la), constituie una dintre regulile fundamentale de pedalizare valabile la nivelul întregii creații pentru pian a lui Claude Debussy. Acceptând ipoteza existenței unui plan narativ prestabilit ce își derulează cursul firesc al fazelor sale tradiționale, prima intervenție cu aspect diatonic desfășurată într-o armonie de (cu septima mică

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
un ambitus de dimensiunea a patru octave, vor alterna registre opuse, generând un efect de spațialitate, subliniat în mod adițional prin rărirea tempo-ului ce survine concomitent (Retenu). Valorile de durată ale sunetelor din registrul grav vor indica modalitatea de pedalizare cu ample efecte de rezonanță, în scopul proiectării aceluiași caracter al aroganței și emfazei. Într-o precipitare gradată a tempo-ului (Animez peu à peu), următorul episod al acestei secțiuni va „fredona” un nou ecou al materialului tematic introductiv (măsura

Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172

condus la dobândirea de cunoștințe, abilități și competențe. Cunoștințe ce vor trebui dobândite pentru încadrarea „instrumentist” armonie, polifonie (contrapunct), forme și structuri ale piesei muzicale, în concordanță cu genul și spiritul acesteia; posibilitățile tehnice și expresive ale instrumentului; agogica, dinamica, pedalizarea - pentru instrumentistul pianist, presiunea pe coardă - pentru instrumentistul cordar, coloana de aer - pentru instrumentistul suflător; Abilități: perfecționarea vitezei și a egalității în deplasarea pe instrument: claviatura, schimbarea pozițiilor pe coardă (violonist), schimbarea registrelor (suflător); aplicarea tușeului la stilul și spiritul

Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176

permite sincronizarea cântului în valori mici (tempouri rapide), a începuturilor și încheierilor de fraze muzicale, a schimburilor dinamice și agogice, toate în corelația de mișcări I -IV a sistemului. Literatura pentru duo de pian cuprinde lucrări care necesită utilizarea pedalei. Pedalizarea pianistică constituie o componentă esențială a procesului de zămislire a discursului muzical. Aparent de o simplitate dezarmantă, ea reprezintă doar partea vizibilă exterioară a unui proces de o mare complexitate și subtilitate logică și artistică. Partitura pentru pian la patru

Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
suprima nota comună (nota inferioară din octavă). De regulă nu va fi suprimată nota comună care face parte dintr-o desfășurare melodică, pentru a nu rupe fluența, cantabilitatea discursului muzical, ci va fi sacrificată nota comună din octavă sau acord. Pedalizarea pianistică constituie o componentă esențială a procesului de zămislire a discursului muzical. Aparent de o simplitate dezarmantă, ea reprezintă doar partea vizibilă exterioară a unui proces de o mare complexitate și subtilitate logică și artistică. Pedalizarea partiturii de pian la

Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
din octavă sau acord. Pedalizarea pianistică constituie o componentă esențială a procesului de zămislire a discursului muzical. Aparent de o simplitate dezarmantă, ea reprezintă doar partea vizibilă exterioară a unui proces de o mare complexitate și subtilitate logică și artistică. Pedalizarea partiturii de pian la patru mâini constituie o problemă tehnică complexă ce nu poate fi ignorată. Când vorbim de pedalizare ne vom referi la: - Pedala „forte” - Pedala surdinăPedala „tonală” sau „de susținere”. O primă întrebare legată de pedalizare se referă

Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
simplitate dezarmantă, ea reprezintă doar partea vizibilă exterioară a unui proces de o mare complexitate și subtilitate logică și artistică. Pedalizarea partiturii de pian la patru mâini constituie o problemă tehnică complexă ce nu poate fi ignorată. Când vorbim de pedalizare ne vom referi la: - Pedala „forte” - Pedala surdinăPedala „tonală” sau „de susținere”. O primă întrebare legată de pedalizare se referă la cine trebuie să pună pedala. Partenerul de la Primo sau Secondo. De obicei, pedala este încredințată Secondo-ului. Această manieră tradițională

Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
și artistică. Pedalizarea partiturii de pian la patru mâini constituie o problemă tehnică complexă ce nu poate fi ignorată. Când vorbim de pedalizare ne vom referi la: - Pedala „forte” - Pedala surdinăPedala „tonală” sau „de susținere”. O primă întrebare legată de pedalizare se referă la cine trebuie să pună pedala. Partenerul de la Primo sau Secondo. De obicei, pedala este încredințată Secondo-ului. Această manieră tradițională de a pune pedala își are originea în anumite considerații pedagogice (nivel pianistic avansat al partenerului de la Secondo

Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
un pianist cu experiență de la Primo va utiliza pedala „forte” ca să amplifice sonoritatea registrelor acute: ele au nevoie de un suport poetic. Mi se pare mai cu bun simț ca în interpretarea la patru mâini interpretul din dreapta să aibă controlul pedalizării.”. Aceeași concepție în privința pedalizării o au și pianiștii Paul Badura-Skóda și Jorg Demus, care în interpretările lor de duo încredințează sistematic pedala „forte” la Primo, partidă ce deține de cele mai multe ori supremația în prezentarea liniei melodice. Pedalizarea la

Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
de la Primo va utiliza pedala „forte” ca să amplifice sonoritatea registrelor acute: ele au nevoie de un suport poetic. Mi se pare mai cu bun simț ca în interpretarea la patru mâini interpretul din dreapta să aibă controlul pedalizării.”. Aceeași concepție în privința pedalizării o au și pianiștii Paul Badura-Skóda și Jorg Demus, care în interpretările lor de duo încredințează sistematic pedala „forte” la Primo, partidă ce deține de cele mai multe ori supremația în prezentarea liniei melodice. Pedalizarea la Primo facilitează conștientizarea armoniilor

Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
controlul pedalizării.”. Aceeași concepție în privința pedalizării o au și pianiștii Paul Badura-Skóda și Jorg Demus, care în interpretările lor de duo încredințează sistematic pedala „forte” la Primo, partidă ce deține de cele mai multe ori supremația în prezentarea liniei melodice. Pedalizarea la Primo facilitează conștientizarea armoniilor de la Secondo de către pianistul din dreapta și constituie un factor de coeziune pianistică. Alt cuplu consacrat în genul cameral de duo pianistic: Tania și Eric Heidsieck, practică alternanța pedalizării după structura frazei și reliefarea motivelor muzicale

Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
cele mai multe ori supremația în prezentarea liniei melodice. Pedalizarea la Primo facilitează conștientizarea armoniilor de la Secondo de către pianistul din dreapta și constituie un factor de coeziune pianistică. Alt cuplu consacrat în genul cameral de duo pianistic: Tania și Eric Heidsieck, practică alternanța pedalizării după structura frazei și reliefarea motivelor muzicale: astfel în Rondo D 608 de R. Schubert, măs. 1-2, pedalizarea este făcută de Primo, care subliniază linia melodică prezentată la unison, în timp ce Secondo susține un acompaniament acordic în p. În măs. 8-9

Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
și constituie un factor de coeziune pianistică. Alt cuplu consacrat în genul cameral de duo pianistic: Tania și Eric Heidsieck, practică alternanța pedalizării după structura frazei și reliefarea motivelor muzicale: astfel în Rondo D 608 de R. Schubert, măs. 1-2, pedalizarea este făcută de Primo, care subliniază linia melodică prezentată la unison, în timp ce Secondo susține un acompaniament acordic în p. În măs. 8-9, pedalizarea este făcută de Secondo, care reliefează linia melodică, în timp ce la Primo se desfășoară un acompaniament de optimi

Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
după structura frazei și reliefarea motivelor muzicale: astfel în Rondo D 608 de R. Schubert, măs. 1-2, pedalizarea este făcută de Primo, care subliniază linia melodică prezentată la unison, în timp ce Secondo susține un acompaniament acordic în p. În măs. 8-9, pedalizarea este făcută de Secondo, care reliefează linia melodică, în timp ce la Primo se desfășoară un acompaniament de optimi ritmat în pp. Ex. Utilizarea alternativă a pedalei va fi minuțios notată pe partitură și exersată pentru a evita orice neînțelegere. Țesătura muzicală

Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
cuprind toate registrele pianului simultan în nuanță de ff, singurul mod satisfăcător de a pune pedala va fi „vibrato-ul” sau „semi-pedala”. Pentru exemplificare am ales Sonata în Do major, partea a III-a, de P. Hindemith. În măsurile 37-39, pedalizarea „vibrato” va fi făcută de Primo. Ex. Se întâlnesc și situații când unul dintre cei doi pianiști nu cântă o perioadă mai mare, atunci el pedalează în locul partenerului său. Această „manevră” ameliorează percepția sonoră și consolidează ansamblul în interpretarea momentului

Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
partenerului său. Această „manevră” ameliorează percepția sonoră și consolidează ansamblul în interpretarea momentului din partitură. Un astfel de moment îl găsim în M. Ravel - Mama mea Gâsca, nr. 3 Laiderronnette, Împărăteasa Pagodelor, măs. 65-84. Ex. O situație specială o reprezintă pedalizarea transcrierilor, care trebuie să fie în concordanță cu spiritul acestora și să asigure redarea unor efecte orchestrale strălucitoare sau evocarea diverselor timbruri ale orchestrei. În primul caz (când un pasaj în ff-fff este corespondentul unui tutti orchestral) pedala „forte” va

Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
în atragerea vibrației armonicilor de la corzile superioare ci și în faptul că în sonoritatea pedalizată sunt implicate și vibrarea corzilor mai joase, a armonicelor inferioare. „Subliniind notele grave, (pedala) trezește interesul dramatic și lărgește sensul cugetător al acordurilor.” Referitor la pedalizare, Neuhaus spunea: „a nu utiliza deloc pedala este o excepție de la regulă, a o utiliza în permanență, dar judicios, aceasta este regula”. „Coloritul creat prin pedală, în diferitele ei întrebuințări, se poate asemui cu gama de tonuri verzi dintr-o

Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
din contra, lasă să coboare umezeală sonoră asupra frazei careși pierde conturul în ceață și devine atmosfera unei idei.” Am exemplificat o altă apreciere a Cellei Delavrancea privind pedala, pe care o considerăm extrem de plastică și sugestivă în ceea ce privește culoarea timbrală. Pedalizarea constituie o componentă tehnică specifică interpretării și pentru duoul de pian cu evidente particularități datorate în primul rând poziției neobișnuite a pianiștilor față de mecanismele de acționare. Dar problema pedalizării nu are numai acest aspect, eminamente fizic, ci cuprinde în întregul

Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
pe care o considerăm extrem de plastică și sugestivă în ceea ce privește culoarea timbrală. Pedalizarea constituie o componentă tehnică specifică interpretării și pentru duoul de pian cu evidente particularități datorate în primul rând poziției neobișnuite a pianiștilor față de mecanismele de acționare. Dar problema pedalizării nu are numai acest aspect, eminamente fizic, ci cuprinde în întregul ei concepția interpretativă muzicală. În practica duo-ului de pian, ca regulă generală, pedalizarea se atribuie secondo-ului. Dar pedalizarea poate fi preluată și de Primo sau împărțită (alternativ sau

Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
particularități datorate în primul rând poziției neobișnuite a pianiștilor față de mecanismele de acționare. Dar problema pedalizării nu are numai acest aspect, eminamente fizic, ci cuprinde în întregul ei concepția interpretativă muzicală. În practica duo-ului de pian, ca regulă generală, pedalizarea se atribuie secondo-ului. Dar pedalizarea poate fi preluată și de Primo sau împărțită (alternativ sau parțial) în funcție de textul muzical, cu referire directă la registrele în care se cântă și la densitatea structurii pianistice. Trebuie ținut seama în acest context și

Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
poziției neobișnuite a pianiștilor față de mecanismele de acționare. Dar problema pedalizării nu are numai acest aspect, eminamente fizic, ci cuprinde în întregul ei concepția interpretativă muzicală. În practica duo-ului de pian, ca regulă generală, pedalizarea se atribuie secondo-ului. Dar pedalizarea poate fi preluată și de Primo sau împărțită (alternativ sau parțial) în funcție de textul muzical, cu referire directă la registrele în care se cântă și la densitatea structurii pianistice. Trebuie ținut seama în acest context și de accesul la pedale, care

Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
care se cântă și la densitatea structurii pianistice. Trebuie ținut seama în acest context și de accesul la pedale, care poate fi uneori incomod în situații de împărțire mai puțin convențională a registrelor pianului între cei doi interpreți. Exercițiile de pedalizare, variate și în funcție de stiluri, trebuie să însoțească permanent studiul în duo și pentru faptul că orice pianist are tendința să pedalizeze ceea ce cântă și deprinderile studiului și cântului solo pot favoriza uneori pedalizări reflexe ce nu sunt presupuse de partitura

Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
pianului între cei doi interpreți. Exercițiile de pedalizare, variate și în funcție de stiluri, trebuie să însoțească permanent studiul în duo și pentru faptul că orice pianist are tendința să pedalizeze ceea ce cântă și deprinderile studiului și cântului solo pot favoriza uneori pedalizări reflexe ce nu sunt presupuse de partitura pentru pianul la patru mâini. Studiul pedalizării are soluții particulare la fiecare cuplu pianistic, în funcție de repertoriu, cu deosebire la cel romantic și postromantic. Pedalizarea trebuie să cuprindă toate procedeele tehnice, asigurând diferitelor stiluri

Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
însoțească permanent studiul în duo și pentru faptul că orice pianist are tendința să pedalizeze ceea ce cântă și deprinderile studiului și cântului solo pot favoriza uneori pedalizări reflexe ce nu sunt presupuse de partitura pentru pianul la patru mâini. Studiul pedalizării are soluții particulare la fiecare cuplu pianistic, în funcție de repertoriu, cu deosebire la cel romantic și postromantic. Pedalizarea trebuie să cuprindă toate procedeele tehnice, asigurând diferitelor stiluri muzicale, pe de o parte, acuratețea, și pe de alta valorificarea întregului potențial al

Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]