77 matches
-
este destul de redusă, 5.2 zecimi la Bechet și este caracteristică acestui sector de luncă. Evapotranspirația medie anuală este de peste 700 de mm, fapt ce demonstrează un deficit mediu de umiditate de 150-160 mm, care se regăsește în procesele pedogenetice care suferă procese de sărăturare secundară. Indicele de ariditate de Martonne, care este raportul între precipitațiile medii multianuale (mm) și evapotranspirația potențială anuală (mm) are valoarea de 0,67. Numărul mediu de zile cu ninsoare este 20-25/an, data medie anuală a
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
digurilor de apărare împotriva inundațiilor și de schimbarea regimului hidric natural în unul controlat. În condițiile renaturării luncii, geosistemele pot atinge starea de biostazie, astfel încât numărul și intensitatea proceselor geomorfologice actuale să fie minimizate, solul să își reia procesele pedogenetice specifice luncii, regimul hidric să fie din nou influențat de fluviu și de nivelul hidrostatic din lună iar topoclimatele să se modifice ușor în sensul creșterii umidității aerului. Geologie Spațiul ocupat de sit s-a format mai ales în Holocen
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
deficit de umiditate de peste 150 mm/an și unei amplitudini termice ridicate 24°C care favorizează dezvoltarea speciilor xerofile, termofile și heliofile. Solurile Cea mai mare parte a solurilor din sit sunt tinere, aflate în continuă schimbare, ca efect al proceselor pedogenetice dinamice. Solurile neevoluate prezintă un bilanț excedentar al apei, cu regim hidric stagnant și cu deficit de aerație. Deși orizonturile nu sunt bine diferențiate, aportul biogen este permenet și este reprezentat de resturile de vegetație insuficient descompusă. Pentru că în
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
greu circulabile. În satele răzășești de veche tradiție, lunca, islazul, pădurea și pășunea erau ale obștii și poartă până astăzi amprenta unor aspecte arhaice și urmele unui înalt grad de ruralitate (Bărboasa, Laz, Dealul Perjului, Taula, Onceștii Vechi). SOLURILE Factorii pedogenetici de o diversitate neobișnuită au influențat în această zonă un înveliș de sol complex. Pe suprafețe mari predomină molisoluri, iar pe dealurile mai înalte din est și vest, mai împădurite, întâlnim argiluvisoluri. Dintre molisoluri evidențiem: cernoziomuri, cernoziomuri cambrice, soluri cenușii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
etajului superior compus din elemente floristice subalpine și alpine cu specii de Juniperus și Tetraclinis. Solurile respectă legitățile dispunerii latitudinale și altitudinale. Zonele forestiere mai înalte sunt domeniul luvisolurilor albice, rendzinelor și podzolurilor. În regiunile litorale atlantice și est-mediteraneene, procesele pedogenetice de argilizare in situ au dat naștere cambisolurilor, iar procesele de eluviere argiloiluvială au creat luvisolurile, cele mai productive tipuri zonale de sol din spațiul arab, după solurile aluviale intrazonale din luncile Nilului și Eufratului. Acest element a generat densitățile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
în ueduri), Aristida, Cornulaca și Calligonum (între dune). În părțile mai înalte din Sahara (Hoggar, Tibesti) și din Arabia (Tuwaiq) se dezvoltă formațiuni arbustive cu Acacia flava, Salvadora persica, Olea laperini, Balanites egyptica ș.a. Învelișul pedologic este discontinuu șisubțire, procesele pedogenetice suntreduse sau lipsesc, iar pe întinse regiuni din Sahara și centrul Arabiei există suprafețe nesolificate, cu roca la zi, cu dune, barcane și inselberguri denudate, unde predomină yermosolurile roșietice, nefertile. În lungul uedurilor apar fluvisoluri subțiri pe care cresc pășunile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
capabile să întrețină o vegetație formată din specii xerofite provenite din savană aparținând genurilor Acacia, Commiphora, Solanum și plante suculente (Euphorbia, Aloe). Solurile caracteristice sunt seroziomurile, cu profil scurt, sărace în humus și cu fertilitate modestă, în care domină procesele pedogenetice de oxidare. Pe această zonă se suprapune,în liniimari,limita dintre comunitățile arabe și arabizate din nord și populațiile africane de culoare din sud. Acestea din urmă au reușit în evul mediu să-și constituie o serie de formațiuni statale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
savană uscată cu arbori spinoși de Acacia. Ecotopuri de savane se regăsesc pe arii restrânse, ca formațiuni azonale, la altitudini de 10002000 m. în munții Yemenului. Substratul edafic din savane este alcătuit din feralsoluri rodice sau plintice în care procesele pedogenetice intense de oxidare se derulează cu ciclicitate sezonieră. Sunt soluri cu o fertilitate potențială relativ ridicată, dar aprecierile asupra productivității lor sunt relative, din cauza modului diferit de punere în valoare, astfel că modul de valorificare determină densități agricole diferite, dar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
însoriți, implică temperaturi medii anuale in jur de 8,50C, insolație mai accentuată vara și umezeală relativ mai redusă decât în lunca Siretului. I.3. Solul Formarea solurilor din comuna Vorona a avut loc sub influența unui ansamblu de factori pedogenetici (de solificare) din care cei mai importanți sunt: clima; relieful; apa freatică și pedofreatică; rocile de solificare; vegetația; eluvierea-iluvierea; sărăturarea (salinizarea și alcalinizarea). Se diferențiază următoarele clase de sol: clasa cernisolurilor (soluri molice, cf. SRCS 1980), clasa luvisoluri (argiluvisoluri cf.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
vânate (mistreți, căpriori, iepuri) și care au atins cifra de 200-300 kg/an.Legistația acuală reglementează vânatul și pescuitul încât să nu afecteze fondul zoologic de bază. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). VIII. SOLURILE CARACTERISTICILE PEDOGEOGRAFICE Marea diversitate a factorilor pedogenetici a creat în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari un înveliș de sol complex. Principala trăsătură a învelișului de sol o constituie structura sa zonal etajată, condiționată de etajarea reliefului, climei, vegetației, la care se adaugă apa
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
întocmirii Amenajamentului Silvic Hârlău, în 1995, au stabilit că cea mai mare suprafață este ocupată de soluri din clasa argiluvisoluri (66%), urmate de clasa cambisolurilor, cu un procent de 22%. În zona colinară înaltă din vest și nord vest, condițiile pedogenetice se caracterizează printr-un regim termic mai scăzut, cu precipitații mai abundente, cu o evapotranspirație mai redusă, pe alocuri, cu un relief mai accidentat (la altitudini de 400-450 m), cu roci mai mult sau mai puțin bogate în CO3Ca, dar
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
caracterizează printr-un regim termic mai ridicat, precipitații atmosferice mai reduse, cu o evapotranspirație relativ mare și prin prezența depozitelor salifere și a apelor mineralizate. Pe lunca râului Bahlui precum și pe văile interioare mai mari (Buhalnița, Broscăria, Valea Mare), procesele pedogenetice sunt dominate de regimul hidrologic al cursurilor respective și de gradul de mineralizare a apelor lor. De altfel, luncile ocupă suprafețe relativ mici în zona colinară, unde apele acestor râuri (pâraie) nu sunt mineralizate. (Amenajamentului Silvic Hârlău, în 1995). 2
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
climă și vegetație oarecum diferite, oferă condiții de pedogeneză specifice și deci cu soluri diferite. Astfel, în depresiunea de contact Hârlău-Cotnari, s au format soluri, în majoritatea cazurilor molice (cernoziomuri), cu subtipurile salinizate și alcalizate. În zona colinară însă condițiile pedogenetice au condus la formarea solurilor caracteristice zonei forestiere. În această zonă substratul fiind relativ uniform, relieful a influențat evoluția solurilor prin expoziție, înclinare, un plus de precipitații și nu în ultimul rând prin alunecări de teren vechi sau noi. Pentru
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
întocmirii Amenajamentului Silvic Hârlău-Iași în 2005, au stabilit că cea mai mare suprafață, este ocupată de soluri din clasa argiluvisoluri (56 %), urmate de clasa cambisolurilor, cu un procent de 22%. În zona colinară înaltă din vest și nord vest, condițiile pedogenetice se caracterizează printr-un regim termic mai scăzut, cu precipitații mai abundente, cu o evapotranspirație mai redusă, pe alocuri, cu un relief mai accidentat (la altitudini de 400-450 m), cu roci mai mult sau mai puțin bogate în CO3Ca, dar
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de alterare, apă, aer, relief) și biotice (diferite forme de viață ca și resturi organice). În felul acesta, ca poziție în geosistem el este concomitent o componentă de tranziție între cele două sisteme naturale. Variabilitatea spațială a complexului de factori pedogenetici conferă o mare diversitate solurilor geosistemului. Prin fertilitatea lor naturală, solurile au fost profund integrate în existența societății umane. În egală măsură însă, valorificarea lor de către om implică și forme de suprasolicitare sau chiar de degradare. Aparent regenerabile, resursele de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
climatului, precum și de caracteristicile reliefului. În același timp, desăvârșirea personalității sale nu se realizează decât prin contribuția directă a elementelor sistemului biotic. Este solul, a cărui calitate definitorie fertilitatea nu se poate realiza decât prin interacțiuni complexe ale tuturor factorilor pedogenetici menționați. În sistemul biotic, comunitățile vii vegetale și animale, se grupează în asociații specifice, de tipul ecosistemelor. În cadrul acestora, interacțiunile reciproce se desfășoară în primul rând pe filiera de nutriție, acumularea de substanță vie fiind începută de plante. În egală
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
teren se realizează prin efectul cumulat al lucrărilor tehnice de stabilizare mecanică a terenului dar și prin alegerea și plantarea corespunzătoare a speciilor de arbori și arbuști cu sistem radicular bine ramificat, profund precum și a speciilor drajonate. Sub aspectul proceselor pedogenetice, spațiile verzi, prin stratul arborescent, cel arbustiv sau cel ierbos, produc mari cantități de resturi vegetale, fie la suprafața solului (litieră), fie în sol (rădăcini moarte). Acestea, prin descompunerea de către microorganisme, influențează pozitiv însușirile fizice și fertilitatea solului, fapt extrem de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
în situ; ... c) zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, științific, educațional, sanogen și recreativ; ... d) suprafețele din arealele agricole care conserva și/sau pot reface diversitatea biologică specifică, cu resurse genetice vegetale și animale de importanță ecologică, pedogenetica, economică și științifică, pentru ameliorarea speciilor cultivate și domestice, precum și pentru dezvoltarea biotehnologiilor; ... e) elementele și formațiunile naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice, pedologice și altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului natural; ... f) tipurile de habitate naturale, precum și
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
elementelor de mediu și producție vegetală. 3. Solurile 3.1. Repartiția teritorială a solurilor în raport cu condițiile naturale, evidentiindu-se solul (solurile) dominant (dominante) într-un sector sau altul, după tipul de teren dominant. În acest context se vor menționa procesele pedogenetice cu rol în starea de fertilitate a solurilor, care se vor încadra în rândul factorilor limitativi ai producției agricole în teritoriu. 3.2. Lista unităților de sol (UȘ) echivalentă cu legendă hârtii de soluri (suprafață în ha și %, culoarea, denumirea
NORME DE CONŢINUT din 28 mai 2002 pentru studiile pedologice elaborate în vederea realizării şi reactualizarii periodice a Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143976_a_145305]
-
humusului, va fi prezentată după următoarea structura: - vegetația lemnoasa; - vegetația ierboasa; - vegetația cultivata. 3. Solurile și caracteristicile acestora Vor fi prezentate în raport cu condițiile naturale și repartiția teritorială a acestora. Se vor menționa particularitățile solurilor determinate de condițiile, factorii și procesele pedogenetice. În lista de soluri (Legendă unităților de sol și caracterizarea lor - tabelul nr. 4) se vor prezenta unitățile de sol preluate din studiile pedologice, clasificarea solurilor făcându-se atât la nivel superior, cât și în categorii de nivel inferior conform
NORME TEHNICE din 15 mai 2002 de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144593_a_145922]
-
humusului, va fi prezentată după următoarea structura: - vegetația lemnoasa; - vegetația ierboasa; - vegetația cultivata. 3. Solurile și caracteristicile acestora Vor fi prezentate în raport cu condițiile naturale și repartiția teritorială a acestora. Se vor menționa particularitățile solurilor determinate de condițiile, factorii și procesele pedogenetice. În lista de soluri (Legendă unităților de sol și caracterizarea lor - tabelul nr. 4) se vor prezenta unitățile de sol preluate din studiile pedologice, clasificarea solurilor făcându-se atât la nivel superior, cât și în categorii de nivel inferior conform
NORME TEHNICE din 3 iunie 2002 de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144599_a_145928]
-
humusului, va fi prezentată după următoarea structura: - vegetația lemnoasa; - vegetația ierboasa; - vegetația cultivata. 3. Solurile și caracteristicile acestora Vor fi prezentate în raport cu condițiile naturale și repartiția teritorială a acestora. Se vor menționa particularitățile solurilor determinate de condițiile, factorii și procesele pedogenetice. În lista de soluri (Legendă unităților de sol și caracterizarea lor - tabelul nr. 4) se vor prezenta unitățile de sol preluate din studiile pedologice, clasificarea solurilor făcându-se atât la nivel superior, cât și în categorii de nivel inferior conform
ORDIN nr. 212 din 15 mai 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144592_a_145921]
-
N. (1993), Evoluția gândirii pedogeografice în România, St.și cerc.de geogr., t.XL. BARBU N. (1993), Romanian pedogeography, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXXVIII, s.geogr., 1992-1993. BARBU N. (1994), Pedogeografia românească realizări și perspective, "Factori și procese pedogenetice din zona temperată", vol.1, Iași. BARBU N. (1995), Considerații sintetice asupra solurilor cernoziomoide, Lucr.sem.geogr. "D.Cantemir", nr.11-12, 1991-1992, Iași. BARBU N. (1995), Contribuția profesorului N.Bucur la cunoașterea solurilor din România, rev."Cercetări agronomice din Moldova
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Rev. Académie Suisse du Vin", nr.32. BARBU N., COTEA V.V. (1994), Vignoble de Cotești. Écosystème, Rev. "Académie Suisse du Vin", nr.33. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU C. (1995), Sinteză pedogeografică preliminară asupra Carpaților Orientali, în "Factori și procese pedogenetice din zona temperată", vol.II, Iași. BARBU N., COTEA V.V. (1996), Vignoble de Ivești. Écosystème, Rev. "Académie Suisse du Vin", nr.34. BARBU N., COTEA V.V. (1997), Vignoble de Nicorești. Cadre naturel, Rev. "Académie Suisse du Vin", nr.35. BARBU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
nr.2. RUSU C., BARBU N., LUPAȘCU GH., TODERIȚĂ MARIA, BARBU ALEXANDRINA (1982), Solurile din Munții Tarcăului, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXVIII, s.II b. CHIȚU C., BARBU N., GEANANA M., ILIE I., BUZA M (1983), Factorii pedogenetici naturali, Geogr.României, vol.I, Ed.Acad.R.S.R. FLOREA N., BARBU N., ILIE I. (1983), Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate, Geogr.României, vol.I, Ed.Acad.R.S.R. RUSU C., BARBU N., LUPAȘCU GH., TODERIȚĂ MARIA (1984), Considerații pedogeografice asupra Masivului Giumalău, Lucr.Sem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]