53 matches
-
albiei minore a acestuia și au o alcătuire petrografică variabilă cu nisipuri și luturi loessoide. În ceea ce privește constituția petrografică a teraselor din bazinul hidrografic al Bahluiețului, acestea sunt alcătuite din nisipuri în bază și depozite de loess la partea superioară. Procesele pedogenetice sunt condiționate și de factorul geomorfologic prin două aspecte complementare: unul static, reprezentat prin altitudine (mai puțin semnificativ în cazul bazinului Bahluiețului), pantă și expoziție, iar celălalt dinamic, reprezentat prin natura și intensitatea proceselor geomorfologice actuale ce se desfășoară în cadrul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
vânate (mistreți, căpriori, iepuri) și care au atins cifra de 200-300 kg/an.Legistația acuală reglementează vânatul și pescuitul încât să nu afecteze fondul zoologic de bază. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). VIII. SOLURILE CARACTERISTICILE PEDOGEOGRAFICE Marea diversitate a factorilor pedogenetici a creat în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari un înveliș de sol complex. Principala trăsătură a învelișului de sol o constituie structura sa zonal etajată, condiționată de etajarea reliefului, climei, vegetației, la care se adaugă apa
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
întocmirii Amenajamentului Silvic Hârlău, în 1995, au stabilit că cea mai mare suprafață este ocupată de soluri din clasa argiluvisoluri (66%), urmate de clasa cambisolurilor, cu un procent de 22%. În zona colinară înaltă din vest și nord vest, condițiile pedogenetice se caracterizează printr-un regim termic mai scăzut, cu precipitații mai abundente, cu o evapotranspirație mai redusă, pe alocuri, cu un relief mai accidentat (la altitudini de 400-450 m), cu roci mai mult sau mai puțin bogate în CO3Ca, dar
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
caracterizează printr-un regim termic mai ridicat, precipitații atmosferice mai reduse, cu o evapotranspirație relativ mare și prin prezența depozitelor salifere și a apelor mineralizate. Pe lunca râului Bahlui precum și pe văile interioare mai mari (Buhalnița, Broscăria, Valea Mare), procesele pedogenetice sunt dominate de regimul hidrologic al cursurilor respective și de gradul de mineralizare a apelor lor. De altfel, luncile ocupă suprafețe relativ mici în zona colinară, unde apele acestor râuri (pâraie) nu sunt mineralizate. (Amenajamentului Silvic Hârlău, în 1995). 2
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
climă și vegetație oarecum diferite, oferă condiții de pedogeneză specifice și deci cu soluri diferite. Astfel, în depresiunea de contact Hârlău-Cotnari, s au format soluri, în majoritatea cazurilor molice (cernoziomuri), cu subtipurile salinizate și alcalizate. În zona colinară însă condițiile pedogenetice au condus la formarea solurilor caracteristice zonei forestiere. În această zonă substratul fiind relativ uniform, relieful a influențat evoluția solurilor prin expoziție, înclinare, un plus de precipitații și nu în ultimul rând prin alunecări de teren vechi sau noi. Pentru
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
întocmirii Amenajamentului Silvic Hârlău-Iași în 2005, au stabilit că cea mai mare suprafață, este ocupată de soluri din clasa argiluvisoluri (56 %), urmate de clasa cambisolurilor, cu un procent de 22%. În zona colinară înaltă din vest și nord vest, condițiile pedogenetice se caracterizează printr-un regim termic mai scăzut, cu precipitații mai abundente, cu o evapotranspirație mai redusă, pe alocuri, cu un relief mai accidentat (la altitudini de 400-450 m), cu roci mai mult sau mai puțin bogate în CO3Ca, dar
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
acarieni, spori de ciuperci, care accelerează putrezirea ciupercilor (MATEESCU și colab., 1970) (fig. 60 e). Familia Cecidomyidae cuprinde muștele cecid. Sun musculițe foarte mici, de 5 - 6 mm lungime, de culoare galben-portocalie, cu antene lungi de culoare roz, cu reproducere pedogenetică, în care dezvoltarea de la ou la adult este mult scurtată. În interiorul unei larve mamă se formează larve fiice ce încep să atace miceliul ciupercilor. Musca cecid - Heteropeza pygmea, familia Cecidomyidae Prezintă larve cu character fotocinetic (sunt atrase de lumină), apărute
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în care dezvoltarea de la ou la adult este mult scurtată. În interiorul unei larve mamă se formează larve fiice ce încep să atace miceliul ciupercilor. Musca cecid - Heteropeza pygmea, familia Cecidomyidae Prezintă larve cu character fotocinetic (sunt atrase de lumină), apărute pedogenetic. Larvele au 1,0 - 2,8 mm lungime și se hrănesc sugând conținutul miceliului sau al lamelelor basidiale ale ciupercilor. Adulții au 1 mm lungime, sunt de culoare portocalie, fiind greu de observant. Atacul principal este de larve, care după
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
teren se realizează prin efectul cumulat al lucrărilor tehnice de stabilizare mecanică a terenului dar și prin alegerea și plantarea corespunzătoare a speciilor de arbori și arbuști cu sistem radicular bine ramificat, profund precum și a speciilor drajonate. Sub aspectul proceselor pedogenetice, spațiile verzi, prin stratul arborescent, cel arbustiv sau cel ierbos, produc mari cantități de resturi vegetale, fie la suprafața solului (litieră), fie în sol (rădăcini moarte). Acestea, prin descompunerea de către microorganisme, influențează pozitiv însușirile fizice și fertilitatea solului, fapt extrem de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
greu circulabile. În satele răzășești de veche tradiție, lunca, islazul, pădurea și pășunea erau ale obștii și poartă până astăzi amprenta unor aspecte arhaice și urmele unui înalt grad de ruralitate (Bărboasa, Laz, Dealul Perjului, Taula, Onceștii Vechi). SOLURILE Factorii pedogenetici de o diversitate neobișnuită au influențat în această zonă un înveliș de sol complex. Pe suprafețe mari predomină molisoluri, iar pe dealurile mai înalte din est și vest, mai împădurite, întâlnim argiluvisoluri. Dintre molisoluri evidențiem: cernoziomuri, cernoziomuri cambrice, soluri cenușii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
etajului superior compus din elemente floristice subalpine și alpine cu specii de Juniperus și Tetraclinis. Solurile respectă legitățile dispunerii latitudinale și altitudinale. Zonele forestiere mai înalte sunt domeniul luvisolurilor albice, rendzinelor și podzolurilor. În regiunile litorale atlantice și est-mediteraneene, procesele pedogenetice de argilizare in situ au dat naștere cambisolurilor, iar procesele de eluviere argiloiluvială au creat luvisolurile, cele mai productive tipuri zonale de sol din spațiul arab, după solurile aluviale intrazonale din luncile Nilului și Eufratului. Acest element a generat densitățile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
în ueduri), Aristida, Cornulaca și Calligonum (între dune). În părțile mai înalte din Sahara (Hoggar, Tibesti) și din Arabia (Tuwaiq) se dezvoltă formațiuni arbustive cu Acacia flava, Salvadora persica, Olea laperini, Balanites egyptica ș.a. Învelișul pedologic este discontinuu șisubțire, procesele pedogenetice suntreduse sau lipsesc, iar pe întinse regiuni din Sahara și centrul Arabiei există suprafețe nesolificate, cu roca la zi, cu dune, barcane și inselberguri denudate, unde predomină yermosolurile roșietice, nefertile. În lungul uedurilor apar fluvisoluri subțiri pe care cresc pășunile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
capabile să întrețină o vegetație formată din specii xerofite provenite din savană aparținând genurilor Acacia, Commiphora, Solanum și plante suculente (Euphorbia, Aloe). Solurile caracteristice sunt seroziomurile, cu profil scurt, sărace în humus și cu fertilitate modestă, în care domină procesele pedogenetice de oxidare. Pe această zonă se suprapune,în liniimari,limita dintre comunitățile arabe și arabizate din nord și populațiile africane de culoare din sud. Acestea din urmă au reușit în evul mediu să-și constituie o serie de formațiuni statale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
savană uscată cu arbori spinoși de Acacia. Ecotopuri de savane se regăsesc pe arii restrânse, ca formațiuni azonale, la altitudini de 10002000 m. în munții Yemenului. Substratul edafic din savane este alcătuit din feralsoluri rodice sau plintice în care procesele pedogenetice intense de oxidare se derulează cu ciclicitate sezonieră. Sunt soluri cu o fertilitate potențială relativ ridicată, dar aprecierile asupra productivității lor sunt relative, din cauza modului diferit de punere în valoare, astfel că modul de valorificare determină densități agricole diferite, dar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
de alterare, apă, aer, relief) și biotice (diferite forme de viață ca și resturi organice). În felul acesta, ca poziție în geosistem el este concomitent o componentă de tranziție între cele două sisteme naturale. Variabilitatea spațială a complexului de factori pedogenetici conferă o mare diversitate solurilor geosistemului. Prin fertilitatea lor naturală, solurile au fost profund integrate în existența societății umane. În egală măsură însă, valorificarea lor de către om implică și forme de suprasolicitare sau chiar de degradare. Aparent regenerabile, resursele de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
climatului, precum și de caracteristicile reliefului. În același timp, desăvârșirea personalității sale nu se realizează decât prin contribuția directă a elementelor sistemului biotic. Este solul, a cărui calitate definitorie fertilitatea nu se poate realiza decât prin interacțiuni complexe ale tuturor factorilor pedogenetici menționați. În sistemul biotic, comunitățile vii vegetale și animale, se grupează în asociații specifice, de tipul ecosistemelor. În cadrul acestora, interacțiunile reciproce se desfășoară în primul rând pe filiera de nutriție, acumularea de substanță vie fiind începută de plante. În egală
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
N. (1993), Evoluția gândirii pedogeografice în România, St.și cerc.de geogr., t.XL. BARBU N. (1993), Romanian pedogeography, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXXVIII, s.geogr., 1992-1993. BARBU N. (1994), Pedogeografia românească realizări și perspective, "Factori și procese pedogenetice din zona temperată", vol.1, Iași. BARBU N. (1995), Considerații sintetice asupra solurilor cernoziomoide, Lucr.sem.geogr. "D.Cantemir", nr.11-12, 1991-1992, Iași. BARBU N. (1995), Contribuția profesorului N.Bucur la cunoașterea solurilor din România, rev."Cercetări agronomice din Moldova
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Rev. Académie Suisse du Vin", nr.32. BARBU N., COTEA V.V. (1994), Vignoble de Cotești. Écosystème, Rev. "Académie Suisse du Vin", nr.33. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU C. (1995), Sinteză pedogeografică preliminară asupra Carpaților Orientali, în "Factori și procese pedogenetice din zona temperată", vol.II, Iași. BARBU N., COTEA V.V. (1996), Vignoble de Ivești. Écosystème, Rev. "Académie Suisse du Vin", nr.34. BARBU N., COTEA V.V. (1997), Vignoble de Nicorești. Cadre naturel, Rev. "Académie Suisse du Vin", nr.35. BARBU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
nr.2. RUSU C., BARBU N., LUPAȘCU GH., TODERIȚĂ MARIA, BARBU ALEXANDRINA (1982), Solurile din Munții Tarcăului, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXVIII, s.II b. CHIȚU C., BARBU N., GEANANA M., ILIE I., BUZA M (1983), Factorii pedogenetici naturali, Geogr.României, vol.I, Ed.Acad.R.S.R. FLOREA N., BARBU N., ILIE I. (1983), Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate, Geogr.României, vol.I, Ed.Acad.R.S.R. RUSU C., BARBU N., LUPAȘCU GH., TODERIȚĂ MARIA (1984), Considerații pedogeografice asupra Masivului Giumalău, Lucr.Sem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și a redactat patru hărți pedologice. Activitatea de cercetare depusă dea lungul anilor s-a derulat în special în domeniile geografiei fizice, științei solului, geomorfologiei, ecologiei etc. Împreună cu profesorul doctor Ioan Hârjoabă a editat cinci volume denumite Factori și procese pedogenetice din zona temperată (1994, 1995, 1996, 1998, 1999). În anul 1998 a fost premiat de Academia Română cu premiul Gheorghe Munteanu Murgoci pentru lucrarea Depresiunea Cracău - Bistrița. Studiu pedogeografic. Din 1997 a fost expert în probleme de pedologie, membru al Societății
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
membru fondator (1997) și președinte al Consiliului de administrație al Fundației Academice pentru Studiul și protecția Solului Nicolae Bucur. În 2002 a inaugurat Stațiunea de Cercetări Geografice din Tulnici, județul Vrancea. A fost redactor responsabil la volumul Factori și procese pedogenetice din zona temperată, editată de Filiala Iași a Academiei Române și membru în redacția științifică a revistei „Soil Science. Journal of the Romanian National Society of Soil Science”, editată de Societatea Națională Română pentru Știința Solului. Recunoscut ca o personalitate cu
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
lacurilor, bălților și iazurilor face ca ihtiofauna să fie săracă în specii și număr. Numai prin iazuri trăiesc carasul, crapul, bibanul, oblețul, zvârluga, dar fără amenajări speciale nu se poate vorbi de pește de consum. Structura solului între principalii factori pedogenetici, cu implicații asupra diversificării învelișului de sol, menționăm relieful, rocile, apele și omul, care, în forme specifice, influențează structura solului. Așa, de exemplu, omul, prin activitatea sa directă (lucrări agricole, săpături pentru plantații și pentru alte obiective economico-sociale, folosirea îngrășămintelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
însoriți, implică temperaturi medii anuale in jur de 8,50C, insolație mai accentuată vara și umezeală relativ mai redusă decât în lunca Siretului. I.3. Solul Formarea solurilor din comuna Vorona a avut loc sub influența unui ansamblu de factori pedogenetici (de solificare) din care cei mai importanți sunt: clima; relieful; apa freatică și pedofreatică; rocile de solificare; vegetația; eluvierea-iluvierea; sărăturarea (salinizarea și alcalinizarea). Se diferențiază următoarele clase de sol: clasa cernisolurilor (soluri molice, cf. SRCS 1980), clasa luvisoluri (argiluvisoluri cf.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
specifică solurilor care nu au fost afânate prin lucrări) și secundară (revenirea la starea compactă a unor soluri inițial compacte și apoi afânate prin lucrări mecanice). După originea compactării se deosebesc: - soluri cu compactare naturală datorită unor factori sau procese pedogenetice; - soluri cu compactare artificială (antropică) cauzată de traficul exagerat al mașinilor agricole și care se accentuează pe măsura creșterii gradului de mecanizare. Pentru a avea o imagine mai clară asupra stării de așezare a solului (Stîngă N., 1978), a fost
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
de acutizare pe măsura creșterii gradului de mecanizare. Intensitatea tasării de origine antropică depinde de o serie de factori referitori la sol sau la sistemul de mașini agricole. Tasarea naturală se datorează fie unor procese, fie unor factori de natură pedogenetică. Cel mai răspândit proces de tasare naturală este întâlnit în cazul solurilor argiloiluviale, a luvisolurilor și este specific solurilor brune luvice atunci când se tasează foarte puternic mai ales orizonturile inferioare. FACTORII CE CONTRIBUIE LA MĂRIREA INTENSITĂȚII TASĂRII ARTIFICIALE a. Factori
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]