111 matches
-
ÎI - BIJLAGE ÎI - ANEXO ÎI -LIITE ÎI - BILAGA ÎI - ANEXĂ ÎI Especies Estado miembro kg Arter Medlemsstat Arten Mitgliedstaat Species Member State Espèces État membre Specie Stato membro Soorten Lid-Staat Espécies Estado-membro Lajit Jäsenmaa Arter Medlemstaat Specia Statul membru Quercus pedunculata Ehrh. A 3 000 D 30 000 Quercus sessiliflora Sal. A 2 000 D 60 000 ANEXO III - BILAG III - ANHANG III - ΠΑΡΑΡΤΗΜΑ III - ANNEX III - ANNEXE III - ALLEGATO III - BIJLAGE III - ANEXO III -LIITE III - BILAGA III - ANEXĂ ÎI
jrc2972as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88127_a_88914]
-
III - BIJLAGE III - ANEXO III -LIITE III - BILAGA III - ANEXĂ ÎI Especies Estado miembro kg Arter Medlemsstat Arten Mitgliedstaat Species Member State Espèces État membre Specie Stato membro Soorten Lid-Staat Espécies Estado-membro Lajit Jäsenmaa Arter Medlemstaat Specia Statul membru Quercus pedunculata Ehrh. UK 5 000 Quercus sessiliflora Sal. UK 5 000 1 JO 125, 11.07.1966, p. 2326/66. 2 JO L 87, 17.04.1971, p. 14.
jrc2972as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88127_a_88914]
-
forestier - se utilizează clasele de producție relative, corespunzătoare sistemului românesc din biometria forestieră; ... b) specia forestieră majoritară, existentă în compoziția arboretului evaluat - speciile existente în fondul forestier din România se includ în 8 grupe: 1. rășinoase, 2. fag, 3. stejar pedunculat și gorun, 4. alte quercinee și diverse specii de esență tare, 5. diverse specii de esență moale, 6. salcâm, 7. sălcii și plopi indigeni, 8. plopi euramericani; ... c) vârsta medie a arboretului - din considerente de ordin practic, diferențierea se face
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161594_a_162923]
-
pentru nisipuri: salcâm, glădiță, dud, ulm de Turchestan, soforă, mălin american, iar ca arbuști - soc, sălcioară, arțar tătăresc, corcoduș, păducel, cătină roșie, scumpie (pentru rândurile marginale); - pentru terenurile cu soluri cernoziomice și alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roșu, stejar pedunculat, salcâm, glădiță, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior soc, arțar tătăresc, păducel; pentru rândurile de margine se recomandă corcoduș, cătină roșie, cireș, zarzăr, mălin american, vișin turcesc etc. Necesarul de puieți: 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159655_a_160984]
-
din Cephalanthero-Fagion; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9160 Păduri subatlantice și medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; ─���───────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9180 * Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9190 Păduri acidofile de stejar pedunculat (Quercus robur) pe psamosoluri; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────���───────── 91D0 * Turbării cu vegetație forestiera; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); ────────────────────────────────────────────────────────────��────────────────── 91F0 Păduri riparlene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189474_a_190803]
-
Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8240 Grohotiș și lespezi calcaroase; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8310 Grote neexploatate turistic; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9110 Păduri tip Luzulo-Fagetum; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9130 Păduri tip Asperulo-Fagetum; ────────────────────���────────────────────────────────────────────────────────── 9140 Păduri subalpine medioeuropene cu Acer și Rumex arifolius ; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9150 Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion; ────────────────────────────────────────────────────���────────────────────────── 9160 Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medioeuropean și cu Carpinion betuli; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9170 Stejăriș cu Galio-Carpinetum; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9180 *Păduri de pantă, grohotiș sau ravene cu Tilio-Acerion; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9190 Stejăriș bătrân acidofil al câmpurilor nisipoase cu Quercus robur; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91BO Pădure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188904_a_190233]
-
Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8240 Grohotiș și lespezi calcaroase; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8310 Grote neexploatate turistic; ─────────────────────���───────────────────────────────────────────────────────── 9110 Păduri tip Luzulo-Fagetum; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9130 Păduri tip Asperulo-Fagetum; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9140 Păduri subalpine medioeuropene cu Acer și Rumex arifolius ; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9150 Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9160 Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medioeuropean și cu Carpinion betuli; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9170 Stejăriș cu Galio-Carpinetum; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9180 *Păduri de pantă, grohotiș sau ravene cu Tilio-Acerion; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9190 Stejăriș bătrân acidofil al câmpurilor nisipoase cu Quercus robur; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91BO Pădure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205543_a_206872]
-
decidua Mill. - kg", la rubrica corespunzătoare Franței, numărul "300" se înlocuiește cu "315"; 13. în coloana intitulată "Pinus nigra Arnold", liniuțele corespunzătoare Franței se înlocuiesc cu "20" la kg, respectiv cu "BG (Kunstendil)" la proveniență; 14. în coloana intitulată "Quercus pedunculata Ehrh.", liniuțele corespunzătoare Irlandei se înlocuiesc cu "3 000" la kg, respectiv cu "EC (IRL/OEP)" la proveniență; 15. în coloana intitulată "Quercus sessiliflora Sal. - kg", la rubrica corespunzătoare Danemarcei, numărul "113 000" se înlocuiește cu "142 000"; 16. în
jrc5573as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90743_a_91530]
-
al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, după caz. Articolul 37 Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta schemă. Anexa 2 la schemă Listele speciilor forestiere de arbori și arbuști utilizate în lucrările de împăduriri *Font 9* - Stejar pedunculat (Quercus robur) │ - Salcie albă (Salix alba) - Stejar pufos (Quercus pubescens) │ - Salcie căprească (Salix caprea) - Stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora)│ - Salcie plesnitoare (Salix fragilis) │ │- Cer (Quercus cerris) │ - Salcâm (Robinia pseudoacacia) │ │- Gârniță (Quercus frainetto) │ - Glădiță (Gleditsia triacanthos) - Păducel (Crataegus monogyna) │- Sălcioară (Eleagnus angustifolia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273832_a_275161]
-
canina) - Pațachină (Rhamnus frangula) │ │- Călin (Viburnum opulus) │- Jneapăn (Pinus mugo) - Liliac (Syringa vulgaris) │- Vișin (Prunus cerasus) │ │- Cătină albă (Hippophae rhamnoides) Lista speciilor forestiere de arbori și arbuști utilizate în lucrările de împăduriri, │ │ pentru realizarea de perdele forestiere de protecție - Stejar pedunculat (Quercus robur) │- Tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos) - Stejar pufos (Quercus pubescens) │- Oțetarul roșu ( Rhus typhina) - Stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) - Sălcioară (Eleagnus angustifolia) │ │- Cer (Quercus cerris) │- Jugastru (Acer campestre) - Paltin de munte (Acer pseudoplatanus) │- Liliacul (Syringa vulgaris) │ │- Tei argintiu (Tilia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273832_a_275161]
-
robori-petraeae sau Ilici-Fagenion) DE 9130 Păduri de fag (Asperulo-Fagetum) DE, SE 9140 Păduri de fag subalpine medio-europene cu Acer și Rumex arifolius DE 9150 Păduri de fag medio-europene dezvoltate pe sol calcaros (Cephalanthero-Fagion) AT, DE, FR 9160 Păduri de stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medio-european de stejar sau de stejar și carpen (Carpinion betuli) DE 9170 Păduri de stejar și carpen cu Galio-Carpinetum DE 9180 * Păduri de pantă, grohotiș și ravene cu Tilio-Acerion DE, SE 9190 Păduri acidofile de stejar
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
din Cephalanthero-Fagion; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9160 Păduri subatlantice și medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9180 * Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9190 Păduri acidofile de stejar pedunculat (Quercus robur) pe psamosoluri; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91D0 * Turbării cu vegetație forestiera; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91F0 Păduri riparlene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
Articolul 1 Se majorează vîrstele și diametrele de tăiere ale arborilor din speciile gorun și stejar pedunculat, apte să producă bușteni pentru furnire estetice, potrivit anexei * la prezentul decret, care înlocuiește prevederile punctelor 5 "codru" și 6 "codru" din anexă nr. 4 la " Programul național pentru conservarea și dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010 ", adoptat prin Legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106531_a_107860]
-
unor suprafețe de maximum 35 mii hectare, din care 20 mii hectare păduri de gorun de clasă I de producție, 10 mii hectare păduri de gorun de clasa a II-a de producție și 5 mii hectare păduri de stejar pedunculat de clasă I de producție. În cadrul acțiunii de reamenajare a pădurilor, Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții va lua măsuri, începînd cu anul 1978, pentru delimitarea suprafețelor prevăzute la alin. 1 și stabilirea lucrărilor de gospodărire necesare în aceste
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106531_a_107860]
-
estetice. Articolul 3 Posibilitatea anuală a pădurilor, prevăzută în " Programul național pentru conservarea și dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010 ", se diminuează începînd cu anul 1981 cu 115 mii mc, din care 70 mii mc gorun, 10 mii mc stejar pedunculat și 35 mii mc alte foioase. Comitetul de Stat al Planificării va asigura elaborarea indicatorilor proiectului planului național unic de dezvoltare economico-socială pe anii 1981-1985, în corelare cu prevederile alin. 1. Articolul 4 În pădurile tinere, neajunse la exploatare, se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106531_a_107860]
-
și spre sud-vest la Voinești, Țibana, Țibănești, si mai departe în județul Vaslui la Todirești (unde se termină în DN15D). Pe teritoriul comunei se găsește și Pădurea Uricani, arie protejată de tip forestier unde sunt ocrotite speciile de gorun, stejar pedunculat și tei argintiu. Comună Miroslava are o climă temperat continentală de tranziție, specifică pentru Europa centrală, cu patru anotimpuri distincte, primăvara, vara, toamna și iarna. Diferențele locale climatice se datoresc mai mult altitudinii și latitudinii, respectiv mult mai puțin influentelor
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri (Pădurea Letea și Pădurea Caraorman) alcătuite din arbori (stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm), arbusti (zălog, cătină roșie) și plante agățătoare (hamei, curpen). La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice (meridional-continentale și xero-mezofile) din specii rare printre care unele protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
de lavă și excavații naturale. 6. Habitate de pădure Păduri bătrâne caducifoliate naturale hemiboreale bogate în epifite; Pășuni împădurite; * Păduri mlăștinoase caducifoliate; Păduri tip Luzulo-Fagetum; Păduri tip Asperulo-Fagetum; Păduri subalpine medioeuropene cu Acer; Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion; Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medioeuropean și cu Carpinion betuli; Stejăriș cu Galio-Carpinetum; * Păduri de pantă, grohotiș sau ravene cu Tilio-Acerion; Stejăriș bătrân acidofil al câmpurilor nisipoase cu Quercus robur; Pădure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia; * Turbării împădurite; * Păduri aluviale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135982_a_137311]
-
medie, sunt 11 zile pe an cu vânt cu viteza de peste 80 de km/h. Presiunea atmosferică este de 748,2 mmHg. Vegetația de odinioară a localității Tătărani a fost aceea a unei păduri de câmpie, în care predomină stejarul pedunculat (Quercus robur), alături de alte varietați de stejar și gorun. Pădurea permitea dezvoltarea unui strat de arbuști, ca și a unei bogate varietăți mărunte de vegetație. Fauna a fost inițial a unei păduri de câmpie. Pe măsura dezvoltării așezării, animalele sălbatice
Tătărani, Prahova () [Corola-website/Science/301740_a_303069]
-
aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) se întinde pe o suprafață de 26 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă împădurită cu rol de protecție pentru arborete din specia de stejar pedunculat ("Qercus robur" - cu vârste de peste 150 de ani și înălțime de cca. 35 de m), mediu prielnic de cuibărire pe perioada verii a unei comunități păsări migratoare din specia stârcu cenușiu ("Ardea cinerea"). La nivelul ierburilor, primăvara înflorește lalea pestriță
Pădurea Bavna () [Corola-website/Science/324800_a_326129]
-
Podișului Moldovei; prezintă temperaturi medii anuale de cca. 9°C, cu valori medii ridicate în luna Iulie (19-20°C). Vegetația spontană, aparține subetajului gorunului la limita Vestică a regiunii, iar în rest șleaurilor de deal, care includ alături de gorun, stejarul pedunculat, cerul, jugastrul, frasinul, unii arbuști (sânger, păducel) și plante erbacee. Pădurile au fost defrișate pe mari întinderi, de-a lungul timpului, fiind înlocuite de silvostepa secundară.
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
mici pe porțiunea aparținând văii Lonei. Fondul forestier al zonei este alcătuit mai ales din specii de stejari sud-europeni, cer ("Quercus cernis") și gârniță ("Quercus frainetto") până la altitudinile de 350 m. La altitudinile superioare se întâlnesc mai ales gorunul, stejarul pedunculat ("Quercus robur"), fagul, frasinul, arțarul țărănesc ("Acer tataricum"), ulmul. Mai sunt prezente, în proporție mai redusă, plopul, aninul negru, salcia, aninul alb, socul negru, alunul, păducelul, măcieșul, cornul ș.a. Fauna este compusă din specii cum ar fi pisica sălbatică ("Felix
Comuna Dăbâca, Cluj () [Corola-website/Science/299173_a_300502]
-
bisexuate, grupate în cime glomerulare. Fructele sunt samare sau achene. Genul "Ulmus" are florile dispuse pe lăstarii din anii precedenți și apar înainte de înfrunzire (februarie-martie). Polenizarea este entomofilă, iar fructul o monosamară. U. laevis Pall (velnișul) are samare emarginate, lung pedunculate și ciliate pe margini. "U. glabra" Huds. (ulmul de munte) are samara subsesilă și îngustată la ambele capete. La speciile genului "Celtis" florile apar pe lăstarii din anul în curs, odată cu frunzele, iar fructul este o drupă. "C. glabrata" Stev
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
răspîndire. Amenții masculi sunt lacși și penduli. Fiecare floare femelă este înconjurată de un involucru care se transformă în cupă, acoperind partial o achenă elipsoidală (numită popular ghindă). În România sunt 9 specii, mai frecvente fiind : "Q. robur" L. (stejar pedunculat), cu frunze aproape sesile și cu ghinde pedunculate; "Q. petraea" (Matt.) Liebl. (gorun), cu frunza scurt pețiolată (1,5-3 cm.) și cu ghinde sesile sau foarte scurt pețiolate; "Q. pubescens" Willd. (stejar pufos), cu lujerii anuali pubescenți, cu frunze pețiolate
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
floare femelă este înconjurată de un involucru care se transformă în cupă, acoperind partial o achenă elipsoidală (numită popular ghindă). În România sunt 9 specii, mai frecvente fiind : "Q. robur" L. (stejar pedunculat), cu frunze aproape sesile și cu ghinde pedunculate; "Q. petraea" (Matt.) Liebl. (gorun), cu frunza scurt pețiolată (1,5-3 cm.) și cu ghinde sesile sau foarte scurt pețiolate; "Q. pubescens" Willd. (stejar pufos), cu lujerii anuali pubescenți, cu frunze pețiolate și cu solzii cupei ovați pînă la lanceolați
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]