360 matches
-
2 manipulant mărfuri 7 motostivuitorist 2 măturător stradă 1 mânuitor decor 1 montator subansamble 6 montator aparataj electric 1 montator telecomunicații 9 muncitor necalificat 48 operator calculator 6 operator confecții 7 operator mase plastice 2 optician 1 ospătar (chelner) 3 peisagist floricultor 1 pictor 2 preparator mase ceramice 2 presator produse ceramice 3 recepționer hotel 1 regizor scenă 1 reprezentant tehnic comercial 1 salubrizor 2 sculer-matrițer 1 sculptor în lemn 2 spălător vehicule 1 șlefuitor-lustruitor 1 șofer autobuz 1 șofer autocamion
Agenda2006-33-06-01-brsa muncii () [Corola-journal/Journalistic/285114_a_286443]
-
a criticii literare însă, motivul pentru care comparațiile nu-și au rostul e altul. Inutil să mai spun aici care. P.S. N-aș putea să nu menționez, măcar într-un Post Scriptum, că ilustrația copertei, bucolică în esență, aparține unui peisagist american mort la începutul secolului trecut, pe numele său Winslow Homer. Dacă alegerea a fost întâmplătoare, promit să retrag aceste câteva rânduri!
Naivii și sentimentalul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4264_a_5589]
-
că-și duce melancolia pe brațe aidoma unui copil handicapat care „vrea la oliță”, pe cînd viața „geme în jur neștiută”, asemenea unei galere cu vîslași care „trag la rame unii împotriva altora”. În momentele de relativă acalmie, devine un peisagist al unei ierni ce-și resoarbe asprimile în notații familiare. Nu e decît un armistițiu suspect prin chiar stilizarea voit „cuminte” de care face uz: zburătoarele negre ce scurmă după fărîmituri, mîinile înroșite de frig, fumurile ce ies din coșurile
O partitură a solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4270_a_5595]
-
duce pe brațe melancolia aidoma unui copil handicapat care „vrea la oliță”, pe cînd viața „geme în jur neștiută”, asemenea unei galere cu vîslași care „trag la rame unii împotriva altora”. În momentele de relativă acalmie, se manifestă ca un peisagist al unei ierni ce-și resoarbe asprimile în notații familiare. Nu e decît un armistițiu suspect prin chiar imaginea „cuminte” de care se face uz: „Iată-ne din nou în gerul Bobotezii/ se lasă seara odată cu pîlcul acesta de zburătoare
O partitură a solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4472_a_5797]
-
neomologate sunt și ele o alternativă pentru turistul sosit în vacanță la Breaza. Bijuteria turistică a statiunii a devenit clubul de golf ”Lac de Verde” care atrage elitele financiare, dornice să facă mișcare într-un cadru natural supus de arhitecții peisagiști unei ”operații estetice” foarte reușite. Aici este un colț de Occident. Investitorul a realizat aici un teren de golf pe o suprafață ce depășește 5000 m2. Există, de asemeni, în prezent, finisate 2 poduri, unul de beton și altul din
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Simona Vasilache O țară văzută de un scriitor. El alb, ea neagră. Filmul iubirii lor are nenumărate, amestecate culori, puse, cu gustul unui peisagist, într-o carte-album de călătorie: Abisinia, de Mihai Tican Rumano, ediția a doua (prima apăruse la Cugetarea, în același an), Cartea Românească, 1935. Prefața lui Radu D. Rosetti n-are nimic dintr-un cuvînt înainte și totul dintr-o recunoaștere
Alb-negru by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8798_a_10123]
-
nefaste a "realismului socialist", Emil Giurgiuca nu a mai publicat nici un volum, timp de douăzeci de ani. Abia în 1964 se reafirmă cu volumul Poemele verii. Personalitatea poetului era definită astfel de Eugen Simion: "Emil Giurgiuca e, înainte de toate, un peisagist, în formele mai noi pe care le cunoaște această veche specie literară. Pastelul contemporan nu se mai mulțumește să reproducă natura, ci vrea să o interpreteze. Peisajul devine în acest caz o metaforă a vieții interioare, un cadru în care
Destinul unui poet by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9820_a_11145]
-
covoare scumpe, în timp ce glasul clopotelor zbuciumau văzduhul și cele patru turnuri de alături, din ograda Cornescului, trăsneau cu vuiet mare, vestind bucuria sărbătorilor mult necăjiților și răbdătorilor noștri străbunici!..." Grădina Cișmigiu, și ceea ce ochiul lui Carl Friedrich Wilhelm Meyer, arhitect peisagist vienez, a făcut din ea, a stîrnit admirația lui Filimon, a lui Ghica. Destinul a vrut ca talentatul aranjor de echilibre horticole, chemat la Constantinopol pentru a grădinări seraiurile sultanului, să moară în România, probabil de febră tifoidă, înainte să
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
linia unui vas, a unui zid sf??at, a unei pergole, toate m??c?ț?la fel ca o minunat?privelite impetuoas? dar c?d ambele se combin? atunci este raiul pe p??ț " (s.m.). Regina se relev?că o peisagist? mai ales a locurilor s?bâtice, ca cele din Muntenegru, i că o bun?observatoare a chipurilor umane i a obiceiurilor specifice. ?semn?ile ei de c??orie se transform?adesea ? reportaje vii, demne de tot interesul. ? afar?de cai
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
cu deștele.)" Acesta e Bucureștiul pîntecului, borta cu mirosuri îmbietoare și cu oameni care trăiesc ca să "se respecte". Celălalt, cu încurcate cărări ale spiritului, e cîntat pe altă coardă. Una care amestecă o ironie tare, dublu distilată, cu tandrețuri de peisagist. Bunăoară: "La București, nu se iubește în două locuri la fel. Altfel se iubește în Cișmigiu, altfel în Parcul Carol, altfel în Parcul Ioanid." Implicit, altfel se iubește viața. Cișmigiul conduce detașat la sinucideri, pe cînd în Parcul Ioanid nu
Orașe care au fost by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9736_a_11061]
-
Cântecul marilor regrete), un poem în versuri regulate de mare întindere care descrie fuga lui Tang Xuanzong și moartea concubinei sale preferate, Yang Guifei (Yang Kouei-fei), de asemenea Wang Wei, poet, pictor și muzician, Meng Haoran (Meng Hao-jan), mare poet peisagist, Du Mu (Tou Mou) sau Yuan Zhen. Dinastia Song În anul 960 e.n., cel care avea să devină primul împărat al dinastiei Song, Zhao Kuangyin, a declanșat o serie de revolte armate în localitatea Chenqiao, în urma cărora a preluat puterea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
unul dintre urmașii familiei imperiale a dinastiei Song de Sud, face excepție de la regulă, el având acces la mari demnitari ai dinastiei Yuan. Acest caligraf de excepție s-a specializat în picturile cu cai, dar a fost și un mare peisagist. Original și sensibil, nu picta pentru curte, ci pentru propria-i plăcere. Dinastia Ming În anul 1368 urcă pe tron Zhu Yuanzhang, care pune bazele dinastiei Ming. Cunoscut în istorie ca împăratul Ming Taizu (adică primul împărat al dinastiei Ming
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
se uită la hainele cam jerpelite ale individului. — Cumpăr și vînd, răspunse acesta, ghicindu-i gîndul. SÎnt Îmbrăcat În haine de lucru. Știți, cărțile sînt pline de praf. — Vă interesează cărțile vechi? — Specialitatea mea e literatura horticolă. Mai ales arhitecții peisagiști din veacul al XVIII-lea. Mă numesc Fullove și locuiesc În Battersea, pe Fulham Road. Și aveți clienți destui? — Mai mulți decît vă Închipuiți, răspunse el, desfăcîndu-și larg brațele și alungînd vrăbiile, ca pe niște copii cu care se jucase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
să publice prin 1947 aceste două volume, rămase inedite. Privind retrospectiv, Liviu Grăsoiu distinge câteva trepte, fiecare cu specificul ei, în evoluția liricii lui V. Voiculescu: debutul, cu primele volume. Poezii (1916) și Pârgă (1921) ar pune în lumină un peisagist dintre cei mai inspirați, volumul Destin (1933) ar constitui o contrapondere prin inefabilul muzical, pentru ca volumul întrezăriri (1939), ultimul apărut în timpul vieții autorului, să fie unul meditativ. De asemeni, criticul nu-l ignoră pe Voiculescu, poet al copiilor și pe
Un devotat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7544_a_8869]
-
Crișan Andreescu Un peisagist german, în urmă cu 20 de ani, a descoperit o formă ciudată în mijlocul unei păduri ce era vizibilă doar din avion. De atunci, au mai fost descoperite în Germania asemenea forme realizate cu ajutorul copacilor. Cu peste 20 de ani în
Misterul din pădurile Germaniei, descoperit după zeci de ani by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63862_a_65187]
-
să le reparăm singuri. Două fețe deja au plecat din cauza că nu au vrut să împartă cameră cu bărbați necunoscuți.” Deși ofițerii de mediu și sănătate au declarat că toaletele și dușurile “sunt puțin probabil să fie adecvate” și arhitecții peisagiști arată că “aranjamentele de dormit sunt înghesuite”, consilierii au decis ca, din cauza cazării temporare, preocupările legate de locuințe și bunăstarea lucrătorilor, nu au motive justificate pentru a refuza permisiunea de planificare. Orice cazare în care mai mult de 2 adulți
Vezi condițiile de viață ale muncitorilor din Satul Olimpic din Londra () [Corola-journal/Journalistic/57871_a_59196]
-
care cercetătorul literar se cuvine să se aplece cu antenele în vibrație îl reprezintă revelația că - împotriva a ceea ce credea un N. Davidescu (dar nu numai) privitor la lipsa de organ a lui Caragiale pentru natură - el este, adesea, un peisagist remarcabil. Oarecari argumente în acest sens a adus la vremea cuvenită Șerban Cioculescu, dintre exemplifică rile sale lipsind, însă, în chip surprinzător, pasajele descriptive de mare frumusețe și forță de sugestie din O reparație și din Poetul Vlahuță, de pildă
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
ca laitmotiv trecerea timpului reprezintă sunetul specific al prozei lui Mircea Pora. În siajul unui Radu Petrescu și, mai recent, al lui Alexandru Vlad (scriitor din aceeași generație, optzecistă, autorul romanului Ploile amare), scriitorul timișorean este un fin așa-zicând peisagist, atent la mișcările meteorolgice și de natură, care condiționează, la rândul lor, stările sufletești. Ar fi interesant de notat și faptul că atenția subtilă îndreptată către elementele de natură, însoțită și de finețe stilistică, se oprește întrucâtva la acești scriitori
Tribulațiile melancolice ale unui „turist al toamnei“ by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3583_a_4908]
-
lui Cassius Dio în Parcurs) „n-avea răbdare decât pentru dialoguri. Cum începea o descriere, cum dădea pagina. Seara se foia și n-avea astâmpăr”. M.G. are pasiuni de cartograf și arpentor, paranteze de sociolog și dascăl, nu de pictor peisagist ori portretist. Cum arată personajele nu e de primă importanță, nici lucrurile „nu vorbesc” sau, oricum, nu sunt guralive. Importante sunt situarea, harta pe care evoluezi de bună voie ori împins de condiționări exterioare și relaționărilede care ești în stare
Parcursuri și relaționări by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3655_a_4980]
-
lumea picturii nu știm. Știm doar că în universul domestic al livrescului Sadoveanu, pictura își găsea cu greu locul, "Conu Mihai" neavând "antene" pentru lumea zugrăvită pe pânză. Lucru paradoxal, dacă ne gândim că el a fost cel mai mare "peisagist cu slova" din literatura română și, poate, unul din cei mai sensibili din literatura universală, înregistrând cu finețea și acuitatea unui pictor impresionist cele mai subtile vibrații ale culorii și luminii. Și totuși, la "curtea" de la Copou s-au perindat
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
dar cu o elongare, cu o stilizare a chipurilor, ce amintește de Modigliani. A pictat foarte puține naturi statice, dovedind aceeași preocupare de a pune într-o relație armonioasă obiectele ce compun aceste lucrări. A fost însă cu precădere un peisagist. Lucrările sale, având un soi de calm de factură clasică, degajă o melancolie discretă ce dă pânzelor o dimensiune meditativă, gravitate și profunzime. Căci rafinat estet, cum a fost, de bună seamă, Dimitrie Sadoveanu, el a avut o viziune melancolică
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
homerizant, că n-ar fi, ca structură, un primitiv, ci un orășean care mimează rusticitatea. Accentul e pus (cred cam în exces) pe sufletul lui de civilizat. Criticul remarcă foarte bine spectacolul autorului, autorul ca personaj, înrudirea lui cu Odobescu: peisagist pasionat, spirit cultivat umanistic, frecventele aluzii mitologice și greco-latine, umorul livresc, dar și ca efect al amestecului de naturism și erudiție. Putem să nu fim de acord cu Vladimir Streinu atunci când afirmă poate prea tranșant lipsa de vocație scriitoricească a
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
de pe bulevard. Colțos încadra tablourile și după ce le punea rame le punea în vitrine pentru reclamă lui și pentru satisfacția noastră care veneam să ne spălăm ochii privind tablourile sale, fiind nu numai un bun portretist, dar și un mare peisagist. Îmi aduc aminte că s-a străduit să ne insufle și nouă această pasiune, dar în afară de Duci Pârvu și Nelu Cretu care erau buni la toate, numai Petrică Predoiu avea cu adevarat talent la desen. Toți credeam că va face
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
interpretarea. Nu avem în fața ochilor simple fotografii, ci tablouri veritabile: în tușele realizate cu îndemânare sunt introduse ingredientele atitudinii și filozofiei autorului. Ștefan Baciu nu e un receptor pasiv al farmecului bucureștean, distribuit în seturi de ilustrate colorate, ci un peisagist cu personalitate, manifestă în unele versuri și discretă în altele. Volumul începe cu o invocație/ dedicație făcută urbei, iubită și urâtă în egală măsură, ca în orice dragoste cu năbădăi: "Cât te urăsc, orașul meu iubit,/ Cât te râvnesc, când
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
celebru. Ciudatul pictor a fost considerat un poet vizionar, un artist al sublimului, un plastician virtuos, o enigma... Tablourile sale combina viziuni remarcabile asupra lumii și se bucura de apreciere, chiar daca uneori rămânem Întrebători și Îngândurați În fata lor. Simbolist, peisagist, portretist, realist magic, surrealist la urma urmelor, el a trecut prin viata lăsând o semnătură originala În arta secolului douăzeci. Tragediile antice și dramele teatrale din ziua de azi incită oamenii să plângă, să-și descarce preaplinul emoțiilor. Femeile se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]