138 matches
-
nume (suprimată de cenzură după șapte numere). Sub pseudonimul Felix Anadam îi apărea acum placheta Aritmetică Caiet juvenil de tatonări lirice (1941) incluzând paisprezece poeme. Deși pregătit pentru tipar din 1943, volumul Libertatea de a trage cu pușca (titlu inițial Pelagra) e interzis; va fi lansat în 1946, cu sprijinul lui Petru Comarnescu. Conducător de reviste (la Cluj și Iași), în 1968-1970 era prim-redactor la "România literară", de unde s-a retras din considerente ideologice. Între Libertatea de a trage cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sau la Jules Laforgue nu rezistă. În erotica atât de personală din Furtună în Marea Serenității pare să fi lăsat urme Ion Vinea (nominalizat într-un fragment Despre certitudini): persistă amintirea Ioanei lui Vinea, fata care "nu știe ceti"; în Pelagră se aud vagi ecouri din Tristan Tzara: "Ți-am spus "Violaine" și tu nu ești "intelectuală" / și nu-nțelegi capriciul meu pedant și citadin". Într-un Madrigal răsturnat, o melancolie difuză, în modul unui Constant Tonegaru, înclină spre lamento: "Ai
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
neavând cu ce plăti și fiind notați Într-o condicuță. Când vine ajutorul social, plătesc datoria și pot continua. Doctorul Covic crede că alcoolismul este consecința sărăciei materiale și socioculturale. Oamenii n-au repere, nu văd remedii, sunt descurajați. Și pelagra a fost o boală a sărăciei, și malaria o boală a mizeriei economice și sociale, dar au fost Învinse. Dacă vrem cu adevărat, se poate. Dar avansul alcoolismului nu-i de azi, de ieri, e de mai de mult (vezi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de reforma agrară din 1945, care a avut mai mult un caracter politic, propagandistic, decât unul economic. Desigur, sunt nostalgici interbelici care, interesați, idilici și mioritici, așa zișii intelectuali reproducători, l-au văzut pe țăranul român „zburdând” pe la sate, uitând pelagra, analfabetismul, lipsa de igienă și cultură. Din istoria bimilenară a poporului român, țăranul nu a fost stăpân individual pe pă mânt, proprietar deplin, cu titlu de proprietate, decât timp de 98 de ani, de la reforma lui Cuza până la cooperativizarea agriculturii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
alimentație. Treptat aceste alimente vor deveni principala sursă de hidrocarbonate. Atât de răspândită a devenit cultura porumbului, de exemplu, Încât alimentația unilaterală cu mămăligă va fi legată multă vreme de evoluția endemică a unei boli carențiale cunoscută sub numele de pelagră, sau boala celor trei D (diaree, dermatită, demență) care făcea ravagii În populația rurală, cauzată fiind de lipsa unei vitamine esențiale În metabolismul proteic și anume niacina (vitamina B3, sau PP - pelagro-preventivă). Totuși cantitatea mică de proteină (vegetală) pe care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
divorțialității, creșterea vârstei la căsătorie etc, toate cu impact asupra natalității. 3. Medicina și sănătatea publică: Aplicarea progreselor medicinii și generalizarea asistenței medico-sanitare au modificat profund morbiditatea și mortalitatea, contribuind decisiv la creșterea duratei medii de viață. Boli ca malaria, pelagra, tifosul exantematic, febra tifoidă, difteria, poliomelita, holera, au devenit istorie. Pe lângă schimbarea radicală a profilului morbidității la fel de semnificativ a fost impactul asupra mortalității infantile, care s-a redus de peste 10 ori, contribuind astfel la creșterea speranței de viață la naștere
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
starea de sănătate a poporului era incomparabil mai bună pentru că; 1. populația era În creștere - astăzi descrește, 2. țăranul se hrănea mai bine și muncea mai puțin - astăzi muncește mai mult și se hrănește mai prost și 3. frigurile palustre, pelagra, angina difterică și alte epidemii necunoscute pe atunci, astăzi sunt prezente și fac ravagii (Adevărata aristrocrație; Timpul, 26 aprilie, 1881). În aceste condiții sporul natural al populației era În creștere (exemplificat cifric prin situația din Țara Românească; 3,5 milioane
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
natural pozitiv. Cauzele principale a sporului negativ În opinia analistului Eminescu pleacă de la risipa de muncă cu foloase reduse, ce duce la epuizarea fizică și uzura biologică a autohtonilor, până la bolile endemice și izbucnirile epidemice care decimează populația. Boli ca pelagra (carența În vitamina PP), intoxicația palustră (malaria sau frigurile de baltă), angina (difteria) și vărsatul (variola) sunt datorate „influenței pernicioase asupra sănătății populației pe care o prezintă mlaștinile, locuințele insalubre și neaerate, hrana proastă și munca excesivă”. „Așa că Înainte de a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fost deservit în trecut de către oficiantul sanitar Ion Șnaider este în prezent în grija asist. farm. Maria Dinu (Prosie) și funcționează duminica. Scopul principal al medicului de țară înainte de 1944 era combaterea tifosului exantematic, a scarlatinei, a sifilisului, a pelagrei, a rahitismului și a altor maladii infecțioase și contagioase. Deși lipseau medicamentele, aparatura și materialele necesare unei activități medicale corespunzătoare, personalului sanitar s-a achitat cu demnitate de sarcinile ce-i reveneau pentru ținerea sub control a problemelor amintite mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cifre funebre au crescut în anul 1930, datorită unei tuberculoze care a făcut ravagii, secerând familii întregi. În Moldova erau pe atunci peste 54.000 de bolnavi de tuberculoză. Tot pe atunci, se manifestau din plin scarlatina, pneumonia, meningita și pelagra. Dacă în anul 1950 a funcționat un singur medic local - Ion Calotescu, după această dată toți medicii au făcut naveta, cu excepția doctorului Ștefan Szabo - care a asigurat asistența medicală de urgență și cea zilnică, între orele 7-20, în perioada de după
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
structural, enunțurile interogative totale sunt mai ales enunțuri autonome (sintetice sau analitice): „Ei? reuși el să articuleze înghițind în sec.” (C. Țoiu), „-Da?... Eu n-am fost astăzi la minister...” (I.L. Caragiale), „- E vorba de lepră, domnule ziarist, nu de pelagră. N-ați auzit de existența ei la noi? Nu știați că într-un sat din apropierea Ismailului e un lazaret de leproși?” (B. Fox, 83) „Morți în crucea nopții? Nu cred.” (T. Arghezi) Enunțurile interogative parțiale sunt mai cu seamă enunțuri-fragment
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care fierbe. Apa în care au fiert legumele conține mai multă vitamină PP decât legumele respective fierte. Necesarul zilnic de nicotinamidă este de 6,6 mg/1000 Kcal. Este o vitamină care nu se poate metaboliza corespunzător fără aport proteic. Pelagra (pella agra = piele aspră, în limba italiană), avitaminoza specifică, se manifesta nu atît datorită lipsei vitaminei în alimentație, cât datorită lipsei proteinelor necesare. E) Acidul pantotenic (B5,Bx, factorul antidermatitic) este conținut în produsele horticole sub formă liberă sau combinată
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pasager în „Kalende” și „Fapta”. După august 1944, este numit inspector în Direcția Generală a Teatrelor, unde rămâne până în 1950. În 1946, publică volumul Libertatea de a trage cu pușca, premiat de Editura Fundațiilor Regale, după ce, în 1943, sub titlul Pelagră, acceptat de Editura Prometeu, fusese respins de cenzură. După război, scrie la „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”, „Tribuna poporului”, „Veac nou”, „Scânteia tineretului”, „Orizont”, „Meridian”. Director, în 1946, al Teatrului Național din Craiova, între 1947 și 1950 este redactor, apoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
cobai. De aceea termenul de vitamină trebuie întotdeauna raportat la specia ori rasa în cauză, cum există și o serie de posibilități intermediare. Se știe astăzi că acidul și amida acidului nicotinic (vitamina PP) pot fi sintetizate din triptofan, iar pelagra (maladie de carență) se manifestă mai frecvent în regiunile sărace, unde cerealele cultivate porumbul conțin puțin acid nicotinic și consumul de proteine animale furnizoare de triptofan este foarte scăzut. În cazul vitaminelor cu structură complexă, de exemplu vitamina B1 formată
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
pe nas; - febra se vindeca prin frecții cu apă rece și cu mujdei de usturoi pe tot corpul după care era învelit cu 9 obiecte de îmbrăcăminte, se frecau bine tălpile de la picioare peste care se trăgeau ciorapi de lână; - pelagra se vindeca cu zeamă de vâzdoage și ochișele care se bea, iar plantele se dădeau pe apă. Cifrele din tabelul 1 sunt grăitoare în ce privește răspândirea unor boli în comuna Hudești precum și scăderea lor treptată pe măsura aplicării unor tratamente științifice
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Din acesta rezultă că toate cazurile de malarie, foarte răspândite în trecut au dispărut între anii 19581959, iar sifilisul a fost eradicat în anul 1960. Cazurile de tuberculoză au fost reduse cu 50% în 1970 față de 1950, iar cele de pelagră s-au micșorat de peste 6 ori. Media de vârstă a sătenilor era de 38 de ani. în tabelul 2 este prezentată situația mortalității în comuna Hudești în perioada 1935-1985. Rezultă deci că procentul de mortalitate infantilă a fost în perioada
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Repetiția lor însă scoate în evidență caracterul teatral al discursului ("Hei, Violaine, dragostea ta caniculară/ a eșuat undeva în halucinațiile cu păduri de mămăligă", " Pe legea mea, Violaine, îl vom judeca -/ bobul de porumb retrograd", "pentru dragostea noastră universală, Violaine", Pelagră, "generalul mămăligă", "cu buzele pline de mămăligă", Scrisoare nouă). Lumea modernă se supune imperativelor noii tehnologii, mitul naturii eterne sau etern stăpânitoare s-a degradat și el ("bobul de porumb patetic și emancipat/ s-a ridicat în vârfurile picioarelor și
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
într-o încercare de a șoca publicul: "Îți închin, Violaine, sfârșitul acestui poem/ - din fericire nu e nimic contagios sau peste mână -/ ca să-ți spun că te iubesc și că aștept/ până ce vei avea curajul să te arunci în fântănă", Pelagră. Imaginea nu e total nouă, ideea o folosise și Baudelaire în Vinul asasinului, dialogul se face cu autorul francez, dar e și replică dată convențiilor rămase neschimbate în literatura romântă. Incipitul e creator de atmosferă tocmai pentru a mări contrastul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
215 Biliard, 144 Dans!, 210 Dar eu spun mereu, 145, 146 Declin, 89 Din câte adevăruri, 32, 146, 147, 215, 244 Dramă în parc, 179, 210, 217 Insomnie, 180 Literatură, 182, 217 Mașina de măcinat cafea, 210 Odă, 180, 203 Pelagră, 133, 134 Poem final, 134 Portret, 178, 213, 216 Rânduri pentru un eventual deces, 183, 207 Scleroză, 88 Scrisoare nouă, 133 Singur-lună, 203, 204 Tabu, 182 Veșnicul joc, 134, 135, 177 Zăbrele, 147, 221 E Ecoul, 54, 88, 100, 109
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
austriac. Indicatorii demografici sunt, de asemenea, semnificativi: între cele două războaie, România avea cea mai ridicată rată a mortalității din Europa, mai ales a celei infantile, dar și una dintre cele mai ridicate natalități. Era a doua ca răspândire a pelagrei (după Italia). Producția agricolă este un alt indicator al standardului de viață. În România, producția la hectar era una dintre cele mai scăzute din Europa, productivitatea țăranului român fiind jumătate din cea a fermierului danez. Un nivel social atât de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
aceste bolnave totdeauna rurale -, era denumită, fără ezitare "boscoană". În limbajul cult, în care se exprimau medicii, boala se numea "neurastenie rurală"; era deci o formă "nevrotică". Era perioada anilor 1959-1960, perioadă coincidentă cu tentativele medicinii rurale de a combate pelagra, boală foarte gravă prin manifestări somato-psihice și prin expansiunea ei în lumea satelor. Observând coincidența țăran (de obicei, țărancă), aceeași simptomatologie la toate aceste femei, care aveau pelagra în antecedentele lor înde-părtate, am încercat să stabilesc legătura dintre aceste antecedente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
perioada anilor 1959-1960, perioadă coincidentă cu tentativele medicinii rurale de a combate pelagra, boală foarte gravă prin manifestări somato-psihice și prin expansiunea ei în lumea satelor. Observând coincidența țăran (de obicei, țărancă), aceeași simptomatologie la toate aceste femei, care aveau pelagra în antecedentele lor înde-părtate, am încercat să stabilesc legătura dintre aceste antecedente. Am apelat la acad. Jules Nițulescu, un eminent specialist în pelagră, lucrând la Institutul de studiu al pelagrei din S.U.A. Prezentându-i trei cazuri, toate suferind de boscoană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în lumea satelor. Observând coincidența țăran (de obicei, țărancă), aceeași simptomatologie la toate aceste femei, care aveau pelagra în antecedentele lor înde-părtate, am încercat să stabilesc legătura dintre aceste antecedente. Am apelat la acad. Jules Nițulescu, un eminent specialist în pelagră, lucrând la Institutul de studiu al pelagrei din S.U.A. Prezentându-i trei cazuri, toate suferind de boscoană, boală pe care o recitam ca pe un veritabil poem, în câteva minute s-a stabilit că fantoma "boscoana", cu limbajul ei popular
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
obicei, țărancă), aceeași simptomatologie la toate aceste femei, care aveau pelagra în antecedentele lor înde-părtate, am încercat să stabilesc legătura dintre aceste antecedente. Am apelat la acad. Jules Nițulescu, un eminent specialist în pelagră, lucrând la Institutul de studiu al pelagrei din S.U.A. Prezentându-i trei cazuri, toate suferind de boscoană, boală pe care o recitam ca pe un veritabil poem, în câteva minute s-a stabilit că fantoma "boscoana", cu limbajul ei popular, era pelagră latentă, reziduală, veche sechelă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
la Institutul de studiu al pelagrei din S.U.A. Prezentându-i trei cazuri, toate suferind de boscoană, boală pe care o recitam ca pe un veritabil poem, în câteva minute s-a stabilit că fantoma "boscoana", cu limbajul ei popular, era pelagră latentă, reziduală, veche sechelă a unor episoade acute. Boscoana deci exista, așa se numea în folclor. "Neurastenia rurală", deși cu nume medical culturalizat, ea era o ficțiune. De atunci, printre efectele spectaculare ale pelagrei, am introdus ceea ce, împreună cu acad. Jules
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]