64 matches
-
pe aceste teritorii și au constatat că vorbesc o limbă asemănătoare cu a lor, i-au numit Germani, adică, de același neam cu ei=germanos. ( „Dacia Preistorică pag.766). În următoarele zece pagini N. Densușianu descrie năvălirea peste aceste triburi pelasge a popoarelor războinice, celții și germanii. Nu este de mirare că în limba populațiilor învingătoare se vor găsi mii de cuvinte de la populațiile pelasge învinse și asimilate , cuvinte identice și asemănătoare cu cele din limba română. Ca dovadă că nu
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
germanos. ( „Dacia Preistorică pag.766). În următoarele zece pagini N. Densușianu descrie năvălirea peste aceste triburi pelasge a popoarelor războinice, celții și germanii. Nu este de mirare că în limba populațiilor învingătoare se vor găsi mii de cuvinte de la populațiile pelasge învinse și asimilate , cuvinte identice și asemănătoare cu cele din limba română. Ca dovadă că nu se poate stabili etimologia cuvintelor fără studii istorice temeinice. Și atunci s-ar fi evitat etimologii precum „moșul” care provine din „moașă”. Poate ar
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
prin tunele și vin oștiri purtând cu ele pe Draco,steag ce naște teamă. Pe scutul lor Șapte Izvoare sunt încrustate -mărturie - Zamolxe bând din Apa Vie ! Mistere vechi cu a lor zăvoare. Sub munte-s multe ritualuri păstrate din pelasge stele. Inițieri venind cu ele în trecerile prin portaluri. Cu chei,comorii de știință ei Decenei dau uși deschise. Ce energii ne sunt trimise prin Piramida-referință ?! Pe când a Timpului Săgeată e așezată în Cuvinte, deschise-s drumuri spre-nainte. O
SFINX de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1463835751.html [Corola-blog/BlogPost/385037_a_386366]
-
mărețe ca lumina, Frumoase ca un cântec de nai. Întinse câmpii ce ne dau pâinea Și dealuri blânde, pline cu vii, Privesc spre înălțimi ca-n ziua întâia, La falnicii munți sidefii. Coloane de piatră ce parcă țin cerul, Altare pelasge a zeilor pieriți, Câtă taină! Domnește misterul, Când apar din umbră megaliți. Sfinxul impunător veghează, Suveran, puternic, înțelept, Vorbește cu Omul aceeași limbă, Lăsată de daci pe drept. Babele pe înserate, stau la poartă la povești, Doamnele, mai rafinate, citesc
LIMBA ROMÂNĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 by http://confluente.ro/adriana_tomoni_1408981597.html [Corola-blog/BlogPost/368263_a_369592]
-
-i «verde tărcat», dar tot cu gândul la «un roșu / hermeutic incitant / [... ce] / n-a fost nicicând neant» (predispun - hotărăsc, p. 16; am subliniat vocabula-i hermeutic - ce până acum n-a fost cuprinsă în vreun dicționar iluministo-cihaciano-macriano-academico-nonproletkultist de limbă pelasgă > valahă - pentru a semnala Distinsului Receptor două situații semantice „spre alegere“: 1. roșul „propus“ de poetul economist-finanțist de față - însă cu zece ani mai mare decât celălalt poet, tot economist-finanțist, Varujan Vosganian „ce nu-i de față“ - este culoarea-hermeneutică, sau
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1401921972.html [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
fost trecute în cuprins, evidențiem: anexa nr. 1, D. Berciu, «Arta traco-getică», București, 1969, pp. 147 - 149, pagini în care-i vorba despre descoperirile arheologice din aria comunei Brădești, unde se fac prețioase referințe, între altele, și la cele trei pelasgo[> valaho]-dacice «aplice-albine de la Brădești, turnate», p. 197; anexa nr. 2, Gh. Florescu, «Castrul de la Răcari...», mai exact spus, Castrul Roman, de pe malul stâng al Jiului, dintre satele Răcarii de Jos și Tatomirești, castrul cu partea nordică „tăiată“ de calea
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_un_ad_ion_pachia_tatomirescu_1375342392.html [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
tăiată“ de calea ferată electrificată, dublă, Craiova - Filiași; anexele nr. 3 și nr. 4 privesc atestările localităților Răcari și Brădești [„prima atestare“, evident, dintre hrisoavele ce ni s-au transmis până în zilele noastre, căci toponimele respective își au etimonul în pelasgo[> valaho]-dacicele nume de plante, bradua > brad și lax > rac, apelative atestate de documente scrise încă din orizonturile anilor 50 - 158 / 400 d. H.; v. Ion Pachia-Tatomirescu, Zalmoxianismul și plantele medicinale, vol. I, Timișoara, Editura Aethicus, 1997, pp. 64 - 71
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_un_ad_ion_pachia_tatomirescu_1375342392.html [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
victorii asupra popoarelor din jur și a reușit un stat dac centralizat puternic!Astfel că la un anumit moment dat și Deceneu ajunge să fie considerat “zeu” asemeni lui Zamolxis... 13.Constantin Olariu Arimin 14.Kabirii - grup de 4 divinități pelasge descoperitoare ale metalurgiei.Kabirii/kabilii sunt și astăzi renumiți pentru prelucrarea metalelor, mai ales a argintului 15.Kabilii își spun Imazighen (Oameni Liberi), la singular A-Mazigh. Femeile lor se numesc Ta-Mazigh. 16.Homer le numește “bărbatele” adică un feminin al
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1440958720.html [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]
-
și cele două articole ale Legii nr. 53 din 14 martie 2013 privind instituirea Zilei Limbii Române, publicate la pagina 36 a prezentului număr al Contraatac-ului, s-ar putea vorbi deja despre o nouă rubrică, 31 August - Ziua Limbii Pelasge > Valahe (ce n-ar strică să fie descoperită și în transatlanticul periodic, Destine literare, din „Țară Arțarilor“, infra), în care să se încoroleze toate adevărurile noastre istoric-lingvistice, în ciuda falsei istorii în care crescură / cresc, de două mii de ani, tot prin
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_zece_ion_pachia_tatomirescu_1372610690.html [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
mai vechi”. Amintesc aici că pelasgii populau Balcanii și zona nord-dunăreană cu milenii Înaintea sosirii grecilor. De la numele de pelasgi, trecând prin varianta belagi s-a ajuns la denumirea actuală de valahi/vlahi. Niehbur În Istoria romanilor susține același lucru: ”Pelasga este mama latinei și a greacăi”. Horațiu (Odele I, 20) scrie: ”Colhii și dacii mă cunosc, ei vorbesc o limbă barbară, de idiomă latină”. Papa Nicolae I (an 865 d.H., Într-o scrisoare către Împăratul Mihai al III-lea al
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
Burebista. Ideea este reluată astăzi pe numeroase site-uri care vehiculează teze protocroniste. Totuși, un exemplu mult mai edificator este Nicolae Densușianu, ale cărui scrieri sunt grupate în principal în "Dacia preistorică". Acesta prezintă într-o manieră speculativ-vizionară o civilizație pelasgă, originară din spațiul românesc, ce domnește de mai bine de un mileniu peste un imperiu întins de la Atlantic până în India și care ar fi la baza întregii culturi europene. Autorul mai califică drept daci personalități istorice ca Asăneștii sau Horea
Protocronism () [Corola-website/Science/306744_a_308073]
-
via Pământ Alfa-Centauri, a fost cuprinsă de somnul profund, că zadarnic încearcă s-o resusciteze prietena-i roșie, Gaia-Fotograf, angajată de președintele Cioară să supravegheze drumul dinamitat pe care duc de două milenii fotonii pașilor făcuți de-a noastră Națiune Pelasgă, adică, mai pre limba-ne primenită, de-acum, zisă și Națiune Valahă, spre re-Unire, între absolutele hotare ale Daciei reînviate-n anul 258, de Făt-Frumosul-strămoș, Regalian...! Timișoara, sâmbătă, 17 ianuarie 2009, h. 1:09*. * Poetul Grigore Vieru s-a stins
Editura Destine Literare by Ion Pachia Tatomirescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_238]
-
o materie primă a ei, în etapele istorice ulterioare, de consolidare a civilizației. Ramura indoeuropeană, venind în sudul Europei, și-a adus propiile mituri arice (în primul rând cultul lui Dyaus Pitar, devenit "Zeus") și a absorbit mitologiile locale (egeeană, pelasgă), ca și miturile dispersate ale unor populații mărunte, despre care nu mai știm decât ce oferă tot miturile grecești, de ex. frecvența pomenirii traiului troglodit al arcadienilor. Probabil de acolo și persistența până într-o anumită epocă a sacrificiilor umane
Mitologia greacă () [Corola-website/Science/297482_a_298811]
-
a căpătat forma de astăzi într-un timp foarte îndelungat, , aflat pe platoul Bucegi, măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime. Din punct de vedere istoric și chiar mistic, Sfinxul este reprezentarea unei divinități supreme din timpuri pelasge. Aspectul său omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate și putere, acest lucru fiind evidențiat prin fața proporționată, buze severe si bărbia voluntară. Pelasgii au fost anteriori grecilor, triburile lor au fost răspândite mai ales în zona Mării Egee. Mulți istorici
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
Neszeud, Năsăud, Nuszendorf, Nuszdorf. În maghiară i se zice Naszód, iar sașii îl numesc Nassendraf, Nosndref, Nîessndorf, Nuszendorf, Nussdorf. Locuitorii își spun năsăudeni și nosodeni. În opera lui Ptolemeu este atestat, la depărtare de teritoriile noastre, un Nasaudum de origine pelasgă, pe care unii au crezut că-l pot asocia cu Năsăudul nostru (evoluția fonetică normală ar fi dus, de fapt, la formele Năsaud sau Năsad). Unii năsăudeni au auzit (nu se știe de la cine) de o bază slavă, na sŭ
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
străvechi și noi ale lumii, comportamentul ritual deosebindu-se doar prin limbaj, care este singurul capabil prin sintaxă și semantică să explice evoluția istorică a omului. Misterele lemuriene, urmate de cele uigure, indiene, atlantice, egiptene (ale lui Isis și Osiris), pelasge s-au transmis în Tracia unde existau misterele lui Cotys, ale zeiței Bendis și ale zeiței Hekate în Samotracia 40. În Siria erau misterele lui Adonis, în Persia ale lui Mithra, în Phrygia ale Cybelei și ale lui Atys, în
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de la o realitate demonstrată științific, pe baza unor cercetări ale unor savanți de prestigiu străini precum americanca specialistă în studii indo- europene, Marija Gimbutas, sumerologul , A.F Kifkin și nu numai, ca și a celor români, anume a existenței limbii pelasge ca limbă originară, cu nucleul de formare în Carpați. S-a demonstrat pe baza studiilor transdisciplinare, dincolo de istorie sau arheologie, de consemnările în documentele antice sau mai târzii, și pe baza celor mai vechi relicve ale unui craniu găsit întro
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
și romanii îl aveau în panteonul lor, ca Ianus (Iahavanus-Iavanus-Ianus, zeul Suprem, pe care pelasgii, înaintașii dacilor, îl numeau Zalmocsis, identificat de latini și cu Saturn (Elena Călușiță Alecu-Zalmoxis Ed. Gemenii). Latinii, ei înșiși desprinși, ca și dacii din ramura pelasgă, politeiști însă, sub influența grecilor, îl reprezentau cu două fețe, Zalmocsis însuși era considerat Stăpânul Morții și al Vieții, ceea ce arată că Ianus are aceleași atribute fiind de fapt același Zeu Moș; de altfel termenul de moș, este constituent al
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
că se numeau barbarisme cuvintele rezultate ale modurilor de vorbire ale ginților barbare, care nu știau să pronunțe cuvintele latine în toată integritatea lor. Ne dăm seama că de fapt autorii romani consideră ca limbi barbare idiomurile populațiunilor de rasă pelasgă din Africa, Hispania, Gallia, Germania de N., Reția, Dacia, Sarmația Meridională, Thracia, Macedonia, Moesia, Noricul, Vindelecia. Încă în textele lui Enniu (239-169 î.e.n.), limba natală a populațiilor din Peninsula Iberică era considerată o limbă romană coruptă - Hispania non Romane loqu
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
în vedere că s-a demonstrat că valahii sunt urmașii direcți și continuatorii pelasgilor, păstrându-le chiar numele (vezi evoluția pelasgi-pelahi- velahi - valah i- după aceleași legi universal valabile, dezbătute în tot parcursul demersului nostru), putem conchide că protodaca sau pelasga este aceeași limbă cu latina prisca, adică limba strămoșilor comuni și ai dacilor și ai romanilor și nu numai. Rămâne să fim deschiși oricăror sugestii care duc la anularea așa-ziselor pete albe sau negre din istoria noastră, sau din
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
a limbii și continuitatea globală a materialului lingvistic prin formulele silabică, aglutinantă și flexionară de limbă. Prezentăm în acest sens două exemple. Nicolae Densusianu (1846-1911) este autorul unei lucrări voluminoase intitulate Dacia preistorică, în care ultimul capitol poartă titlul „Limba pelasgă”. Printre contradicțiile și inconsecvențele acestui capitol se conturează o schemă prin care autorul intenționează să demonstreze că limba română este, contrar celor care afirmă latinitatea ei, continuatoarea nemijlocită a substratului tracic. 1. Punctul de plecare îl reprezintă tradiția conform căreia
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
înțelege unul cu altul: „că Iova amestecă acolo limba a tot pământul” și îi împrăștie pe oameni pe toată suprafața acestuia (p. 672). 2. În etapa următoare, niște triburi pastorale au constituit undeva în Asia „poporul pelasg și limba națională pelasgă” după care triburile pastorale ale acestui popor au migrat „răspândindu-se peste partea cea mai mare a Asiei de apus, a Europei și a Africii de nord” (Ib.). Pe întreg acest spațiu pelasgii au impus limba lor, „tipul căreia este
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
din gramaticalizarea locală a expresiei aglutinante ale cărei componente s-au morfologizat, căpătînd aspectul a ceea ce numim rădăcină, prefix, sufix, terminație etc. Cu alte cuvinte, la baza limbii flexionare grecești se află aceeași limbă aglutinantă pe care autorul o numește pelasgă. Nici autorul nu poate omite faptul că „Herodot vorbește de pelasgii care locuiseră odată pe teritoriul Elladei și de coloniile acestor pelasgi stabilite pe țărmurii de nord ai Mării Egee”, de pelasgii „care locuiau odată în regiunea numită astăzi Thessaliotis”, de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
athenienii” (p. 673). Pe de altă parte Homer vorbește de prezența pelasgilor în zona Caria din Asia Mică aflată în apropierea „marelui oraș a lui Priam” (Ilion), precum și pe insula Lemnos din nord estul Mării Egee (p. 672 urm.). Faptul că pelasga nu este o limbă adusă de un popor migrator rezultă și din relatarea lui Herodot despre regele Psametich din Egipt, „care făcuse diferite experiențe ca să afle care a fost cel mai vechi popor de pe pământ și ce limbă vorbea și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limba barbară veche” (p. 676). 5. Din punctul de vedere al istoriei limbii prezintă importanță faptul că N. Densusianu caută o explicație pentru coincidențele lingvistice din spațiul euro-afro-asiatic, explicație pe care o găsește, înfruntând teoria arborelui genealogic, în baza lingvistică pelasgă a acestui spațiu. Unitatea limbilor romanice, și a întregului spațiu pomenit, nu se datorează latinei clasice care ar fi fost dusă de romani în teritoriile cucerite. Această unitate se datorează continuității pe spațiul euro afro-asiatic, în perioada premergătoare cuceririlor romane
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]