34 matches
-
cu julfă, păturelele care-l înveleau pe pruncul Hristos. După ce vă potoliți foamea, să-l ajutați pe tăica să aducă carnea de porc în tindă! Hotărî Natalița. Eu o să iau coada! strigă Saveta Eu vreau șorici! spuse Ion, târnuind o pelincă umplută cu sămânță de cânepă. Eu m-oi mulțumi cu beșica de porc, ca s-o am la urat, murmură, înțelept, băiatul cel mare, Ivan. După ce îmbucară, își puseră cizmele, căciulile din piei de miel țurcan, îmbrăcară cojocelele din piele
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
de scârbă, rămânându-le nădejdea și bucuria creșterii copiilor. Îi privea cu duioșie pe cei trei băieței, care-și încropiseră, din coceni de porumb, adevărate tabere militare, cu care se războiau, țipând și hohotind, făcând-o, pe ființa înfășată în pelinci scrobite, să tresalte, încruntându-și sprâncenele de-abia arcuite și agitându-și, neputincioasă, brațele și picioarele prea strânse în legătoare. Scâncetul o trezi din cascada amintirilor. Legănă, încă lunatic, pătuțul, deșteptându-se ca dintr-un somn adânc. De o săptămână
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
tot timpul buni. Înțelegători. Ne Întrecem În atenții. Apoi se naște fiica noastră și peste alți doi ani - fiul. Yeri, bineînțeles, e un tată atent, devotat. Consecvent. Echilibrat. Cuvântul potrivit e: de nădejde. Un soț care e dispus să spele pelinci, știe să curețe plasele de țânțari și Învață din cărți cum să gătească sau să Îngrijească plantele. Scoate copiii În oraș oricând munca Îi lasă câteva clipe libere. Între timp progresează puțin și În pat. Își dă seama Încetul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de treabă! Unul, pe placul meu, îi atrage atenția tinerei mame. O, lăsați-l să-și formeze anticorpii, spune mămica amuzată. Trebuie să se imunizeze... Bine că nu m-am băgat în vorbă! Am mai învățat ceva! Ce mai sterilizam pelincile, cădița în care le făceam baie copiilor și ce dezinfecții trăgeam prin casă... cînd eram eu tînăr tătic. Lumea evoluează în asimilarea de cunoștințe și unele chestii, pe care le credeam deștepte rău, se dovedesc a fi invers. În vagonul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
plita sobei din casă aveau și ele rostul lor principal. Înmuiate și umplute cu straturi succesive de julfă, după un anumit meșteșug, asortate cu miez d e nucă, mirodenii și zahăr ori miere de albine, după poftă și gust, numite „pelincile Domnului” ajungeau la noi cei ai casei în noaptea de Crăciun, numai după ce venea preotu l să le sfințească, la cântatul cocoșului, cam după miezul nopții, uneori chiar și către dimineață, când părintele mai întârzia la alte și alte case
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cei ai casei în noaptea de Crăciun, numai după ce venea preotu l să le sfințească, la cântatul cocoșului, cam după miezul nopții, uneori chiar și către dimineață, când părintele mai întârzia la alte și alte case. Mama ne explica despre „pelincile Domnului” că ar fi fost chiar îmbrăcămintea pruncului Iisus, folosite după momentul nașterii lui, și, prin transfigurare, ar reprezenta un simbol al credinței creștine, despre care noi, cei mici, nu prea înțelegeam multe, dar le mâncam cu plăcere și pe
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
felul, era mai simplu dar trăiai intens bucuria, simțeai ceva pornit dinăuntru ființei tale. Chiar dacă anii au trecut și-am Îmbătrânit nu am uitat și Îmi amintesc bucuria În fiecare an de Crăciun. Pe atunci se făcea și juflă sau pelincile Domnului, se făcea turte foarte subțiri din făină de grâu și crema se obținea din sămânță de cânepă. Deci din Grâu și Cânepă! O bunătate nu alta. Este multă muncă la ele dar se merită! Lumea, azi cumpără altele și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
luminează și astăzi căpătâiul de noapte, ca un cântec ce-mi vine dintr-o lume dispărută; ca o poveste fantastică născută din pătura vremurilor, care-mi redeșteaptă primele vibrări ale inimei mele feciorești. Apoi mai târziu, după ce am ieșit din pelincele copilăriei și îmi puteam cu mândrie răsuci mustețile ce se ridicau spre bolta ceriului a război, am căzut din nou, de-a binele și de mai multe ori, în mrejile dragostei, prins rând pe rând de ochi negri, verzi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
lumea fără preot, fără preoție? E ceea ce e lumea fără căsătorie! Fără căsătorie, omenirea e o cireadă de animale. Fără preoție, lumea devine o turmă de fiare sălbatice. Cum e de trebuință să fie părinți, pentru a scoate copiii din pelinci, a-i spăla, și a-i pune în picioare oameni, așa e de trebuință preotul; el botează, el nutrește sufletele cu hrană cerească, el căsătorește, el curăță prin spovadă, el e totul în viața sufletească cum tatăl e totul în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]