38 matches
-
ei le zic penați! Suspină ostenit. La romani, totul este confuz. Un cult se asimilează cu altul și se înglobează reciproc, într-o învălmășeală totală. Observă pe altar, alături de grupul format din cei trei, alte două figurine. Tot lari și penați? Nu prea seamănă. Războinici mai degrabă. Dar au stele în jurul capetelor. Dioscurii deci. Stau așezați, cu lancea în mână și un câine între ei. Vigilența întruchipată. Oftează și îi învăluie pe cei prezenți cu o privire compătimitoare. Care e deosebirea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ușurel loc să ajungă în față. Nu le mai ajung nenumărații lor zei oficiali. Își transformă până și casa în centrul unei religii proprii. Privește din nou la grupul central de statuete. Acum i se pare că și cei doi penați dansează. Surâde întristat. Simbolul unei vieți vesele și facile, adică exact contrariul atmosferei din casa asta. Mai ales bietul Germanicus, alături de nobila și virtuoasa lui consoartă. Observă că de gâtul a două dintre figurine este atârnată câte o bilă din
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
suveran ca și străinii. Ce diferență între aceste trupe și cele cu care romanii au cucerit lumea! Dezertările, atît de frecvente în zilele noastre, în toate armatele, erau ceva necunoscut la romani; acei oameni care luptau pentru familiile lor, pentru penați, pentru burghezia romană și pentru tot ce aveau mai sfint în viață nu se gîndeau să trădeze în același timp atîtea interese, printr-o dezertare lașă. Ceea ce face siguranța marilor suverani ai Europei este faptul că armatele lor sînt relativ
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
destul de puțin în ceea ce au crezut înaintașii noștri. Motivat sau nu, adesea ținem să-i contrazicem. Dacă lor le plăcea să rîdă, noi arătăm o față serioasă. Sau, din contra: dacă ei erau gravi, noi înclinăm spre amuzament. Larii și penații lor nu sînt decît rareori larii și penații noștri. Se întîmplă și să ne întoarcem la ceea ce ei au admirat, dar și atunci o facem diferit, fie exaltînd, fie denigrînd. Contemporan cu Petică și Șt. O. Iosif, Bacovia îi anticipează
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Motivat sau nu, adesea ținem să-i contrazicem. Dacă lor le plăcea să rîdă, noi arătăm o față serioasă. Sau, din contra: dacă ei erau gravi, noi înclinăm spre amuzament. Larii și penații lor nu sînt decît rareori larii și penații noștri. Se întîmplă și să ne întoarcem la ceea ce ei au admirat, dar și atunci o facem diferit, fie exaltînd, fie denigrînd. Contemporan cu Petică și Șt. O. Iosif, Bacovia îi anticipează pe Emil Cioran și Eugen Ionescu. Ca și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
țiganii din România și din Cehoslovacia, cuvintele atestate sunt "vatra" și "vatro". 77 La romani ca și în India ariană "focul domestic" era venerat, aducându-i-se, zilnic, sacrificii alimentare și, de trei ori pe lună, flori; cultul era adresat Penaților și Larilor, "personificări mitico-rituale ale strămoșilor", dar și lui "genius", un fel de "dublu" care ocrotește individualul. Aceste divinități domestice patronau riturile de trecere specifice, la naștere, căsătorie, moarte. 78 La români, "vatra" și "hornul" îndeplineau un rol hotărâtor în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
când straniul militar, împlinind 30 ani, urma să fie inițiat în misterele tribului său. Scriitorul se duce. Satul e pe un vârf amețitor de munte stâncos. În odaia în care e primit, autorul zărește idoli mici de piatră în chipul Penaților, apoi portretele lui Tudor, Cuza și Bălcescu. Centenarul Aldea Longin, căpetenia satului etnic pur, îi duce pe toți la comoara Dochiei, se strică zăgazul unei ape și o poartă tăinuită, și într-o peșteră cu arcade și bolți corectate de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
celor capabile de prevestiri auspiciale, nu pot să nu fie zeități importante, cu atât mai mult cu cât unele dintre ele sunt cunoscute și din alte surse. Iată, În amănunt, o scurtă listă a lor: Quflqas, adesea considerați omologi ai penaților latini; Leqamxe "Leèam", poate o zeitate-prag Între lumea celor vii și lumea morților, prezentă și pe „țigla de la Capua”; Maexe "Mae", care ar putea fi corespondentul lui Maiusxe "Maius", legat de latina Maiaxe "Maia", perechea lui Vulcanxe "Vulcan", și eponim
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
având și ajutorul filozofiei „italice”, al celei platonice, epicureice și stoice. Ei au considerat că religia romană ar fi fost creată și potențată de fondatori inspirați de divinitate sau de fii ai zeilor. Eneaxe "Enea", fiul Venerei, aduce la Roma penații din Troia și pe Vestaxe "Vesta"; Romulusxe "Romulus", fiul lui Martexe "Marte", și Numa Pompilius Întemeiază instituții sacerdotale, calendare, rituri, locuri de cult. Se subliniază caracterul istoric al sărbătorilor celebrate În cursul anului (Verrius Flaccus; Ovidiu, Faste); poeți, istoriografi și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
obârșia și stirpea, alături de multe „urme” ale strămoșilor lor, dar și sacra, adică mormintele, altarele și edificiile familiei (Cicero, De legibus, 2, 1, 1-2, 2, 5). 3. Indivizii (singuli homines) Își exprimă posibilitățile religioase În cultul privat zilnic (Larii și Penații primesc mici părți din mâncare), dar și În cultul morților, În care sunt comemorați membrii familiei, sau În sărbătorile În care este celebrat ciclul vieții. Nunta și nașterea pot fi celebrate prin ofrande și purificări În cadrul familiei. La ziua de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
iar mai târziu În Italia de către Eneaxe "Enea". La aceste idei (spune Macrobius) a făcut de mai multe ori referire Vergilius În Eneida, de exemplu În versul cum sociis natoque Penatibus et magnis dis („cu fiul meu și cu soții, Penații și zeii cei falnici”, Eneida, 3, 12)2. Titlul „zei mari” se referă deci la divinitățile din Samotrace (theòi megàloi). Numele menționate de Macrobius arată cât a fost de intensă discuția despre Penații romani, discuție ce a durat o jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dis („cu fiul meu și cu soții, Penații și zeii cei falnici”, Eneida, 3, 12)2. Titlul „zei mari” se referă deci la divinitățile din Samotrace (theòi megàloi). Numele menționate de Macrobius arată cât a fost de intensă discuția despre Penații romani, discuție ce a durat o jumătate de mileniu: Nigidius Figulus (Despre zei, cartea a XIX-a), Cornelius Labeo și Hyginus (amândoi au scris Despre Penațixe "Penați"), Cassius Hemina, istoriograful, și, firește, Varro. Nu am epuizat nicidecum argumentele și asocierile
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Pandaros 303 Papaya 178,186,189 Paradha>ta 452,502 Paris 73,74,90,92,110,168,280,287,292,307,381 Pasifae 265 Patollo 578 Patroclu 562,593,595 Pazu>zu 149 PE-e-ila 134 Peèan 327 Pelops 288,291 Penați 388 Pentesileea 356 Perëndi 569 Perku>nas 579 Persefona 285,287,327 Perseu 426 Perunuâ 569,570,573,630 Phemonoe 286 Picullus 578 Pinikir 169 Pișaișa 192,205 Pirithous 287 Pirwa 174,188,194,203 Pisc 101 Pizamar 574 Pluton
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]