872 matches
-
Simțeam un rece de statuie Suind în sânge și obrazul Mi se-nvechia pe foaia mută, Și dacă nu-mi suiam privirea Spre cer către un cârd de berze Care vâsleau atunci spre soare-apune, N-aș fi descoperit ce-i nemurirea. Penitență Mă apăsau deșertul nopții, Cetatea în paragină, muțenia, Când L-am văzut pe treapta scării La care nu puteam ajunge. ' Cum vii cu mintea dezbrăcată Ca să-mi aduci în dar nimicnicia, După atâta vreme de zăbavă ? Întoarce-te și pregătește
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14595_a_15920]
-
Alexandra Olivotto Dacă tot am făcut pînă acum o sumă de penitențe apropo de restanțe (și admit că suma nu e completă), merită să mă reorientez către viitor și anume către cel apropiat. Vineri se lansează două premiere, ambele premiate pe la festivaluri și promițătoare, doar una ținîndu-și însă cuvîntul dat. Aceea este
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
avea odihnă<footnote Avva Agathon, în Patericulă, p. 28. footnote>. Tratamentul recomandat de Sfântul Ioan Scărarul în lupta de izbăvire, arată gravitatea și tăria acestei patimi: De un real ajutor ne pot fi în acest timp al ispitirii: sacul (de penitență), cenușa, șederea în picioare toată noaptea, îndurarea foamei, limba arsă și neudată cu puțină apă, sălășluirea în mormânt și mai înainte de toate, smerenia inimii, în plus, dacă e posibil, ajutorul unui tată sau frate sârguitor și bătrân în judecată. Ar
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
franțuzească despre situațiile în care indivizi de calibru mic se consderă buricul pământului. Nu-mi permit s-o citez aici, dar i-o țin oricând la dispoziție d-lui Antonescu pentru consultare și confruntare.) Împarte note și stabilește rații de penitențe, distribuie indulgențe și pune cu genunchii pe coji de nucă, în fine, se crede ditamai dispecerul destinelor de pe scena politică a României. Ei bine, dl Antonescu nu e chiar așa de principial cum ar dori să se înfățișeze din simplu
Partituri și roluri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10094_a_11419]
-
Stalin, un neronian cabotinism? Cît despre eventualitatea unei ipocrizii pioase (ce contenește, eo ipso, de a mai fi ipocrizie, fiind un tartuffian omagiu adus virtuții ultragiate), ea este improbabilă din partea acestui vrednic asasin. El, Stalin, nu-i Plantagenetul care făcuse penitență cînd cu uciderea lui Becket, la Canterbury, în altar, de care se simțea culpabil; nu este nici Ivan cel Groaznic, din sumbra pînză a lui Repin, jelindu-și țareviciul mort, al cărui ucigaș era; după cum nu e nici chiar Petru
Stalinismul toponimic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/17405_a_18730]
-
cursul exterminării. Focul purifică viciile, cum și apa spală păcatele. În plus, nu orice combustie se face prin flacără, la fel cum nici potopul nu cere musai revărsare hidrică. Hercule arde sub cămașa otrăvită, Pompei e înecat sub lavă. Mijlocul penitenței nu e fortuit, ci desprins din necesitatea grației divine. O remarcă se cuvine acurateței traducerii pe care Florina Ion o pune la îndemîna publicului, la fel cum studiul introductiv și comentariile lui Alexander Baumgarten, de o amănunțime a erudiției ce
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
Gheorghe Grigurcu S-a creat legenda că, după 1989, D.R. Popescu ar fi tăcut. Că s-ar fi cufundat benevol într-o tăcere ce putea sugera multe: un examen de conștiință, regret, penitență etc. O tăcere ca o pauză între Rău și Bine, precum între două acte ale unei piese de teatru. Însă adevărul, inclement, este altul. Chiar dacă, din motive lesne de înțeles, n-a mai putut ocupa prim-planul, ex-președintele Uniunii Scriitorilor
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
să mă definesc"/ ca și cum sufletul meu/ ar avea început și sfîrșit" (Interviu sau de ce n-or sta oamenii pe la casele lor). Mariana Bojan aspiră, prin urmare, la acea condiție supramitologică a poeziei, care e transcendența intuită, în zarea căreia "fac penitență/ cuvintele pedepsite", iar cele cinci simțuri fug "ca niște gheișe începătoare" (O zi de vară). Mariana Bojan: Arta înfocării, Antologie, cuvînt înainte de Irina Petraș, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj, 2001, 130 pag., preț neprecizat.
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
îi îngăduia educația primită, despre petrecerile la care lua parte. Ambițios în toate, tînărul Stendhal observa că aceste plăcute îndeletniciri îi mîncau o groază de timp. În Jurnal se căia neconvins. Din cînd în cînd însă își aplica și o penitență fizică. Lua "o curățenie", adică un purgativ, care îl obliga să-și petreacă o zi întreagă acasă. Scris pentru amuzamentul său de mai tîrziu, spune Stendhal, Jurnalul, ținut din cînd în cînd, e adesea asociat ca dată cu ziua cînd
"Curățeniile" lui Stendhal by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15944_a_17269]
-
în particular și degradarea prin identitate, figurează și cîțiva autori consacrați de pictură naivă și profană, cum ar fi Pavelescu de pildă, spune destul de mult despre contextul estetico-moralo-spiritual în care mai funcționează acum acest străvechi și misterios amestec dintre meșteșug, penitență și devoțiune. De altfel, expoziția nici nu este în mod strict una de icoane, ci o demonstrație mai largă de vigilență festivă închinată iconografiei și obiceiurilor pascale în general, pentru că alături de scenele canonice ale răstignirii, ale coborîrii de pe cruce, ale
Iconodulie și festivism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16215_a_17540]
-
de rudele moarte./ Sînt purtat, în zori, de o furnică/ de la un mușuroi la altul, în spate, și de la un/ cimitir la altul: eu semănînd cu oul ei/ și ea, desigur, cu mama - îmbrăcată în negru" (O nouă cădere nervoasă). Penitența pe care și-o ia asupră-și autorul este tocmai această identificare cu ciclurile materiei. Nedepășind limitele vîrtejurilor materiale, el suferă în numele unei transcendențe doar întrezărite, incerte, ca o credință in statu nascendi, care, înainte de-a se proclama, îi
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
mănăstirea din Blaj printre primii trei călugări. În anul 1753, episcopul Petru Pavel Aron îl numește vicar general. Se opune în 1756 alegerii ca episcop a lui Atanasie Rednic și din această cauză va fi trimis într-un fel de penitență la mănăstirea Strâmba, din nordul Ardealului. După ispășirea pedepsei este o vreme paroh la Gherla, apoi revine la Blaj, unde, repus în drepturi, este un apropiat al episcopului blăjean. Nicolae Comșa nu menționează anul morții cărturarului blăjean. Cercetătorii iluminismului românesc
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
plâns, iar bărbații huiduiau. Dincolo de încărcătura sa epică, episodul conține un mesaj politic. Detenția represivă și rușinoasă până ieri, este astăzi văzută de comunitate ca o etapă necesară. Consimțământul perpetuu pentru infracțiune, sursă exclusivă a existenței, a pervertit ideea de penitență, în raport cu vârsta, în experiență inițiatică pentru puberi și apoi într-o seniorie. Așa se face că s-a ajuns să se plece la pușcărie cum se pleca odată la armată. În spatele celor plecați rămâne o solidaritate exemplară. Toți membrii comunității
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
adâncul totalitarismului, fie el roșu sau brun, pregnanța morală însoțindu-se și luptându-se cu plastica elementului malign: Câtă frumusețe se poate ascunde/ sub cearcănele tale, demnitate?// Iată-mă cum muncesc aici,/ în atelierele reci,/ cum îmi oblig tinerețea la penitență,/ cum refuz să cred că dincolo de ferestre/ se naște ceva care nu-mi seamănă./ Și cui aș putea explica/ dorința ascunsă/ (viermele gânditor)/ de a mi se întâmpla lucruri obișnuite?/ Uneori îmi imaginez/ o imensă piață publică/ în care ideile
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
comunice. Lipsa de comunicare este - cum am spus - viciul ascuns vizat și în cazul părinților. Tatăl eroinelor e un profesor de matematică supus excedentului de puritanism al soției care obligă întreaga familie la un stupid comportament și inepte gesturi de penitență (vezi distrugerea discurilor favorite). James Woods îi dezvăluie personajului mărginirea și obtuzitatea pînă la nebunia care-l face să vorbească mereu de unul singur. Kathleen Turner nu s-a dat în lături să portretizeze bigotismul deplasat al mamei, după ce, cu
Uciderea inocenței by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16038_a_17363]
-
toate (fi’ncă are tensiune )altruista Bunătate . În același timp(se pare) ,tot la standul cu legume Orgoliul se dădea “mare”nu știu pentru ce anume. Cică el ar’ fi vedetă ,lider de audiență Pe cănd biata Bunătate face numai penitență Și mă rog pe ici pe colo mai ajută puțintel Însă dumnealui Orgoliul e desigur...cel mai cel. Și trecănd cu nasu-n vănt ,fără să bage de seamă A alunecat “vedeta”pe o coajă de banană Sa-ntins căt era
ORGOLIUL SI BUNATATEA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384199_a_385528]
-
vine sindicatul și recomandă greva Deși nu poartă vina prostiei biată Eva Noi ne-am născut cu drepturi și ocupăm șosele Că toată viața noastră e plină de sechele Și când vin scutierii ne bat de ne usucă Mai bine penitență pe cojile de nucă! Dar alta ne frământă, că nu-nvățăm nimica Iar dacă vin mascații le arătăm pisica! Avem democrație dar ce să faci cu ea, Că nu e de vânzare și n-o vrea nimenea; Om fi egali
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
feciorii merg la oaste; Dar vine sindicatul și recomandă grevaDeși nu poartă vina prostiei biată EvaNoi ne-am născut cu drepturi și ocupăm șoseleCă toată viața noastră e plină de secheleși când vin scutierii ne bat de ne usucăMai bine penitență pe cojile de nucă! Dar alta ne frământă, că nu-nvățăm nimicaIar dacă vin mascații le arătăm pisica!Avem democrație dar ce să faci cu ea,Că nu e de vânzare și n-o vrea nimenea;Om fi egali cu toții
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
inversul propriei existențe". Nu putem încheia aceste scurte impresii fară să amintim elegia "Trist de tristețea cuvintelor". Cartea este depoziția unui poet cu voce arhaică, alexandrină despre sine și strategiile de rezistență și ascundere "în trecut", în numele poeziei. Lamento, rugăciune, penitență, delir oniric a la Gellu Naum, dar și "dreptul la singurătate", cum spunea Simone Weill. Memorial, transă, confesiune gură la gură ce leagă elementul orfic de cel vizionar într-o perpetuă metamorfoză a torentului temporal: cascadă încremenită și gheizer devastator
Dor de a cuprinde sfera by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8232_a_9557]
-
un tribut plătit acelorași reglementări filistine, contra cărora s-a revoltat în mod legitim. Dacă ar rescrie Crimă și pedeapsă, autorul romanului Ziua și noaptea s-ar concentra doar asupra imboldului frondei, renunțând la a doua parte a titlului, la penitență, ar picta destinul unui exponent dintr-o elită care solicită un cod de conduită special. Subliniez și acum că mustrarea, de care nu e cruțat scriitorul rus, ne parvine printr-un intermediar, aparține în Ziua și noaptea unui personaj limbut
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
În cazul lui Milorad Pavio însă, orice roman produce șoc de lectură și obligă la regândirea ficțiunii înseși. Din 1998, romanele scriitorului sârb ajung la cititori traduse de Mariana Ștefănescu, cu o trudă cumplită, amestecând revelația aducătoare de lumină și penitența plină de umilință (și prietenii și potrivnicii știu de ce!). Așa că lectorul a descoperit cu mirare că un roman poate avea forma unui dicționar cu un număr exact de cuvinte (Dicționarul khazar roman-lexicon în 100.000 de cuvinte; ed. I, 1998
Istorii ale sufletelor pereche by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8615_a_9940]
-
cu toate că se percepe în discursul d-sale proiectul unui existențial avîntat, al unui zbucium ce și-ar accepta cu greu limitele, Victor Știr tinde spre concentrare ca spre o rețetă nu doar expresivă ci și de ordin moral. E o penitență, un gen de asceză. Aidoma tuturor creatorilor stăpîniți de luciditate (formă purificată a scepticismului), autorul opune aleatoriului, dezordinii șansa unei ordini care nu semnifică un deficit sufletesc ci o altă abordare, mai prielnică prin perspectiva estetică, a vieții lăuntrice. Nimic
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
a hotărât că cele șapte zile petrecute de Năstase în primul penitenciar se scad din pedeapsă. Prin urmare, acuzația că Brădișteanu l-ar fi putut favoriza pe fostul premier este una lovită de ridicol, din moment ce inculpatul își executa deja din penitență în momentul în care primea îngrijirile medicale.
Miza trimiterii în judecată a lui Grăjdan. Ce lovitură poate primi România de la CEDO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77755_a_79080]
-
identitate ca scriitor rus, Sirin. S-a născut Disperare din lupta cu sine, din dorința semiconștientă de a se elibera de el, ca să accepte a doua sa natura ca necesară pentru a supraviețui literar? Și detaliul că a trecut prin penitența traducerii din rusă în engleză are tâlcul ei... Shusaku Endo, la rândul său, n-a încetat să-și problematizeze credința catolică, botezul hotărât de mamă ca un dat mai presus de voința sau alegerea lui. Multe dintre dilemele și neliniștile
Întâlnirea cu Dublul by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7072_a_8397]
-
schimb, are patru lumânări, care simbolizează cele patru anotimpuri, cele patru puncte cardinale și cele patru duminici rămase până la Crăciun. Cel mai adesea, lumânările sunt roșii, culoare ce evocă focul și lumina, doar în Austria este preferat violetul, considerat culoarea penitenței. Coronița ce se pune pe poartă sau pe ușa de la intrarea în casă, în prima duminică a Adventului, semnifică mesajul de bun venit al gazdelor, ea dând semnalul de început al marii sărbători. M. S. Ilustratele de Crăciun La începutul
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]