102 matches
-
Română de Baseball și Softball 7. Federația Română de Box 8. Federația Română de Bridge, Go, Rebus și Scrabble 9. Federația Română de Canotaj 10. Federația Română de Ciclism 11. Federația Română de Culturism 12. Federația Română Ecvestră și de Pentatlon Modern 13. Federația Română de Gimnastică 14. Federația Română de Golf și Biliard 15. Federația Română de Haltere 16. Federația Română de Handbal 17. Federația Română de Hochei pe Gheață și Patinaj 18. Federația Română de Hochei pe Iarbă 19
HOTĂRÂRE nr. 823 din 20 septembrie 1996 pentru modificarea ��i completarea Hotărârii Guvernului nr. 462/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115934_a_117263]
-
popice, schi-biatlon-bob-sanie, scrima, tir; - indemnizație pe meci: tenis, tenis de masă; * Grupa a III-a de sporturi (nivel 25% față de grupa I) - indemnizație pe reuniune: aeronautică, alpinism, arte marțiale, bridge, călărie, ciclism, culturism, go, karate tradițional, modelism, moto, orientare sportivă, pentatlon modern, radioamatorism, scrabble, sportul pentru handicapați (persoane cu nevoi speciale), sportul pentru toți, șah, șah prin corespondență, tir arc, yachting; - indemnizație pe meci: badminton, bassebal, hochei pe iarbă, oina. Medicii vor primi 50% din indemnizația de arbitraj prevăzută pentru arbitrii
HOTĂRÎRE Nr. 536 din 4 iulie 1996 pentru modificarea şi completarea Normelor privind reglementarea unor probleme financiare în activitatea Sportiva, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 280/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115573_a_116902]
-
de rezistență scurtă, pe patru stadii (,,hippicos”) și alergări de rezistență lungi, opt până la patru zeci și două de stadii (,,dolichos”). * săriturile se practicau sub forma săriturilor în lungime fără elan și a săriturii în lungime cu elan, probă în cadrul pentatlonului atletic care mai cuprindea: o alergare de viteză scurtă; aruncarea discului, aruncarea suliței și lupta. * aruncările practicate erau aruncarea discului și aruncarea suliței. Ele se efectuau numai în cadrul pentatlonului. Întrecerile de atletism s-au desfășurat de la prima ediție a Jocurilor Olimpice
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
fără elan și a săriturii în lungime cu elan, probă în cadrul pentatlonului atletic care mai cuprindea: o alergare de viteză scurtă; aruncarea discului, aruncarea suliței și lupta. * aruncările practicate erau aruncarea discului și aruncarea suliței. Ele se efectuau numai în cadrul pentatlonului. Întrecerile de atletism s-au desfășurat de la prima ediție a Jocurilor Olimpice (J.O.) antice, anul 776 î.e.n. până în anul 392 e.n. când s-a organizat ultima ediție a acestei competiții, interzisă în anul 394 e.n., printr-un edict al împăratului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Categoria aruncărilor cuprinde: * aruncări de tip împingere: aruncarea greutății; * aruncări de tip azvârlire: aruncarea mingii de oină și a suliței; * aruncări de tip lansare: aruncarea discului și a ciocanului. * Categoria probelor combinate la nivelul juniorilor I, tineret și seniorilor cuprinde: * pentatlonul (5 probe: 2 probe de alergări, 2 probe de sărituri și o aruncare); * heptatlonul (7 probe: 3 probe de alergări, 3 probe de sărituri, o probă de aruncări); * octatlonul (8 probe: 4 probe de alergări, 3 probe de sărituri, o
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
copii; * distanța dintre garduri și înălțimea acestora sunt variabile pe categorii de vârstă și sex; * materialele de aruncări au greutăți diferite după sex, și vârstă; * poliatloanele au un număr mai redus de probe la categoriile mici de vârstă (triatlon, tetratlon, pentatlon); * probe specifice numai unor categorii de vârstă (ex. aruncarea mingii de oină pentru categoria copii). 1.1.2. Sistemul de organizare a atletismului competițional Atletismul, în ansamblul său, este o ramură sportivă care are la bază în general întrecerea individuală
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pentru femei. Pe parcurs, competiția și-a schimbat regulamentul, se desfășoară anual, pe echipe valorice de la ,,superligă” până la grupa ,,C”. Prima ediție a Cupei Europei la probele combinate s-a organizat în anul 1973, cu probele de decatlon masculin și pentatlon feminin. Din 1989, ediția a IXa a competiției s-a introdus la feminin heptatlonul. Competiția se desfășoară anual. Cupa Europei la marș a debutat în anul 1996 și s-a derulat din 2 în 2 ani. Din anul 2005 se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
erau folosite în vânarea animalelor pentru hrană. În timp de pace, în întrecerile ocazionate de marile sărbători ale urbei, cestea fiind considerate primele întreceri la aruncarea suliței. În programul Jocurilor Olimpice aruncarea suliței a fost inclusă în anul 708 e.n. în cadrul pentatlonului. Aruncarea suliței ca formă de întrecere sportivă a fost reluată de la greci de către romani și de la aceștia de popoarele germanice. Aruncarea suliței este o aruncare de tip azvârlire, ca și aruncarea mingii de ină. Ea nu este prevăzută în aria
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
educația fizică se realiza prin exerciții pentru întărirea corpului și prin exerciții militare. Tinerii spartani erau obișnuiți cu o hrană frugală, cu îmbrăcăminte sobră, aceeași pentru toate anotimpurile. Exercițiile fizice constau din lupte, alergare, sărituri, aruncarea discului și a lăncii (pentatlon). Platon cerea ca practicarea gimnasticii să înceapă în copilărie și să continue toată viața: "Tinerii și adolescenții [...] să aibă multă grijă și de trupuri, în timpul cînd ei cresc și devin bărbați"68. Practicarea ei trebuia însoțită de muzică, deoarece gimnastica
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Poseidon, în Istmia, la interval de doi ani, în al doilea și în al patrulea an al fiecărei olimpiade. Provenite din jocuri cu caracter local și având drept model pe cele olimpice, Jocurile Istmice cuprindeau întreceri la alergare, săritură, aruncare, pentatlon, pankration, întreceri ecvestre și ca o particularitate, curse cu care. Pe lângă întrecerile atletice, Jocurile Istmice mai cuprindeau întreceri muzicale și literare (recitare). Deschiderea jocurilor se făcea prin procesiuni de purificare și sacrificii închinate zeului mărilor. Se crede că pentru a
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
asiste la jocurile de la Olympia. Spectatorii erau martorii unei extraordinare varietăți de întreceri sportive: alergări, sărituri, aruncări, întreceri de cai și care, box, pancrațiu și lupte, precum și întreceri de poezie, muzică și teatru. Cea mai așteptată întrecere era cea de pentatlon, care era considerată proba atletului complet. Aristotel scria în Retorica că învingătorul pentatlonului este cel mai iscusit atlet și a fost dăruit de zei cu forță, iuțeală, îndemânare și curaj pentru a învinge. Referindu-se la surse mitologice, istoricul Filostrat
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
sportive: alergări, sărituri, aruncări, întreceri de cai și care, box, pancrațiu și lupte, precum și întreceri de poezie, muzică și teatru. Cea mai așteptată întrecere era cea de pentatlon, care era considerată proba atletului complet. Aristotel scria în Retorica că învingătorul pentatlonului este cel mai iscusit atlet și a fost dăruit de zei cu forță, iuțeală, îndemânare și curaj pentru a învinge. Referindu-se la surse mitologice, istoricul Filostrat scrie într-una din cărțile sale ca pentatlonul ar fi fost inventat în timpul
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
scria în Retorica că învingătorul pentatlonului este cel mai iscusit atlet și a fost dăruit de zei cu forță, iuțeală, îndemânare și curaj pentru a învinge. Referindu-se la surse mitologice, istoricul Filostrat scrie într-una din cărțile sale ca pentatlonul ar fi fost inventat în timpul călătoriei argonauților, în fabuloasa Colchida unde căutau berbecul cu lâna de aur. Cei 50 de argonauți conduși de Iason se întreceau în probe atletice când coborau pe uscat de pe nava Argos: Zetes era mai iute
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
ca pe viitor să se facă un clasament, adunând probele laolaltă. În antichitate se începea cu săritura în lungime și se termina cu luptele, orânduială care fixa caracterul special al acestei întreceri. La întrebarea, care a fost ordinea probelor la pentatlon, s-au iscat multe discuții și controverse. Textele antice sunt foarte clare în ceea ce privește ultima probă, și anume, lupta. Pentru celelalte există mai multe posibilități, însă, varianta cu care au fost de acord unii cercetători este următoarea: prima probă - săritura în
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
suliței și la sfârșit lupte. Interesant este de aflat cum se desemna câștigătorul, gândindu-ne că era aproape imposibil ca un atlet să câștige la toate cele cinci probe. Dacă un atlet câștiga trei probe, acesta era declarat câștigător al pentatlonului. Câștigătorii erau recompensați cu o ramură de măslin sălbatic, tăiată din măslinul de lângă altarul lui Zeus. Pe de altă parte, câștigătorii erau răsplătiți și în alt mod, și anume erau transformați în idoli de către poeți, care dedicau ode în cinstea
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
cursei dădea numele acelei olimpiade. Probele de concurs au fost introduse în următoarea ordine: -a 14-a olimpiadă (724 î. Hr.): diaulos (două stadii); -a 15-a olimpiadă (720 î. Hr.): dolichos (alergare pe distanțe lungi); -a 18-a olimpiadă (708 î. Hr.): pentatlon și lupte; -a 23-a olimpiadă (688 î. Hr.): box; -a 25-a olimpiadă (680 î. Hr.): tethrippon (cursa de care cu patru cai); -a 33-a olimpiadă (648 î. Hr.): cursa de cai și pancrațiu (combinație de box cu lupte); -a 37
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
î. Hr.): tethrippon (cursa de care cu patru cai); -a 33-a olimpiadă (648 î. Hr.): cursa de cai și pancrațiu (combinație de box cu lupte); -a 37-a olimpiadă (632 î. Hr.): alergarea băieților și lupte; -a 38-a olimpiadă (628 î. Hr.): pentatlon pentru băieți (numai pentru această olimpiadă); Prima zi a întrecerilor Întâia zi din cele cinci era dedicată festivităților desfășurate în poiana sacră (Altis), precum și depunerii jurământului de către atleți în fața statuii lui Zeus. Aceștia, însoțiți de antrenori și spectatori, jurau că
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
iar mai târziu cu doi mânji. Cursa de cai se desfășura pe 4 stadii (aproximativ 769 m), cursa de care cu patru cai se desfășura pe 9229 m, iar cursa de care cu doi cai se desfășura pe 6153 m. Pentatlonul era compus din următoarele probe: aruncarea discului, săritura în lungime, aruncarea suliței, alergarea pe un stadiu și lupta. Ziua se încheia cu rituri funerare închinate lui Pelops. A treia zi a întrecerilor Dimineața era închinată lui Zeus, patronul jocurilor, căruia
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
măslin sălbatic, din care se făceau coroanele pentru învingători. Astfel lua sfârșit prima zi, consacrată ceremoniilor de deschidere a jocurilor. A doua zi era rezervată probelor pentru copii, a treia, celor pentru bărbați, a patra probelor hipice, curselor de care, pentatlonului, concursului de trompetă și de crainici. În ultima zi aveau loc distribuirea solemnă a premiilor de către hellanodici, sacrificiile de mulțumire și, încă de la prânz, banchetele, într-o stare de euforie generală. Până seara, văile înverzite ale Olympiei răsunau de cântece
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
pentru femei. Programul antic a debutat cu o singură probă: alergarea pe un stadiu, după care numărul de întreceri a mai crescut. Dintre toate probele antice, cea mai nobilă dintre probe și care aducea cele mai mari onoruri a fost pentatlonul, deoarece atleții trebuiau să dea dovadă de o pregătire fizică bună, putere și curaj. În cadrul ceremoniilor de premiere, câștigătorii primeau o coroană din ramură de măslin. Ramura de măslin sălbatic provenea din măslinul de lângă templul lui Zeus. În zilele noastre
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
să nu concureze pentru bani, să nu fi primit premii în bani, să nu-și fi plătit vreodată profesorul, instructorul sau antrenorul. Cel mai notabil caz al unui sportiv amator este cel al lui Jim Thorpe, dublu medaliat cu aur (pentatlon și decatlon) la Jocurile Olimpice din 1912 de la Stockholm. Amatorismul avea rolul de a păstra sportul olimpic curat și a-l proteja împotriva infiltrării comercialului. Problema comercializării Mișcării Olimpice s-a pus încă de când s-au născut Jocurile Olimpice. Nu era un
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
obiceiului grec, era împodobit cu monemente și statui. Stadiu măsură de lungime la vechii greci, variind între 147 și 192m, echivalând cu proba simplă de alergare (alergare de viteză), cea mai veche cursă atletică cunoscută. Megalopsychia echivalentul grec al fair-play-ului. Pentatlon gr. penta - cinci și atlon - luptă, cu sens agonal, de întrecere. concursul celor cinci probe sportive: alergare, săritură în lungime, luptă, aruncarea suliței și a discului. Maraton cursă atletică, măsurând 42km, ce a fost inclusă în programul Jocurilor Olimpice moderne de
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
înaintea competiției. Tot cu zece luni înaintea Jocurilor, începeau și pregătirile organizatorice: prin tragere la sorți se alegeau zece hellanodikai: un supervizor general, ceilalți fiind împărțiți în trei grupuri de câte trei, fiecare grup prezidând un eveniment separat (evenimentul ecvestru, pentatlonul, celelalte probe). Pregătirea spațiului de concurs era deosebit de importantă: se curăța terenul, se amenajau traseele de curse (săpare, nivelare), se pregăteau gropile cu nisip. O altă sarcină deosebită era pregătirea sanctuarelor (reparații, întreținere generală). Sportivii greci antici participau fără haine
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
patru ediții (perioada 164-152 î.Hr.). O cursă specială de alergare o constituia hoplitodromia era o cursă de alergare cu armură (coif, apărătoare pentru picioare, scut - care avea aceeași greutate pentru fiecare participant la cursă), aceasta desfășurându-se spre finalul Jocurilor. Pentatlonul (cinci probe sportive): era constituit din aruncarea discului, săritură în lungime, aruncarea suliței, alergare și lupte. pentatlonistul era un atlet complet, în care se întrunesc toate calitățile fizice și psihice, iar învingătorul în această probă dificilă se bucura de cea
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
din aruncarea discului, săritură în lungime, aruncarea suliței, alergare și lupte. pentatlonistul era un atlet complet, în care se întrunesc toate calitățile fizice și psihice, iar învingătorul în această probă dificilă se bucura de cea mai mare faimă. Aristotel recomanda pentatlonul ca fiind un excelent mijloc formativ. Luptele la greci se manifestau două forme de luptă: lupta în picioare, care își stabilea învingătorul prin aruncarea la pământ a adversarului de trei ori, și lupta la sol, în care învinsul ridica mâna
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]