75 matches
-
expresiei sunt multiplele tratări poliritmice, care se asociază concomitent cu un efect intensiv de animare a nivelului de tempo - Toujours animé (Mereu animat). Expusă într-un discurs sonor substanțial rarefiat, afirmația celui de-al patrulea material tematic desfășoară o configurație pentatonică inedită do# re# mi# sol# si. La nivel interpretativ, natura texturii ipostaziate impune stabilirea unei tehnici abile de utilizare a pedalei de rezonanță, care să permită receptarea unui echilibru perfect între claritate și efectul acesteia. Astfel, sugestia sunetelor de gong
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
devin condiții vitale în redarea multiplelor suprapuneri ritmice, asigurând astfel coerența întregului complex al structurii temporale. Coda îndeplinește rolul unei secțiuni concluzive, în care principalele materiale tematice ale evoluției anterioare apar rememorate pe fundalul unei pedale armonice, reprezentată de formula pentatonică do# re# fa# sol# la#, expusă într-o ipostază palindromică („în oglindă” A B A) și cu un aspect ritmic animat datorită diminuării ritmice ( ). Creația este un elogiu adus fenomenului de rezonanță, în care Debussy realizează un adevărat studiu axat
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de natură motivică, ale cărei structuri melodice asimetrice se încadrează, cel mai frecvent, în spațiul redus al unui ambitus de cvartă, ca simbol al purificării, al esențializării. Sfera armonică asociază variate culori diatonice cu scara în tonuri, precum și succinte momente pentatonice, toate expuse într-o concepție prioritar acordică. Aceasta, la rândul său, este construită din multiplele planuri contrapunctice ale motivelor suprapuse, operând frecvente intersectări sau juxtapuneri într-o libertate desăvârșită. Dimensiunea agogică se bazează cu predominanță pe menținerea nivelului inițial de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în care austeritatea se îmbină adesea cu o efuziune plină de sensibilitate, rezultând un tablou de o eleganță maiestuoasă. Corespondențele cu stilul baroc se disting cu evidență la nivelul tuturor parametrilor de limbaj: evoluția sinuoasă a liniilor melodice dezvoltând moduri pentatonice și spații modale ce oscilează pe o axă de la eolian la frigian, prezența broderiilor (măsurile 7 - 8) cu funcția lor pur-decorativă, frecvența anticipațiilor (măsurile 14 - 19), răspunsurile tematice la cvinta perfectă superioară (măsurile 1 și 10; măsurile 5 și 6
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o afinitate simbolică elocventă cu imaginea impasibilă a peisajului marin supus evocării. Factorul armonic îndeplinește o funcție decisivă în contextul circumscrierii secțiunilor constitutive. Astfel, armonia preludiului ce gravitează aproape în întregime într-o zonă exclusiv hexatonală se va juxtapune configurației pentatonice a părții intermediare, determinând o structură formală tripartită: A (măsurile 1 - 41), B (măsurile 42 - 47), Av (măsurile 48 64). La nivel interpretativ, indicația de tempo Modéré Dans un rythme sans rigueur et caressant (Moderat - într-un ritm fără rigoare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
fondului sonor al unei noi reveniri a materialului tematic principal. Ostinato-ul registrului acut se împletește cu firul unei linii melodice subsidiare, ce dublează desenul ritmico-melodic al temei expuse concomitent în planul median al discursului (acordurile de cvintă mărită). Scara pentatonică a secțiunii secunde salvează piesa de imaginea sterilă difuzată de configurația hexatonală, asociindu-se deopotrivă cu precipitarea tempo-ului (En animant - animând) și dinamizarea discursului prin expresia arpeggiato-urilor sale rapide (cvasi-glissando), adevărate metafore sonore ale unor țâșniri eliberatoare spre văzduh
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mod blând). Fluiditatea modalității de revenire la același cadrul hexatonal de început se realizează printr-un procedeu ce optează pentru rezonarea exclusivă a cinci din cele șase entități ale scării în tonuri, creându-se astfel o tranziție subtilă dinspre spațiul pentatonic al părții mediane. La nivel interpretativ, distribuirea sunetelor formative ale temei între cele două mâini solicită o atenție sporită îndreptată spre menținerea coerenței de exprimare a ideii melodice din plan superior. Într-o atmosferă de calmă risipire Très apaisé et
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Astfel, același sunet-pivot al preludiului anterior va rezona în auzul ascultătorului și pe parcursul acestor pagini, realizând o tranziție fluentă între cele două tablouri sonore. Debussy recurge la un proces de distincție a celor două planuri independent-evolutive determinată de suprapunerea seriei pentatonice hemitonice a motivului tematic principal (, cu centru „gravitațional”) peste rezonanța de dominantă a tonului de bază afirmată de ostinato-ul introductiv, precum și de aportul decisiv al diferitelor configurații ritmice expuse simultan. În acest sens, investirea liniei principale cu un ritm
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de-a doua apariție a motivului tematic dobândește o culoare tensională inedită prin alunecarea cromatică descendentă a sunetului inițial ( devine ), adăugând în expresivitate prin augmentarea implicită a primului interval melodic (cvarta perfectă devine mărită) și transformând, în același timp, scara pentatonică introductivă într-o configurație anhemitonică. Secțiunea secundă a structurii macro-formale se delimitează prin opțiunea pentru elemente de limbaj inedite în raport cu evoluția sonoră anterioară: scriitura în tonuri; desfășurarea cu preponderență în registrul mediu grav, urmată apoi de o incursiune spre registrul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de „armonie melodică” intens promovată de scriitura debussyistă (mixturile acordice din plan superior se suprapun celor intervalice ale cvintelor perfecte din registrul grav). Finalul secțiunii mediane afirmă o nouă ipostază a motivului tematic principal reeditat în spațiul altor două scări pentatonice (sol# la - si - do# mi și mi - fa - sol - la do), pentru ca ulterior, debutul celei din urmă secțiuni să reproiecteze afirmația în scara pentatonică originară. Pe fundalul unei pedale sonore de , coda (măsurile 53 - 59) va descrie o ascensiune cromatică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
secțiunii mediane afirmă o nouă ipostază a motivului tematic principal reeditat în spațiul altor două scări pentatonice (sol# la - si - do# mi și mi - fa - sol - la do), pentru ca ulterior, debutul celei din urmă secțiuni să reproiecteze afirmația în scara pentatonică originară. Pe fundalul unei pedale sonore de , coda (măsurile 53 - 59) va descrie o ascensiune cromatică de acorduri majore, însoțită concomitent de o reducere dinamică progresivă, ale cărei etape intermediare apar indicate cu remarcabilă meticulozitate (p - pp - più pp - ppp
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de compozitor. Deși expusă într-o tonalitate de si major recent stabilizată, tema principală difuzează totuși o culoare modală înrudită cu sonoritățile de început. Acest modalism îl recunoaștem în linia melodică a planului superior ce oscilează inițial într-un spațiu pentatonic (măsurile 14 15), pentru ca ulterior să avanseze în mod preponderent prin tonuri cu evitarea ostentativă a cvartei (sunetul mi apare atins în mod pasager). O trăsătură esențială ce potențează în mod semnificativ aspectul vocal-melodic al temei o reprezintă fraza de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tematic își va afla ulterior ipostaza unei declarații spuse cu „voce tare” ( f - ff ) și cu o pasiune nestăpânită, receptată odată cu proiecția strategică a acestuia în prim-planul registrului acut. Diminuarea ritmică la care este supusă noua ipostază a motivului pentatonic introductiv (măsurile 42 - 43) transformă natura inițial decorativă a expresiei sale și deopotrivă purtătoare de semnificații decisive la nivelul viziunii conceptuale. Acesta își pierde astfel caracterul pregnant, dizolvându-se într-un element secundar, subordonat, în mod evident, planurilor complementare din
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al claviaturii potențează stridența sonoră până la limita violenței. Închizând arcul circular al traseului armonic, coda readuce rezonanța introductivă a acordului de fa# minor cu sextă și treapta a V-a coborâtă, ce împrumută de această dată inflexiunile modale ale scării pentatonice do - re - mi - fa# sol#, rezultată prin evitarea ostentativă a sunetului si, precum și atingerea pasageră a sunetului la (inițial conținut doar în acordurile arpeggiate ale planului superior). La nivel interpretativ, aspectul „esențializat” al motivului melodic, precum și caracterul său arid și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
generatoare, împrumută o accentuată nuanță arhaică prin frecventa inserare a diferitelor modele cadențiale (plagale și autentice). Ceea ce se distinge ca particularitate la nivelul limbajului debussyist reprezintă o concepție proprie de tratare a spațiului modal. Astfel, impunerea unui element al scării pentatonice ca „centru gravitațional” este asimilat ca un fenomen sonor înrudit celui manifestat cu prioritate în armonia tonal-funcțională. În mod adițional, formula clasică de armonizare în acorduri, precum și prezența constantă a cadențelor în finalul articulațiilor tematice ale acestui preludiu accentuează corespondența
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
armonia tonal-funcțională. În mod adițional, formula clasică de armonizare în acorduri, precum și prezența constantă a cadențelor în finalul articulațiilor tematice ale acestui preludiu accentuează corespondența ce se stabilește în raport cu sfera tonalității. Debutul preludiului aduce în prim-plan articulația primei structuri pentatonic anhemitonice , având ca punct central sunetul . Evoluția armonică ulterioară va opera un prim transfer de centre sonore prin intermediul cadenței autentice (măsurile 6 - 7), care conduce în finalul articulației tematice la acordul de . Simplitatea enunțului inițial monodic al materialului tematic difuzează
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
limitat al indicației Cédez (Cedați) ce anticipează această apariție tematică secundă constituie o modalitate subtilă de atenționare, de semnalizare a unui „eveniment” sonor, ce se dorește astfel evidențiat în mod suplimentar. Prin intermediul repetiției insistente a celei de a treia structuri pentatonic anhemitonice se realizează avansarea precipitată (Un peu animé) spre registrul acut odată cu debutul secțiunii mediane. Alături de aportul timbral perceput prin modificarea de registru, punctul culminant al construcției arhitecturale (mf) apare subliniat expresiv prin transferul inedit al accentului metric pe cea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prin modificarea de registru, punctul culminant al construcției arhitecturale (mf) apare subliniat expresiv prin transferul inedit al accentului metric pe cea de-a patra a măsurii (măsurile 22 și 23). Parafonia acordurilor de cvinto-cvartă desfășoară o ipostază originală a afirmației pentatonice introductive, recurgând la transformarea semnificativă a configurației ritmice inițiale. Indicația Mouvt sans lourdeur (mișcare fără greutate) previne asupra unei eventuale tendințe de trenare a tempo-ului, fapt ce ar denatura imaginea sonoră concepută într-o atitudine interpretativă ce vizează menținerea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sans lourdeur (mișcare fără greutate) previne asupra unei eventuale tendințe de trenare a tempo-ului, fapt ce ar denatura imaginea sonoră concepută într-o atitudine interpretativă ce vizează menținerea nealterată a fluidității de discurs. Secțiunea finală a preludiului proiectează expresia pentatonică a introducerii pe o armonie prelungită a acordului de subdominantă a tonalității de . Menținerea acordului larg spațiat într-o suprapunere de rezonanță cu articulația pentatonică marchează momentul decisiv al incidenței dintre cele două spații armonice distincte tonal și modal, bazele
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
interpretativă ce vizează menținerea nealterată a fluidității de discurs. Secțiunea finală a preludiului proiectează expresia pentatonică a introducerii pe o armonie prelungită a acordului de subdominantă a tonalității de . Menținerea acordului larg spațiat într-o suprapunere de rezonanță cu articulația pentatonică marchează momentul decisiv al incidenței dintre cele două spații armonice distincte tonal și modal, bazele traseului oscilatoriu parcurs de evoluția discursului. Fragmentul pare desprins dintr-un act empiric de investigare a fenomenului de rezonanță, un real punct de atracție ce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
viziunii conceptuale prin delimitarea celor trei secțiuni, cu evidente corespondențe la nivelul conținutului tematic: A1 măsurile 1 27; A2 măsurile 28 71; A3 măsurile 72 89. În demersul evocării acestei lumi arhaice, Debussy recurge la utilizarea cu prioritate a scării pentatonice, la expresivitatea vocalmelodică a modurilor cantus planus, la evitarea deliberată a anumitor trepte (do, fa) și folosirea insistentă a parafoniilor intervalice în stilul medieval al organum-ului (sec. XII). Acesta din urmă reprezintă o practică medievală consacrată a polifoniei occidentale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
În acest context, la nivelul actului interpretativ, o problematică esențială o constituie realizarea unui echilibru optim între sonoritate difuză și transparență, astfel încât să se evite cu prioritate menținerea unei sonorități constant confuze sau o permanentă fuziune a agregatelor armonice. Statismul pentatonicului și simetria avansării armonice (cu multiplele sale forme de paralelisme), asociate în mod organic cu uniformitatea ritmului izocron al evoluției și menținerea constantă a unui nivel dinamic extrem de redus (ppp - p) își confirmă „adecvarea” în contextul reprezentării acelei imagini statice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
octave, interval ce are o contribuție suplimentară în crearea efectului sonor de rarefiere; țesătura sonoră desfășurată pe spațiul a trei portative; dinamica extrem de redusă (p, più p, pp) - simbol al imaterialului; secvențările arpegiate (predominant descendente) ale aceleiași configurații de structură pentatonică (3m + 2M + 2M + 2M + 3m), interpretate cu un atac moale și un sunet abia rezonant, difuzând impresia diafană a imponderabilului sau redând gesturile pline de senzualitate ale dansatoarelor (figurațiile arpegiate sugerează tehnica de chitară rasqueado, specifică interpretărilor muzicii flamenco); frecventa
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
moale și un sunet abia rezonant, difuzând impresia diafană a imponderabilului sau redând gesturile pline de senzualitate ale dansatoarelor (figurațiile arpegiate sugerează tehnica de chitară rasqueado, specifică interpretărilor muzicii flamenco); frecventa menținere prelungită, cu efect de pedală armonică, a scărilor pentatonice afirmate; motivul ostinato repetat cu intermitențe, evitând de această dată statornicirea unei permanențe. Discontinuitatea pregnantă care se distinge la nivelul ansamblului imaginilor sonore se conturează ca o modalitate rafinată a scriiturii compoziționale de a ilustra o viziune conceptuală privată de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
motivului tematic în registrul mediu (corespondent celui inițial) confirmă o dată în plus predilecția compozitorului de a plasa elementele tematice într-un registru stabil, conturând astfel o calitate esențială a expresiilor acestora. Printr-o secvențare a configurației intervalice prezentă în structura pentatonică a arpeggiato-urilor plasate pe timpul întâi al măsurilor 25 - 28 (vezi exemplul 166), imaginea de final va avansa 206 spre registrul extrem acut al claviaturii într-un tempo ușor trenat (un peu retardé), care, asociat indicației de dinamică extrem de redusă (pp
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]