65 matches
-
este marcat de „Crai Nou”, în 1882, - memorabilă lucrare a tânărului compozitor Ciprian Porumbescu. Consolidarea și impunerea definitivă a operetei în atenția publicului românesc a fost făcută de Eduard Caudella („Hartă răzeșul”, „Olteanca”, „Românii și Dacii”), George Stephănescu („Sânziana și Pepelea”, „Scaiul bărbaților”) și Constantin Dimitrescu („Sergentul Cartuș”, „Nini”). Aceste creații, întitulate "opere comice", marchează un incontestabil progres al genului. Începând cu deceniul opt al secolui al XIX-lea, opereta clasică universală începe să fie intens reperezentată pe scenele românești, ceea ce
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
mai 1879, printre auditori aflându-se Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale. Pe data de 30 septembrie 1880, i s-a jucat drama "Despot Vodă". La Montpellier este premiat pentru poezia "Cântecul gintei latine". Scrie feeria națională "Sânziana și Pepelea". Începe să lucreze în 1882 la piesa "Fantâna Blanduziei", pe care o va termina anul următor. Sunt celebre epistolele pe care Ion Ghica i le trimite. În 1884 piesa "Fântana Blanduziei" este reprezentată la Teatrul Național din București. Scrie și
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
și dirijor al Teatrului național din București. A fost inițiatorul reprezentațiilor de operă în limba română și fondatorul a trei societăți lirice premergătoare Operei române ("Mama soacră", "Cometa" și "Scaiul bărbaților"). A compus o dramă lirică, feeria muzicală "Sânziana și Pepelea", prima simfonie românească, "Simfonia în la major", Uvertura națională, două sonate pentru pian și, respectiv, pentru violoncel și pian, un octet pentru coarde și suflători, un cvartet pentru coarde și unul pentru coarde, flaut și pian, lieduri, etc.
George Stephănescu () [Corola-website/Science/308717_a_310046]
-
regiei și interpretul rolului lui Costache. Printre piesele de teatru puse în scenă de Gherlac menționăm: "O noapte de mai" de Nikolai Gogol (1945), "Sub castanii din Praga" de C.Simonov (1947), "Buzduganul fermecat" de L.Deleanu (1951), "Sânziana și Pepelea" de Vasile Alecsandri (1956), "Pentru căminul familial" de I.Franco (1957), "Dunărea zbucumată" de Em.Bucov (1958), "Ovidiu" de Vasile Alecsandri (1958), "Regele Lear" de William Shakespeare (1961), "Casa mare" de Ion Druță (1962), "Eroica" de G. Malarciuc (1964), "Nunta
Victor Gherlac () [Corola-website/Science/312907_a_314236]
-
Bulgaria - d. 2 noiembrie 1854, București, Țara Românească) a fost un poet, profesor de muzică religioasă, protopsalt, compozitor de muzică religioasă, folclorist, literat și publicist român, compozitor al muzicii imnului național al României. A fost supranumit de Mihai Eminescu „finul Pepelei, cel isteț ca un proverb” în poemul Epigonii. s-a născut în preajma anilor 1796-1798 în localitatea Sliven din Bulgaria, pe atunci raia turcească, un târg însemnat așezat la poalele versantului sudic al munților Balcani, pe malul stâng al râului Tundza
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
Rouget de Lisle (1760-1836), ofițerul francez care a compus Marseilleza, imnul Revoluției franceze de la 1789. <br> <br> <br> Mihai Eminescu a pus, în poezia „Epigonii”, acea inscripție nemuritoare pe mormântul literar al lui Anton Pann: „S-a dus Pann, finul Pepelei, cel isteț ca un proverb”, ca și cum acesta l-ar fi avut naș pe însuși Pepelea, personajul snoavelor și povestirilor populare românești, înrudit cu Păcală și întruchipând istețimea, umorul și perspicacitatea. Alți cercetători l-au asemănat cu Ion Creangă sau cu
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
aequo" Constantin Cojocaru pentru "Mansarda la Paris"). În 2007 i-a fost acordat, în cadrul aceleiași gale Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar - "Paul" - "Stă să plouă", Teatrul LUNI, Green Hours ("ex aequo" Silviu Biriș pentru Sânziana și Pepelea). A obținut și Premiul pentru Tineri Creatori acordat de Ministerul Culturii și Cultelor pentru "Puck - Visul unei nopți de vară" de William Shakespeare, 2003, Premiul special la Festivalul de Teatru Contemporan Brașov pentru rolul Paulie din "Drept că o linie
Marius Manole () [Corola-website/Science/317924_a_319253]
-
bună dimineață ilustru zoolog. Un caz pentru multe altele pe cari le avem in petto va ilustra sistemul de nepotism, favoritism și cumul practicat fără cuviință de d. Brătianu. [5 aprilie 1881] UN SUCCES AL TEATRULUI NAȚIONAL Povestea Sînzianei și Pepelei, feerie operetă în 5 acte de Alecsandri, muzica de Ștefănescu Rândurile de mai sus, scrise sub impresiunea imediată a reprezentării din joia trecută, le primim de la d. Ioan Slavici, unul din adevărații cunoscători ai vieții poporului roman. Le publicăm cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca H. Ibsen, B. Shaw, Luigi Pirandello. A pus în scenă Meșterul Manole și Cruciada copiilor de Lucian Blaga, dar și alte texte românești. Ca actor a jucat, cu finețe și sobrietate, mai mult de trei sute de roluri, între care Pepelea din Sânziana și Pepelea de V. Alecsandri, Ștefăniță din Viforul și Ștefan cel Mare din Apus de soare de B. Delavrancea, Rică Venturiano din O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale. Critica a consemnat și creațiile din Strigoii de H. Ibsen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
Shaw, Luigi Pirandello. A pus în scenă Meșterul Manole și Cruciada copiilor de Lucian Blaga, dar și alte texte românești. Ca actor a jucat, cu finețe și sobrietate, mai mult de trei sute de roluri, între care Pepelea din Sânziana și Pepelea de V. Alecsandri, Ștefăniță din Viforul și Ștefan cel Mare din Apus de soare de B. Delavrancea, Rică Venturiano din O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale. Critica a consemnat și creațiile din Strigoii de H. Ibsen, Intrigă și iubire de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
nu reușesc. Multiplicarea funcției sintactice de subiect se situează între varianta lingvistică și varianta stilistică prin dezvoltarea unei relații de apoziție: „Când deodată tu răsăriși în cale-mi, / Suferință tu, dureros de dulce...” (M. Eminescu) „S-a dus Pan, finul Pepelei, cel isteț ca un proverb.” (M. Eminescu) Subiectul cu structură analitică Când rezultă din desfacerea în elemente componente, din perspectiva realității extralingvistice, a sferei semantice a subiectului, reluarea lui are dezvoltarea unui subiect multiplu cu structură analitică: „Când îi privești
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Marea Cruce a Ordinului pentru Merit Civil; Spania; iunie 2000; Mare Ofițer al Ordinului pentru Serviciu Credincios; România; decembrie 2000; Marea Cruce a Ordinului Național "Crucea Sudului"; Brazilia; august 2001; Mare Ofițer al Ordinului Național "Vulturul Aztec"; Mexic; 2001. PETRU PEPELEA Economist, profesor, manager, diplomat și om de știință. Născut la 27 iunie 1934, comuna Bahnea, județul Mureș, cetățenie română, domiciliul stabil în București. Studii Absolvent al Liceului Teoretic Cluj, secția reală, licențiat al Academiei de Studii Economice București, Facultatea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
bază clasică pentru cultura sa. El publică poezii în „Muza someșană”, revista liceului (1882-1883), citește la ședințele societății de lectură a elevilor Virtus romana rediviva, traduceri din Rückert, Zedlitz, Petöfi, Kosegarten, o povestire pe motive populare în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Cu o bursă din fondul public năsăudean, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj (ce avea și o catedră de limba română), aprofundând cunoașterea Antichității la cursurile de teoria și istoria retoricii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
membri ai societății, merit pentru care este ales vicepreședinte și apoi președinte (1883-1884). Coșbuc citește aici traduceri din Friedrich Rückert, Joseph Christian von Zedlitz, Petó´fi Sándor, G. L. T. Kossegarten și o poveste populară în șase sute de versuri, intitulată Pepelea din cenușă. Anii scurși după semnarea dualismului austro-ungar, în deceniul al șaptelea al secolului al XIX-lea, au fost marcați de continua escaladare, de către oficialitățile de la Budapesta, a politicii antiromânești, prin forme tot mai dure de asimilare forțată a elementului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290583_a_291912]
-
de colb, a unui miros de floare sau originile unei cântări, dar mă tem că n-aș sfârși cât lumea. Și totuși cred că, de la-nceput pân-la sfârșit și pin toate episoadele, ar fi foarte interesantă... Uite la Irimie: un pepelea a fost tată-său, un pepelea străbu [nu]- său, e același Pepelea care nainte c-o mie de ani făcea glose asupra unei strachine cu linte; uite la Veniamin: un năuc în vecii vecilor, și cu același năuc ne-om
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
floare sau originile unei cântări, dar mă tem că n-aș sfârși cât lumea. Și totuși cred că, de la-nceput pân-la sfârșit și pin toate episoadele, ar fi foarte interesantă... Uite la Irimie: un pepelea a fost tată-său, un pepelea străbu [nu]- său, e același Pepelea care nainte c-o mie de ani făcea glose asupra unei strachine cu linte; uite la Veniamin: un năuc în vecii vecilor, și cu același năuc ne-om întîlni peste o mie de ani
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mă tem că n-aș sfârși cât lumea. Și totuși cred că, de la-nceput pân-la sfârșit și pin toate episoadele, ar fi foarte interesantă... Uite la Irimie: un pepelea a fost tată-său, un pepelea străbu [nu]- său, e același Pepelea care nainte c-o mie de ani făcea glose asupra unei strachine cu linte; uite la Veniamin: un năuc în vecii vecilor, și cu același năuc ne-om întîlni peste o mie de ani poate-n locul unde a stat
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
avem a face cu o inteligență spontană de artist, avînd un pronunțat vector actoricesc, cu o oralitate strălucită de om de lume, îndeobște sofistică, înrudită cu cea de factură țărănească a lui Creangă și avînd poate un precursor în ,finul Pepelei". între măștile pe care le arbora, cea de ,filosof" era una predilectă... Caragiale, socotește dl Vartic, s-ar întîlni și cu Kierkegaard, mai cu seamă pe latura acestuia ilustrată de Seducător. Ambii aparțin tipului uman pentru care Celălalt reprezintă exclusiv
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
domestică. Un Tristan verificat periodic prin telefon de Isolda lui, îmbrăcat de aceasta după ultimele - indecise - tendințe și încălțat tot de ea cu o fetiță - simpatică, în fond - purtând numele (după toate probabilitățile lipsit de aderență livresc-erotică) de Sânziana. Câți Pepelea or fi existând? Unul e de ajuns. Bineînțeles, acesta se ivește, nu din spuma mării, ci din nisipul ei. Și nu e altul decât fiul președintelui țării, rătăcit, nu se știe cum, pe plaja de la Neptun. Ce se întâmplă mai
Varză a la Cluj by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8572_a_9897]
-
Stoicescu - Logofețelul, de ale cărei „avantagii” se pare că a beneficiat însuși viitorul autor al operei comice O noapte furtunoasă și în unele dintre bisericile orașului și în mod sigur în mănăstirile învecinate, Roșioara, Suzana, Zamfira, a răsunat glasul „finului Pepelei, cel isteț ca un proverb” - Anton Pann. Autorul Bazului teoretic și practic al muzicii bisericești a dorit să-și doarmă somnul de veci la mănăstirea Roșioara, unde văduva Tinca ar fi urmat să îmbrace haina monahală. Școala lui Ioniță, cu
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
Pornind de la fermecătoarea Povestea vorbei, subintitulată De la lume adunate și iarăși la lume date, Ovidiu Papadima argumenta că Anton Pann a fost, în esență, un scriitor cu un profil cu totul aparte. în afară de poeziile originale, întreaga operă lăsată de "finul Pepelei", cum l-a denumit Eminescu în Epigonii, are un caracter cvasifolcloric, în sensul că își extrage materialul poetic din acele nenumărate manuscrise cu texte lirice care circulau la noi încă din secolul al XVII-lea. Continuând cercetările întreprinse anterior în
Studii de Ovidiu Papadima by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7134_a_8459]
-
1 399 ha composesoratelor din Valea Bistrei. ( T. T.) l Conf. dr. Lucia Jucu Atanasiu le va vorbi miercuri, 29 martie, de la ora 16,30, în limba română, membrilor Universității Populare de la Casa „A. M. Guttenbrunn“, despre „Anton Pann, finul Pepelei, cel isteț ca un proverb“. ( S. P.) l Compania „Quadrant Amroq Beverages“ a anunțat pentru anul 2006 investiții totale de 17,6 milioane de dolari, din care 72% pentru dezvoltarea liniilor actuale de producție cu echipamente moderne. ( D. B.) l Miercuri
Agenda2006-12-06-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284888_a_286217]
-
Eleganță Elise STAN La Editura MUZICALĂ, scriitorul-compozitor Marin Voican-Ghioroiu reușește să ne prezinte figura legendară a celui supranumit de bardul din Ipotești, Mihai Eminescu “...fiul Pepelei cel isteț ca un proverb” în volumul, CU ANTTON PANN ÎN CÂRCIUMIOARĂ “LA DEȘLIU” - (a cincea carte) și în același timp înregistrarea cu Orchestra de Folclor a Radiodifuziunii a unui Album muzical “ARMONII ÎN LUMINĂ” - melodii interpretate de o cântăreață
Elegan?? by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
o personalizare bătătoare la ochi. Astfel putem vorbi de Cornel Regman ca de un personaj. Unul cu profunde rădăcini poporane, megieș pe tărîmul relativ nou al exegezei, așa cum am mai arătat și altădată, cu prodigiosul humuleștean, cu istețul Fiu al Pepelei și cu părintele erudit-facețios al }iganiadei, din al cărui ținut de altminteri se trage. Rostirea sa dispunînd, așa cum se cuvine, de multe vocabule neologistice și subtile modulații reflexive, se descoperă tradițională în fondul său, incredul-șugubeață, filtrată printr-o îndelungat rodată
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
Teatrul Național București a anunțat că reîncepe programarea spectacolelor la matineu, primul din serie, "Sânziana și Pepelea", după Vasile Alecsandri, urmând să se joace duminică, de la ora 12,00, la Sala Mare. Potrivit unui comunicat al instituției spectacolul pus în scenă de Dan Tudor, "o feerie destinată deopotrivă copiilor și adulților", dispune de o distribuție remarcabilă, din
Decizie istorică a Teatrului Naţional () [Corola-journal/Journalistic/22968_a_24293]